Forumul educational SEI -> O "mostra" din realitatea educationala de zi cu zi...

Portalul educaţional SEI

Admitere

Bacalaureat

Titularizare

Euro 200

Bani de Liceu
Găzduire WEB pentru şcoli şi licee

Găzduire WEB pentru şcoli, licee şi instituţii educaţionale

Dicţionare online

Subiecte examene naţionale "2007-2008"

Subiecte examene naţionale începând cu 2002

.campion

::	Termeni şi condiţii Ajutor Caută Utilizatori Calendar Discuţii libere (CHAT)

Bine ai venit ! ( Autentificare | Înregistrare )

Trimite mail de validare din nou

Forumul educational SEI -> Învăţământ preuniversitar -> Asigurarea calităţii educaţiei

Pagini: (12) 1 [2] 3 4 ... Ultimul » ( Primul mesaj necitit )

O "mostra" din realitatea educationala de zi cu zi..., Vom muri cu zile in miinile "medicilor"...

Urmăreşte acest subiect | Trimite acest subiect prin mail | Tipăreşte acest subiect

little_john

Trimis: 29 Sep 2006, 01:51 PM

Utilizator avansat

Grup: Members
Mesaje: 586
Înscris: 4 Jul 03

QUOTE

Cum mori de foame in fata unei mese pline cu mincare

Alba-neagra cu 200 miliarde lei

Invatamintul iesean risca sa piarda acesti bani. 200 de miliarde de lei alocate in 2006 pentru investitii ar putea fi returnate la bugetul de stat. Aceasta pentru ca sumele au putut fi accesate prea tirziu pentru a putea fi cheltuite in intregime.
Cineva interesat de studiul birocratiei si al mecanismelor sufocante ale acesteia ar trebui sa vina in aceste zile la Iasi. Ar avea posibilitatea sa vada cum intr-un oras sarac, in care statul a facut putine investitii in ultimii cincisprezece ani, multe scoli stau sa cada, unele laboratoare nu au mobilier, nici aparatura de specialitate etc, in timp ce aproape 200 de miliarde de lei lincezesc in banci. Culmea este ca toata lumea implicata in acoperirea lipsurilor descrise succint mai sus cere rezolvarea problemei. Guvernantii cer cheltuirea banilor, bancherii ii inconjura pe rectori sa-i scape de „povara“, stafurile universitatilor si ale scolilor isi pun subordonatii la treaba, contabilii fac proiecte, inginerii pregatesc schite de lucru, iar muncitorii ridica schele. Cu toate acestea, banii ramin in banci. Birocratia ii tine in conturi.
Cutuma legala a institutiilor de stat obliga contabilitatea acestora sa cheltuiasca intreg bugetul pina la sfirsitul anului. Banii care nu sint folositi pina la 31 decembrie trebuie virati obligatoriu din nou statului. Din acest motiv, bugetele se fac, preventiv, din lunile septembrie sau octombrie ale anului in curs pentru anul urmator. Intervalul este necesar pentru demararea eventualelor proceduri de licitatie sau selectie de oferte pentru diverse achizitii, proceduri care necesita timp. Din pacate, in Romania si, implicit, in Iasul ultimilor ani, banii de investitii nu vin conform unui buget bine programat din timp. Apar deodata si, de obicei, spre sfirsitul anului. In acest fel, conducerile institutiilor bugetare sint somate sa-i cheltuiasca intr-un timp extrem de scurt. In acest timp, legea achizitiilor trebuie respectata cu sfintenie. Cine o incalca poate ajunge pe mina Departamentului National Anticoruptie. Din acest motiv, functionarii nu se ating de bani. Rezultatul, in cazul cel mai bun, cind bugetul anului viitor ii aloca pentru aceleasi scopuri, este intirzierea cu jumatate de an a lucrarilor preconizate. In acest timp, este ca si cum o armata intreaga de angajati ai statului fac foamea in fata unei mese pline cu mincare.

Universitatea „Al.I. Cuza“: pierde in acest an 30 de miliarde
Universitatea „Al.I. Cuza“ a primit in acest an 200 de miliarde de lei vechi pentru procesele de renovare, reparatii capitale si reabilitari, 52 de miliarde pentru dotarea laboratoarelor de la ciclul de licenta si 34 de miliarde pentru platformele de cercetare.
Universitatea risca insa sa piarda aproape 30 de miliarde din intreaga suma primita. Pierderea ar fi putut fi mult mai mare daca institutia nu ar fi dispus de venituri proprii sa inceapa lucrarile anterior sosirii sumelor pe care acum doar le va amortiza. „Din cele 200 de miliarde destinate investitiilor, renovarilor si reabilitarilor, nu vom pierde decit 2-3 miliarde. Asta pentru ca noi am inceput toate aceste proiecte din bugetul propriu. Problema cea mai mare o reprezinta insa laboratoarele de licenta si platformele de cercetare, unde aproximativ 25 de miliarde risca sa nu poata fi cheltuite“, ne-a declarat directorul general administrativ al Universitatii „Cuza“, ing.ec. Bogdan-Eduard Plescan. Aceasta pentru ca, in cazul aparaturii de stricta specialitate, intregul proces de achizitie se poate prelungi chiar si la patru luni. Pierderea de 25 de miliarde este insa o cifra optimista si este valabila doar pentru cazul in care o mare parte din aparatura solicitata pentru laboratoarele de licenta si pentru cele de cercetare e produsa de firme din Romania si se afla pe stoc. Multe dintre aparate vor trebui insa importate din strainatate, iar altele se realizeaza doar la comanda. Astfel ca, pentru o buna parte din comenzi, intregul proces de achizitie are mari sanse sa depaseasca sfirsitul acestui an calendaristic. „Exista aparatura la facultatile de stiinte exacte, care se gaseste doar in strainatate, ceea ce complica intreg procesul. Pina se gasesc firmele de specialitate, pina se primesc ofertele, pina se fac selectiile, dureaza. La fel si in cazul celor care se fac doar la comanda“, a mai precizat ing.ec. Bogdan-Eduard Plescan. Pina la selectarea propriu-zisa a firmelor insa, Ministerul mai blocheaza o data procesul de achizitie. Astfel, dupa ce fiecare facultate intocmeste o lista cu toata aparatura necesara, ea va trebui trimisa din nou MEC pentru a fi aprobata. Dat fiind numarul mare de liste primite de la toate universitatile din tara, aprobarea se poate si ea prelungi pina la citeva saptamini. „Am primit mai multi bani ca niciodata, dar ei au ajuns foarte tirziu. Sintem intr-o cursa contracronometru, dar nu o sa putem cistiga la toate capitolele“, a incheiat Bogdan Plescan.

Universitatea Tehnica: 50 de miliarde s-ar putea intoarce inapoi la stat
Universitatea Tehnica „Gh. Asachi“ se confrunta si ea cu aceleasi probleme. Universitatea a primit in acest an 102 miliarde de lei vechi pentru investitii si renovari si 56 de miliarde pentru dotarea laboratoarelor de licenta. Aproape 100 de miliarde de lei au fost primite insa in ultimele trei luni, iar circa jumatate dintre acestea se afla in pericolul de a nu fi cheltuite. Intrucit banii au ajuns tirziu, conducerea Universitatii a trebuit sa renunte la renovarea unui camin studentesc sau la construirea unui nou corp didactic. Astfel, pentru a nu pierde banii, institutia i-a reorientat spre proiecte „de interior“, mai rapide si care nu depindeau de capriciile vremii. Ca si la Universitatea „Al.I. Cuza“, situatia este insa mai complicata in ce priveste suma pentru dotari si achizitii de aparatura. „Daca la partea de investitii au existat mai multe proiecte si fondurile au mai putut fi reorientate, la partea de laboratoare sintem insa constrinsi. Pentru dotarea acestora avem nevoie si de echipamente din strainatate, iar procesul de achizitie dureaza foarte mult. Dar nu putem sti acum citi bani vor ramine necheltuiti“, a declarat prof.dr. Mircea Cozmanca, prorector pentru strategia universitara in cadrul Universitatii Tehnice. In prezent, au fost demarate procesele de licitatii pentru o parte din proiecte, in timp ce in cazul dotarii laboratoarelor abia se aduna listele cu necesarul de la facultati. Odata finalizate listele, ele trebuie aprobate din nou de MEC, si abia apoi poate incepe selectia propriu-zisa a firmelor, proces care poate dura citeva luni.

Circa 18 miliarde ar putea fi returnate la Agronomie
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad“ ar putea returna Ministerului circa 18 miliarde de lei vechi, dintr-un total de 182 de miliarde, cite au fost primite in acest an. Riscul necheltuirii banilor planeaza aici asupra unei parti din fondurile pentru investitii, cit si asupra celor destinate dotarii laboratoarelor. „Din intreaga finantare avem si citeva sume neangajate inca in cheltuieli, pentru care nu s-a selectat inca firma care se va ocupa de realizarea proiectelor respective. Avem 7 miliarde pentru renovarea cantinei, 4 miliarde pentru renovarea sediului fermei Adamache si alte 7 miliarde pentru renovarea unui camin. Intrucit sumele sint sub 250.000 de euro, avem conform legii dreptul de a renunta la licitatie in favoarea cererii de oferte care dureaza doar 30 de zile. In felul acesta, speram sa cheltuim si o parte din acesti bani“, ne-a declarat rectorul Universitatii agronomice, prof.dr. Gerard Jitareanu. Si la Universitatea de Stiinte Agricole, cea mai mare problema ramine dotarea laboratoarelor, pentru care cei mai multi bani s-au primit in lunile august si septembrie. „Cu aparatura pentru laboratoare este putin mai complicat. Depinde acum de obiectul solicitat. Pe unele le vom putea achizitiona in timp util, pe altele nu. E greu de estimat o cifra exacta de acum“, a precizat si directorul general administrativ al Universitatii agronomice, Paul Boisteanu.

Cu toate ca banii au putut fi accesati tirziu si la Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa“, conducerea institutiei crede ca va reusi in cele din urma sa ii poata cheltui pe toti, in ciuda impedimentelor de natura birocratica. „Din fericire, aparatura pe care trebuie sa o achizitionam nu ridica probleme, fiind uzuala in domeniu“, spune prof.dr. Mircea Covic, prorector al institutiei. Institutia a primit in acest an in total 115 miliarde de lei, din care 57 miliarde pentru investitii, reparatii, consolidari, 23 pentru dotarea laboratoarelor de licenta si 35 pentru platformele de cercetare. Din fericire, suma venita pentru reparatii si consolidari a putut fi cheltuita, fiind vorba doar de continuarea unor lucrari mai vechi. Acelasi lucru il spune si conducerea Universitatii de Arte.
„Am primit citeva zeci de miliarde pentru investitii, o mana cereasca pentru noi. Vom putea cheltui banii, intrucit proiectele erau deja facute si incepute“, sustine Magda Sficlea Obreja, cancelar al institutiei.

Scolile Iasului sint in pericol sa piarda 111 miliarde
Riscul necheltuirii fondurilor primite de la MEC nu planeaza insa numai asupra invatamintului superior. In invatamintul preuniversitar, scolile si liceele iesene ar putea pierde aproximativ 111 miliarde de lei, suma pe care Ministerul Educatiei a programat-o pentru consolidarea si reabilitarea a peste 40 de cladiri. „Ne rugam sa nu ploua. Daca se strica vremea, se intrerup si lucrarile, iar noi pierdem banii“, a spus Adriana Aftanase, contabila-sefa a Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ), care spune ca, teoretic, la aceasta ora, ar fi trebuit ca banii acordati de Minister pentru lucrarile de consolidare si reabilitare sa fi fost cheltuiti. Insa numai daca Guvernul ar fi publicat din timp normele metodologice de aplicare a noii legi referitoare la achizitiile publice. „Asa, ordonanta de urgenta 34 pentru modificarile legii a aparut in aprilie 2006, iar normele de aplicare a acesteia abia in iulie, timp in care, noi, chiar daca stiam ce scoli urmau sa primeasca bani, am fost legati de miini. Nu am putut organiza nici o licitatie sau selectie de oferte“, a explicat Adriana Aftanase.
Astfel, Ministerul a acordat o prima transa a finantarii de 40 miliarde pentru 14 obiective, printre care scolile din Rachiteni, Todiresti, grupurile scolare „Brancusi“, „Mangeron“, „Adamachi“ si Liceul de Informatica. Suma finantarii pentru fiecare in parte a fost anuntata prin hotarire de guvern in luna mai. ISJ s-a bucurat, insa s-a uitat la bani fara sa poata face nimic. Abia in iulie, dupa aparitia normelor metodologice, s-au putut incepe procedurile de selectie sau licitatie a firmelor care sa execute si lucrarile. Astfel, ISJ a anuntat licitatia la sfirsitul lui iulie, insa abia dupa 30 de zile, dupa cum prevede noua lege, a putut demara si procedura.
„Firmele angajate in cazul celor 14 obiective au fost selectate in jurul datei de 22-23 august. Am asteptat apoi pina la 10 zile contestatiile, semnarea contractelor, astfel ca abia in jur de 15 septembrie au putut fi incepute lucrarile“, a spus Aftanase, adaugind ca lucrarile incepute deja ar putea fi oricind intrerupte daca vine zapada sau daca lunile de toamna vor deveni ploioase.
„Daca ploua, sint drumuri pe la sat in care nu se poate intra. Si chiar daca exista bani si bunavointa din partea constructorilor, nu se poate face“, a mai spus Aftanase.

„Abia din octombrie se va intra la lucru“
Pentru a doua transa de 28 de obiective, finantate cu 71 miliarde de Minister, prin hotarirea de Guvern din luna august, procedurile de achizitii abia au inceput. In cazul scolilor din Tibanesti, Poiana Manastirii (comuna Tibana), Satu Nou (comuna Belcesti), Iurcani, Tatarusi sau in cazul gradinitelor din satele Lespezi si Chicerea (comuna Tomesti), abia au fost organizate selectiile de oferte pentru proiectare, in aceasta saptamina fiind programata licitatia. „Daca in zonele rurale ne prinde ploaia cu lucrarile incepute, riscam sa pierdem banii, pentru ca firmele de constructie nu-si vor termina treaba, si atunci banii necheltuiti se intorc la bugetul de stat“, a explicat Aftanase, care estimeaza ca, la aceste scoli, la care abia incep licitatiile sau selectiile de oferta, lucrarile efective vor putea fi demarate abia pe 9 sau pe 10 octombrie. „Pina pe 6 octombrie, cred ca vom incheia contractele. Abia apoi se va intra la lucru“, a mai spus Aftanase.

Legea finantelor obliga institutiile sa cheltuiasca banii pina in ultima zi din an
Legea finantelor publice obliga toate institutiile bugetare sa cheltuiasca sumele de la bugetul de stat in anul financiar in care au fost alocate. „Pentru toate institutiile, creditele bugetare, indiferent ca sint de personal, materiale sau de capital, se retrag automat la 31 decembrie. Ordonatorul secundar de credite, de exemplu Inspectoratul Scolar sau universitatile, nu mai regaseste in cont acesti bani pe 1 ianuarie. Practic, sumele sint retrase automat“, a explicat contabila sefa a Inspectoratului Scolar, Adriana Aftanase. Ea a adaugat ca, in cazul in care proiectele pentru care banii au fost alocati sint in derulare, se fac demersuri pentru realocarea sumelor in anul urmator.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/articl...?article=135525

madagascar1	Trimis: 29 Sep 2006, 06:32 PM
Utilizator avansat Grup: Members Mesaje: 1.043 Înscris: 17 Mar 06	Ma intreb cine ia dobanda acestor sume care zac in banca!!!???

little_john

Trimis: 10 Oct 2006, 06:50 AM

Utilizator avansat

Grup: Members
Mesaje: 586
Înscris: 4 Jul 03

QUOTE

La Universitatea de Medicina si Farmacie se ia spaga!
10 Octombrie 2006
Cristina Olivia Moldovan

Rectorul Florian Popa recunoaste ceea ce studentii spun pe la colturi. Dupa spusele sale, pretentiile unor profesori inseamna un plin de benzina, ale altora - 300 de euro.

In Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) din Bucuresti se da si se ia spaga. Recunoaste situatia chiar rectorul, chirurgul Florian Popa. Socoteste la rece, ca in fata unei operatii: pretentiile unor profesori pleaca de la un plin de benzina si ajung la 300 de euro. Pacatul acesta vine din vremuri apuse, pe cand strainii faceau coada la eliberarea diplomelor romanesti si-i cinsteau pe profesori cu pachete de tigari, cafea, bancnote.
Pe de alta parte, nici studentii la Medicina nu mai sunt ce-au fost: au ajuns superficiali, se multumesc cu informatiile de pe internet si multi renunta chiar sa profeseze ca medici, trecand spre zona comerciala. Din cei care raman pe baricade, o mare parte sunt ghidati de simtul banului si aleg domenii ca farmacia, stomatologia ori chirurgia plastica. Oricum, vremurile in care pentru un loc la Medicina luptau 25 de tineri sunt trecute de mult.

EVZ: Se spune ca la Medicina se da spaga pentru examene. Este adevarat?
Florian Popa: Nu pot sa spun ca nu exista spaga, dar fenomenul nu este caracteristic. Iar profesorul si studentul sunt, deopotriva, vinovati, pentru ca nu putem spune ca studentul e mic si nu stie. El stie foarte bine ca da pentru ca nu a invatat si pentru ca vrea o nota mai mare decat cea pe care o merita.

Care sunt sumele ce se dau spaga?
Aud de la ideea: „umple-mi rezervorul cu benzina”, sau „repara nu stiu ce laptop”, sau „am nevoie de nu stiu ce piesa pentru laptop” pana la 200-300 de euro. In astea cred mai putin. Eu ii vad pe studenti. Studentii romani greu ar putea face rost de astfel de sume. Izolat, sunt cei care au masini de lux, se poarta la haine conform pietei creatorilor de moda, dar ceilalti ma indoiesc ca pot sa utilizeze astfel de sume.
Este un teritoriu despre care mi-e greu sa vorbesc. Mi-e sila sa vorbesc. Ca se pot cumpara examene. Stiu ca se intampla. Cateodata iau si pozitie. Nu directa, ca nu mi se pare academic sa fac public, in fata corpului didactic, dar am transmis pe diverse cai, am facut mici echipe care verificau examenul propriu-zis in unele zone.

Spuneti „cateodata iau pozitie”. Asta inseamna ca alteori...
De regula, iau masuri cand informatiile pe care le am dovedesc ca e vorba despre o practica. Daca cineva imi spune la modul „am auzit ca acolo, cineva a platit”, incerc sa nu cred. Dar cand despre acelasi om imi mai spune unu si inca unu, atunci sunt convins ca e o practica.

Mercurialul pietei: rosii, examen de anatomie
De unde vine aceasta practica?
Asta nu era inainte. Era numai pentru populatia de studenti straini care invatau in Romania. Si Medicina avea foarte multi: din populatia africana, cea araba, greaca. Cu mult inainte de Revolutie, intr-un cotidian grecesc, unde se dadea mercurialul de la piata, scria asa: atat costa rosiile, atat costa examenul de anatomie la Bucuresti.
Aceasta nebunie a fost puternica in anii ‘70, cand numarul de studenti straini era foarte mare. Nu veneau toti interesati sa invete, foarte multi veneau pentru diploma. Noi, ca studenti romani, care faceam scoala alaturi de ei, nu ne gandeam ca e posibil sa mergem la profesori cu un pachet de tigari, o cafea sau ceva. Iar suta de dolari nici macar nu o stiam.

Cum percep studentii de astazi coruptia atat de vehiculata din sistemul medical?
Pentru studenti, problema coruptiei nu este, de fapt, o problema. Nu discuta coruptia din sistem, nu ii intereseaza. In lumea noastra (a medicilor - n.r.), coruptia nu este perceputa asa cum este ea vazuta afara. Foarte multi dintre noi nu se cred corupti. Chiar si dintre cei care sunt. Ea exista, clar, dar nu la nivelul la care se comenteaza de catre lumea din afara medicinii.
Sunt mari categorii sociale care nu pot sa dea bani chiar daca ar vrea. Atunci cand au posibilitati financiare, foarte putini sunt obligati sa dea. Eu as lega coruptia de ideea ca doctorul cere bani pentru un serviciu. Asta este condamnabil, dar cred ca nu sunt intregi la minte cei care fac asa. Mai ales in conditiile actuale, cu lupta intensa impotriva coruptiei. Omul care vrea sa-si exprime o gratitudine pentru un comportament al doctorului o face nu in ideea de a-l plati, ci de a-i multumi.

De ce a scazut atat de mult concurenta la Medicina?
Este adevarat ca, in anii ‘60-’65, concurenta era de 20-25 pe loc, iar in urma cu cinci ani s-a ajuns la una mediocra, de unu si ceva pe loc. Anul acesta este mai bine, fiind in jur de patru candidati pe un loc bugetat. Invatamantul medical este unul de foarte mare durata. Tinerii termina facultatea la 24-25 de ani, apoi dureaza intre cinci si sapte ani sa obtina o specializare.
O alta cauza este chiar fondul problemei. Medicul pleaca de la un salariu de 460 de lei in anii de rezidentiat si ajunge la 1.100-1.300, cand are deja 40 de ani. Pe de alta parte, toti vor sa lucreze in centre mari, dar acestea nu sunt foarte multe. Presiunea mare e pe Bucuresti si pe zonele efervescente, ca Targu-Mures, Cluj.
Tinerii accepta cu greu ca dupa atatia ani de studiu sa se duca intr-un loc unde probabil medicina nu inseamna si scoala, si unde platoul tehnic al spitalelor nu-i incanta. Cine ramane atunci la medicina? Pasionatii si cei care cred ca din medicina se castiga ceva mai mult, intr-o forma legala sau mai putin legala.

„Marea masa este la nivelul minimei existente”
Care este calitatea noilor absolventi de Medicina raportat la generatiile trecute?
Lucrez de 37 de ani in invatamant, iar studentii s-au schimbat foarte mult. Gradul lor de efort nu este cel mai mare si cred ca internetul e indeajuns pentru a-si insusi anumite notiuni. Nu pot sa generalizez, dar, ca proportii, cred ca valoarea lor este usor mai mica decat cea produsa in urma cu ani. Putini muncesc enorm si se profileaza din scoala. Marea masa este la nivelul minimei rezistente.

Cum s-a ajuns la aceasta situatie?
Acesta este un pacat al modernismului, al perioadei de avant tehnologic. Aceeasi situatie exista si afara. Pentru mine, Medicina este cea pe care am facut-o eu.
Cu examinarea atenta a bolnavului, cu anamneza, interogatoriu, cu palpare. Astazi nu mai e chiar asa, ne bazam pe imaginea de pe computer. Atunci nu exista asa ceva. Existau un aparat de radiologie, mana si mintea. Mi se pare mai performanta ideea de a te apropia mai mult de bolnav. Dar acum, nici timpul si nici platforma tehnologica pe care o are la dispozitie medicul nu il mai obliga la asta.

Care sunt cele mai curtate specializari la UMF?
Exista interes mare pentru farmacie si medicina dentara, precum si pentru domeniile in care se fac progrese mondiale mari: chirurgie cardiaca, chirurgie plastica, neurochirurgie. Cam 70 din 100 de tineri care bat la portile rezidentiatului au in subconstient optiunea pentru chirurgia plastica pentru ca toata lumea vrea sa fie mai frumoasa. Castigurile sunt pe masura, pentru ca orice infrumusetare devine o pasiune personala.

http://evz.ro/article.php?artid=275553

liliana.grecu	Trimis: 10 Oct 2006, 08:40 AM
Utilizator avansat Grup: Members Mesaje: 4.096 Înscris: 19 Apr 05	Cand eu spun ca se va legifera coruptia si in invatamant, nu gresesc. Studentii vorbesc pe la colt de strada sau strang bani pentru onorariul ilegal al profesorului... Doamne, unde am ajuns si grav este ca avem atatea organisme raspunzatoare de calitatea invatamantului universitar, cat si preuniversitar!! Incep sa cred ca nu ne aude nimeni, desi personal i-am semnalat ministrului educatiei starea jalnica a invatamantului romanesc, neuitand sa precizez ca avem si varfuri, dar acestea sunt ... putine. Programe neatractive si neadaptate la cerintele europene. Ici colo cate o disciplina ce-ti deschide orizontul cunoasterii, dar la care nu au toti acces. Nu inteleg de ce nu s-a introdus ca discplina obligatorie "Educatia democratica", la toate nivelele de invatamant. Ba, mai mult, chiar dascalii ar trebui sa devina cursanti la randul lor... -------------------- În cei 23 de ani de carieră didactică am înțeles că fiecare copil este ca un diamant cu fațete neșlefuite și neșansa copiilor este că profesorii de azi nu prea mai sunt bijutieri ai coroanei, ci niște slujbași amărâți ce închid ochii la toate neregulile sistemului, care mai mult scad valoare diamantului prin prelucrare neatentă decât să i-o amplifice, din păcate. "Menirea firească a școlii nu este să dea invățătură, ci să deștepte cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toata viața." Ioan Slavici Paradoxal, oamenii își poartă cu demnitate propria ipocrizie. https://www.facebook.com/LilianaDGrecu Opinii, opinii...

Ba_se_scumpesc toate	Trimis: 13 Oct 2006, 10:50 AM
Unregistered	ce sant alea mai de sus frate... studii despre ce?? un mc rezumat se poate

Ba_se_scumpesc toate	Trimis: 13 Oct 2006, 10:52 AM
Unregistered	i double that... mama a fost pe la farmacie... Carol Davila, si daca la notare nu se lua spaga era rau. Oricum la examen a fost cat de cat pe bune nu trebuie exagerat Acest mesaj a fost modificat de către Basescu_mpesc toate la data 13 Oct 2006, 10:52 AM

little_john

Trimis: 16 Oct 2006, 03:31 PM

Utilizator avansat

Grup: Members
Mesaje: 586
Înscris: 4 Jul 03

QUOTE

Universitatile iesene, pe locul 1.000 in lume
Autor: Nicoleta VIERU

Asa indica studiul realizat de Asociatia "Ad-Astra", care a realizat un clasament al universitatilor romanesti, dupa aceleasi criterii folosite de sistemul Shanghai. Daca universitatea situata pe locul 500 in lume are 8,22 puncte, Universitatea "Cuza" are doar 3,25. Pe ultimul loc in Iasi se situeaza Universitatea de Stiinte Agricole, cu 0,74 puncte.

Traian Basescu a acuzat invatamintul superior din Romania de mediocritate intrucit nici una dintre universitati nu se situeaza intre primele 500 din lume. Predictiile nu sint mai optimiste nici pentru urmatorul an. Cel putin asa indica cercetarea facuta de o asociatie stiintifica, "Ad-Astra", care a realizat un clasament al universitatilor romanesti dupa criterii similare cu cele folosite de sistemul Shanghai (cel mai popular sistem de ierarhizare academica). Si totusi, pe ce loc s-ar clasa universitatile din Romania, cele iesene in special, daca topul ar continua cu toate universitatile din lume? Conform Asociatiei "Ad-Astra", universitatile iesene, si cele din Romania in general, s-ar putea situa aproximativ in jurul pozitiei 1.000. Astfel, cea mai buna universitate din Romania, Universitatea din Bucuresti, are abia jumatate din scorul celei clasate pe locul 500, iar Universitatea "Al.I. Cuza" detine doar 40%.

Avem doar un laureat Nobel
Clasamentul Shanghai este realizat pe baza a sase criterii: numarul de absolventi laureati cu Premiul Nobel sau medalia Fields (10% din scorul total), numarul de cadre didactice laureate cu premiul Nobel sau medalia Fields (20%), numarul de cadre des citate pentru lucrarile stiintitice cotate ISI (20%), numarul de articole publicate intre 2000 si 2004 in doua reviste stiintifice de prestigiu - "Nature" si "Science" -, numarul de articole indexate ISI in ultimul an, precum si performanta universitatii calculata in raport cu numarul cadrelor didactice.
Universitatile iesene "se sustrag" insa primelor patru criterii. Astfel, in Romania, singurul cistigator al premiului Nobel a fost George Emil Palade, care insa a absolvit in 1940 Facultatea de Medicina din Bucuresti. De asemenea, universitatile romanesti nu "detin" nici un absolvent sau cadru didactic laureat cu medalia Fileds, sau cadru didactic laureat cu Premiul Nobel. Singurul cercetator des citat, considerat "de referinta" in sistemul ISI, care isi desfasoara activitatea in Romania, este cadru didactic la Universitatea de Vest din Timisoara, iar in revistele "Nature" si "Science" nu au publicat decit trei cadre didactice universitare, dintre care doua de la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj si unul de la Universitatea din Bucuresti. In aceste conditii, universitatile iesene nu ar putea recupera decit prin numarul de articole cotate ISI publicate si raportul performanta stiintifica la numarul de cadre didactice.

Marja de eroare e mica
Utilizind singurele criterii valabile in acest caz, Asociatia "Ad-Astra" a obtinut scoruri care abia ne-ar putea clasa pe locul 1.000 in topul universitatilor din lume. Astfel, Universitatea "Al.I. Cuza", care detine locul trei pe tara (dupa Universitatea din Bucuresti si Universitatea 'Babes-Bolyai"), a obtinut un scor de 3,25 puncte; Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" - 2, 44, Universitatea de Medicina si Farmacie - 1,43, iar Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara - 0,74. Cel mai bun scor "iesean" nu reprezinta insa nici jumatate din cel inregistrat de universitatea clasata pe locul 500: 8,22 puncte. Desi metodologia de calcul ultilizata pentru clasamentul Shanghai nu este identica cu cea folosita de "Ad-Astra", marja de eroare in cazul universitatilor din Romania este foarte redusa, crede autorul studiului. "Noi am studiat foarte bine metodologia Shanghai si am realizat ca exista mici discordante intre ceea ce a fost facut public ca metoda de calcul si rezultatele efective. Au facut si ei niste estimari. La fel am procedat si noi, utilizind aceleasi criterii. Marja de eroare este mica", ne-a declarat Razvan Florian, realizatorul studiului "Ad-Astra" privind universitatile din Romania si clasamentul Shanghai.

Solutia salvatoare: universitatile din Iasi sa se uneasca
Desi ne claseaza pe pozitii mult mai mici comparativ cu universitati din Polonia, Ungaria (situate in primele 400), Cehia (clasata in primele 300), sau chiar Africa de Sud (intre primele 400) sau Chile, scorurile inregistrate de universitatile iesene au fost imediat justificate de conducerile institutiilor in cauza. In ciuda faptului ca nici unul dintre criteriile topului nu tine cont, in mod expres, de situatia financiara a universitatilor, nivelul extrem de scazut de finantare a invatamintului romanesc ramine scuza preferata. "In primul rind, acest top ar trebui sa tina cont si de numarul de absolventi de-ai nostri plecati la universitatile aflate intre primele zece. Ele au avut bani ca sa ii plateasca bine si au o cercetare de foarte buna calitate datorita lor. Noi nu ne-am permis sa ii pastram ca nu aveam cu ce sa ii platim. Cind o sa ajungem la bugetul universitatilor din top, atunci o sa ne aflam si noi acolo", considera rectorul Universitatii "Al.I. Cuza", Dumitru Oprea. Calitatea absolventilor ieseni "racolati" de universitatile de prestigiu si nivelul de finantare a invatamintului romanesc este si justificarea Universitatii Agronomice. "Numarul de cadre didactice crescute in universitatile noastre si angajate la universitatile de top din lume spune foarte multe despre calitatea invataminului de la noi. Pacat ca nu exista si acest criteriu. De asemenea, pentru o cercetare de top avem nevoie si de o dotare pe masura, pentru care trebuie multi bani", a declarat rectorul Gerard Jitareanu. Desi mentine aceleasi motive, conducerea Universitatii Tehnice propune o solutie "de efect". "Ca sa ajungem in acest top, ar trebui ca toate universitatile din Iasi sa ne unim intr-una singura, iar daca adunam punctajele, cred ca ne incadram", sustine prof.dr. Valentin Popa, prorector pentru relatii internationale in cadrul UTI. La un simplu calcul insa, aceasta solutie se dovedeste inutila, pentru ca nici prin adunarea tuturor punctajelor Iasul nu ar putea intra in top. Suma obtinuta ar fi de doar 7,86 fata de 8,22, ultimul scor din top.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/articl...?article=135898

Ba_se_scumpesc toate	Trimis: 16 Oct 2006, 08:04 PM
Unregistered	Nicoleta VIERU... let me know... Barbasu e porc... sau doar asa il striga

little_john

Trimis: 17 Oct 2006, 03:37 PM

Utilizator avansat

Grup: Members
Mesaje: 586
Înscris: 4 Jul 03

QUOTE

În zeci de şcoli şi grădiniţe din Bucureşti, e frig ca afară

Sute de copii din Capitală tremură de frig în şcoli şi în grădiniţe. Teoretic, clădirile sunt încălzite de sobe cu lemne sau gaz. Practic, atmosfera abia se dezmorţeşte în sălile de curs, iar pe holuri şi la grupurile sanitare, unde nu există nicio sursă de căldură, e la fel de frig ca afară.

"Sobele există doar în clase, nu şi pe holuri sau la grupurile sanitare şi atunci când copilul merge să se spele pe mâini, este foarte frig. Este o situaţie care nu are nicio treabă cu perioada în care trăim sau cu capitala ţării", a declarat Mihaela Iorgu, educatoare.
Educatoarele de la Grădiniţa numărul 72, din sectorul 5 al capitalei, spun că de când s-a făcut frig, aproape jumătate dintre copii nu au mai venit la ore. Din cauza frigului, unii dintre micuţi s-au îmbolnăvit.
"Problema e că în momentul în care faci focul cu lemne, sobele se încălzesc după un anumit timp. Să bage gaze la copii pentru ca să înveţe şi ei în alt regim. Copilul meu este bolnav. Am venit ca să-l învoiesc o săptămână de la grădiniţa asta", a declarat Viorel Răcaru, părinte.
În aceeaşi situaţie se află şi copiii care învaţă în clase încălzite de sobe cu gaz.
În Bucureşti există, în prezent, 24 de şcoli şi grădiniţe care nu au încă centrale tremice sau nu sunt conectate la sistemul centralizat.

http://www.realitatea.net/20534_In-zeci-de...-ca-afara-.html

Pai sa se recurga la solutia nea Nicu din Iepoca de Aur: "Mai puneti una-doua-trei haine pe voi..."

PS:
"In casa-i frig, afara-i frig;
Deschid fereastra si iti strig:
Iti multumesc, iubit Partid, ca m-ai calit !!!"

QUOTE

Şcolile au ajuns pericol public, pentru că nu sunt reparate
Marţi 17 Octombrie 2006, 10:36

La o lună de la începerea cursurilor, elevii din multe şcoli învaţă încă în condiţii greu de imaginat. Iar acum, în prag de iarnă, multe unităţi de învăţământ se confruntă şi cu lipsa căldurii.

Sute de elevi încă învaţă în şcoli care au trecut prin două războaie mondiale, fără a fi reparate. Un astfel de exemplu este judeţul Alba.
Nici din judeţul Bihor nu au parte de condiţii mai bune. Şcolarii din localitatea bihoreană Cubulcut îşi pun viaţa în pericol în fiecare zi. Şi asta pentru că se duc la şcoală.
Clădirile se află în ultimul stadiu de degradare: profesorii se tem că tavanul se poate prăbuşi oricând şi că pereţii umezi curentează.
Şcolile ţin loc şi de maidan pentru câinii vagabonzi, care intră prin uşile sparte. Situaţia este aceeaşi de aproape zece ani, dar în această toamnă autorităţile locale au demarat construcţia unei clădiri noi.
Până va fi gata, elevii vor trebui să meargă însă tot la şcolile aflate în ruină.
În două şcoli din Cubulcut, temperatura nu depăşeşte iarna şapte grade celsius. Iar elevii nu se luptă doar cu frigul, ci şi cu câinii care intră în clase.
Directoarea şcolii nu a dorit să dea vreun interviu. În schimb, primarul promite că, după 15 decembrie, elevii vor avea parte de o şcoală nouă.

http://www.realitatea.net/20470_Scolile-au...-reparate-.html

Acest mesaj a fost modificat de către little_john la data 17 Oct 2006, 03:49 PM

Ba_se_scumpesc toate	Trimis: 17 Oct 2006, 03:52 PM
Unregistered	la mine-n casa e asa cald Ct de apartament rullz.. liceu meu ori are centrala proprie, ori umbla cu RADET.. da nu ma laud ca e un frig Cum sa pleci in viscol, la scoala de nebun?? Canda acasa e asa bine... Trebuie sa fii nebun

Laurky	Trimis: 17 Oct 2006, 06:07 PM
Utilizator activ Grup: Members Mesaje: 82 Înscris: 8 Mar 06	Incalzeste-te la lampa lui Aladin!

Dorina Cucu

Trimis: 17 Oct 2006, 08:00 PM

Finalist Cupa SIVECO 2004

Grup: Members
Mesaje: 385
Înscris: 10 Jun 04

În "Adevărul" citim şi ne crucim:

QUOTE

Într-o ceremonie fastuoasă, organizată recent de Inspectoratul şcolar Prahova, zeci de dascăli au primit distincţii şi diplome semnate de preşedinte sau de reprezentanţii Ministerului Educaţiei pentru rezultatele de excepţie în cariera didactică. Diplomele au fost însoţite de umilitoare premii în bani.

QUOTE

Profesoara Olimpia Popescu a avut cărţi, publicaţii, a lucrat la elaborarea programelor şi a manualelor. A fost preşedinta Societăţii de Matematică-Prahova. Pentru toate meritele în cariera didactică, a primit un premiu de 1 RON. Suma nu a fost încă pusă pe statul de plată al ISJ Prahova. "Alerg să-l primesc pentru că îl voi depune în colecţia personală de numismatică. Vreau să rămână în arhivă să se vadă cum suntem apreciaţi. La nivelul MEdC există o superficialitate, o incompetenţă şi o lipsă de analiză a tuturor situaţiilor care pot apărea atunci când faci o lege", ne-a declarat profesoara Olimpia Popescu. şi profesoara Olga Petrescu, cunoscută autoare de manuale de chimie, a primit, alături de "Diploma de excelenţă", un premiu de 22 RON. "Este penibil, ne-a declarat doamna Olga Petrescu. Îmi pun întrebarea până unde poate merge umilirea cadrelor didactice şi cine este de vină? Nu eram revoltată dacă premiul era fără bani. Mă simt jignită. Îmi recompensează viaţa şi activitatea cu 22 de lei. Am spus categoric, în plen, pe scenă, că refuz un asemenea premiu. Toată sala a început să aplaude".

Atât valorează cei mai valoroşi dascăli

Ba_se_scumpesc toate

Trimis: 17 Oct 2006, 08:26 PM

Unregistered

QUOTE (Laurky @ 17 Oct 2006, 07:07 PM)

Incalzeste-te la lampa lui Aladin!

lol p-aia o freci

da nu-i frumos in public. Mai ales la scoala

liliana.grecu	Trimis: 17 Oct 2006, 09:28 PM
Utilizator avansat Grup: Members Mesaje: 4.096 Înscris: 19 Apr 05	Are dreptate Ba_se_scumpesc toate!! Sunt in sistem profesori care ard gazul de pomana si care nu-si dau silinta sa se adapteze la noile cerinte ale scolii si nici sa schimbe mentalitatea tinerilor. Sa-i bagi pe toti in aceeasi oala este ... ca si cum ai stinge focul cu apa. Poate daca cei buni si activi iar trage de maneca pe cei lenesi ar iesi la liman si invatamantul romanesc, ce naufragiaza de ani buni pe ape necunoscute... Dar semnatura domniei sale ma duce cu gandul la o persoana care nu a trecut prea des pe la scoala -------------------- În cei 23 de ani de carieră didactică am înțeles că fiecare copil este ca un diamant cu fațete neșlefuite și neșansa copiilor este că profesorii de azi nu prea mai sunt bijutieri ai coroanei, ci niște slujbași amărâți ce închid ochii la toate neregulile sistemului, care mai mult scad valoare diamantului prin prelucrare neatentă decât să i-o amplifice, din păcate. "Menirea firească a școlii nu este să dea invățătură, ci să deștepte cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toata viața." Ioan Slavici Paradoxal, oamenii își poartă cu demnitate propria ipocrizie. https://www.facebook.com/LilianaDGrecu Opinii, opinii...

Ba_se_scumpesc toate

Trimis: 17 Oct 2006, 10:13 PM

Unregistered

QUOTE (liliana.ionescu @ 17 Oct 2006, 10:28 PM)

Dar semnatura domniei sale ma duce cu gandul la o persoana care nu a trecut prea des pe la scoala

semnatura mea nu e fixa... daca judeci oamenii dupa cum vorbesc o sa ramai doar cu prosti si lingai.
am doar 10 clase

a 11 e in desfasurare... cunosc sistemu de invatamant ca pe propriile-mi buzunare. Am prieteni si jos si sus... in acest sistem corupt... si studiile imi permit sa ii judec pe toti.
Spune-mi numele inspectoarei scolare pe municipiu (Bucuresti) la materia [cenzurat] si iti spun cine e defapt. Lista mea continua cu multi... Sub rezerva dreptului la anonimat in navigarea pe internet intru din cand in cand sa fac putina caterincka, ca adevaru e ca am de ce.
Cele mai mari drame par Katerincoase, printre ele numarandu-se si invatamantul.
Daca tu iti permiti sa judeci oameni pe care nu ii cunosti... inseamna ca aceasta discutie nu isi are rostul.

//Numai bine... omul din liftul tau:|

Acest mesaj a fost modificat de către Ba_se_scumpesc toate la data 17 Oct 2006, 10:14 PM

liliana.grecu	Trimis: 18 Oct 2006, 09:08 AM
Utilizator avansat Grup: Members Mesaje: 4.096 Înscris: 19 Apr 05	Domnule Ba_se_scumpesc, dumneavoastra aveti voie sa faceti remarci fel de fel si sa emiteti judecati de valoare, dar eu nu am acest drept!?? Ar trebui sa nu vi se permita promovarea unei astfel de semnaturi pe forum, plagiind versurile poetilor autentici. Intr-o lume in care guverneaza indiferenta si mediocritatea ar fi cazul sa lasam poezia asa cum au scris-o poetii... Cand dati replici trebuie sa fiti pregatit sa le si primiti! Acest mesaj a fost modificat de către liliana.ionescu la data 18 Oct 2006, 09:10 AM -------------------- În cei 23 de ani de carieră didactică am înțeles că fiecare copil este ca un diamant cu fațete neșlefuite și neșansa copiilor este că profesorii de azi nu prea mai sunt bijutieri ai coroanei, ci niște slujbași amărâți ce închid ochii la toate neregulile sistemului, care mai mult scad valoare diamantului prin prelucrare neatentă decât să i-o amplifice, din păcate. "Menirea firească a școlii nu este să dea invățătură, ci să deștepte cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toata viața." Ioan Slavici Paradoxal, oamenii își poartă cu demnitate propria ipocrizie. https://www.facebook.com/LilianaDGrecu Opinii, opinii...

Ba_se_scumpesc toate	Trimis: 18 Oct 2006, 09:54 AM
Unregistered	si cine ti-a zis ca m-am suparat Sa stii ca sunt putini cei pe care-i adminr, d-aia vorbesc in sictir Stai linistita ca nu m-am semnat pe acele versuri... pt tine imi schimb si semnatura

liliana.grecu	Trimis: 18 Oct 2006, 01:24 PM
Utilizator avansat Grup: Members Mesaje: 4.096 Înscris: 19 Apr 05	Numai prostii se supara, oricum!! Cat despre semnatura si formula de adresare cu un necunoscut exista niste reguli de comunicare. Eu ii admir pe marii oamenii ai Planetei care au facut ceva pentru semenii lor... Este drept, azi nu intalnim decat oameni ghidati de propriul interes si care au un orizont cultural miniatural. Tot ei au ajuns sa conduca destinele tarii... Intelectualii isi pierd aura si sunt mai mult intelectuali de ... carton!! -------------------- În cei 23 de ani de carieră didactică am înțeles că fiecare copil este ca un diamant cu fațete neșlefuite și neșansa copiilor este că profesorii de azi nu prea mai sunt bijutieri ai coroanei, ci niște slujbași amărâți ce închid ochii la toate neregulile sistemului, care mai mult scad valoare diamantului prin prelucrare neatentă decât să i-o amplifice, din păcate. "Menirea firească a școlii nu este să dea invățătură, ci să deștepte cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toata viața." Ioan Slavici Paradoxal, oamenii își poartă cu demnitate propria ipocrizie. https://www.facebook.com/LilianaDGrecu Opinii, opinii...

Ba_se_scumpesc toate	Trimis: 18 Oct 2006, 02:01 PM
Unregistered	Daca ii consideri intelectuali pe toti cei care au terminat o facultate... inseamna ca suntem un popor de intelectuali care se intrece in prostie. Sfatul meu: Stai in banca ta cu tot cu intelect si lasa-i pe urmasii lui Machiavelii sa scrie istorie... Daca nu stiai lumea a fost creata pornint de la premiza "only the strong survive" plebea intelectuala isi pierde aura devenind de ... carton!! Numai prostii se supara credeam ca esti exceptia care confirma regula ) // Numai bine! Acest mesaj a fost modificat de către Ba_se_scumpesc toate la data 18 Oct 2006, 02:02 PM

little_john

Trimis: 19 Oct 2006, 12:53 PM

Utilizator avansat

Grup: Members
Mesaje: 586
Înscris: 4 Jul 03

QUOTE

Ministerul - agentie de publicitate
Melania MANDAS VERGU | 19 octombrie 2006

Descentralizarea invatamantului preuniversitar, legea invatamantului universitar, tezele cu subiect unic la clasa a VII-a, verificarea modului in care s-au cheltuit fondurile, manualele scolare, evaluarile internationale si functionarea celor doua agentii ale calitatii invatamantului. Ministerul Educatiei pare a fi sub asediu, iar agenda geme de urgente, oamenii sunt gata sa-si dea duhul din cauza ritmului alert. Atata forfota la Educatie n-a mai fost de mult. Cel putin asa arata lucrurile vazute din afara.

Dupa zece luni de aparenta liniste (n.n. - care duce cu gandul la inactivitate), astazi MEC pare un santier. Ca si scolile si caminele in care guvernul pompeaza bani pentru modernizare.Ingrijorarea mea porneste de la faptul ca de pe margine, privind deciziile care ies din mapele ministerului, vad mai limpede ca treburile sunt facute fara cap si coada. Stilul de lucru al MEC se afla sub semnul improvizatiei, al grabei, ba chiar al panicii.

Luand-o metodic, constati ca in timp ce anunta ca desfiinteaza inspectoratele scolare si da afara din minister 50% din personal, ministrul Hardau doreste sa implementeze evaluarea continua si verificarile in teritoriu, pe care, probabil, le va face cu Sfantul Duh sau prin voluntariatul cadrelor didactice. Cum nu se precizeaza ordinea prioritatilor, adica nu stiu ce va face mai intai, va desfiinta inspectoratele si apoi va angaja personal care sa verifice in toate scolile generale cum se desfasoara tezele unice, ma mai linistesc putin, gandind ca, de fapt, toate aceste proiecte si programe nu sunt altceva decat enunturi. Altfel spus, anunturi publicitare de la MEC, sa nu mai zica nimeni ca nu se lucreaza la Educatie. Asa se transforma Ministerul Educatiei intr-un vanzator ambulant de iluzii. Descentralizarea e un fel de zana buna care va rezolva cu bagheta magica si starea materiala a scolilor, si disciplinele la alegere pentru care vor opta elevii, si salarizarea diferentiata a dascalilor. Daca ceri amanunte, constati ca zana e o amarasteanca, fiindca nimeni, dar absolut nimeni din MEC nu stie sa-ti spuna cum, in ce mod se vor pune in practica - (n. n. - si nu ne gandim la amanunte, ci intrebam de proceduri generale) aceste deziderate.

Tezele cu subiect unic sunt niste gaselnite, care vor transforma invatamantul romanesc anchilozat in sistemul de evaluare gen ghilotina (examen la data fixa) intr-un linistit parcurs educational, care va realiza orientarea elevului spre aptitudinile sale si spre viitoarea sa profesie. Cand ceri detalii, constati ca ditamai secretarul de stat si directorii serviciilor nu au cum sa duca subiectele in scolile de pe coclaurile patriei, care nu numai ca nu au calculatoare, dar nu au nici curent electric.

Cam la fel e si cu legea invatamantului superior, prezentata drept minunea minunilor. Cand scormonesti putin, constati ca larghetea cu care ministerul dixit "autonomia este deplina" se rezuma la a infiinta in conducerea universitatilor o structura paralela Senatului, cu drept mai mare de decizie si care, practic, este numita, in cazul invatamantului de stat, de catre minister.

Cum se vede, ingrijorarea nu-i degeaba, fiindca elanul ministerului nu reuseste sa ascunda, totusi, lipsa gandirii coerente a unor masuri menite sa puna ordine intr-un invatamant mediocru.

Daca domnii de la MEC reusesc sa se imbete cu apa chioara pe care-o bolborosesc in acest inceput de toamna, scoala, cu siguranta, nu va face altceva decat s-o ia si mai strasnic pe aratura.

http://www.gandul.info/articol_17868/minis...ublicitate.html

Ar mai fi de adaugat aici si geniala reforma prin care examenul de titularizare se va desfasura in luna mai. Drept consecinta, absolventii de invatamant superior din anul in curs (care isi finalizeaza studiile, evident, la sfarsitul lunii iunie) NU vor mai putea participa... iar timp de un an de zile (pana in luna mai a anului urmator) probabil vor fi nevoiti sa isi "perfectioneze" cunostintele didactice la capsuni in Spania sau in posturi de agent de vanzari, soferi de taxi, etc.... Halal incurajare a tinerilor spre o cariera didactica! Curat reformatoare aceasta initiativa a MEdC!!!

little_john

Trimis: 30 Oct 2006, 05:53 PM

Utilizator avansat

Grup: Members
Mesaje: 586
Înscris: 4 Jul 03

QUOTE

Elevi scoşi în stradă de frigul din clase
Luni 30 Octombrie 2006, 16:51

Peste trei sute de elevi din Bistriţa au ieşit în stradă din cauza frigului din sălile de clasă. Împreună cu profesorii lor, copiii au protestat în faţa Prefecturii şi apoi s-au întors în marş pe străzile oraşului.

Ei au anunţat că refuză să mai vină la şcoală până când autorităţile nu vor rezolva problema căldurii din şcoala lor. Fosta firmă de termoficare a oraşului a intrat în faliment, iar direcţia de termoficare abia înfiinţată nu a început încă să funcţioneze.

http://www.realitatea.net/21976_Elevi-scos...din-clase-.html

Daca asa ceva se intampla in orase, in ce-i priveste pe elevii din mediul rural - vorba cronicarului, "sa sparie gandul..."

little_john

Trimis: 24 Nov 2006, 04:09 PM

Utilizator avansat

Grup: Members
Mesaje: 586
Înscris: 4 Jul 03

QUOTE

De ce se face greva in invatamint

Profesorii, platiti mai prost decit racanii
Autor: Marinela RATA, Nicoleta VIERU

Cadrele didactice au declarat razboi guvernantilor. Atitudinea lor pare mai vehementa decit in anii trecuti. Sindicalistii cer acum demisia ministrului Mihail Hardau si string semnaturi pentru demiterea intregului guvern Tariceanu. Toate confederatiile sindicale au intrerupt practic orice dialog social cu guvernul. Surprinzator, protestele angajatilor din invatamint s-au radicalizat intr-un an in care guvernul a anuntat cel mai mare buget alocat acestui domeniu din ultimii 16 ani si in primul an in care salariul mediu net din invatamint intrece salariul mediu pe economie.
Si atunci, de ce fac greva profesorii? Raspunsul e foarte simplu si il ofera nu doar sindicalistii, ci si statisticile "bunastarii" din Romania. Fac greva pentru ca s-au saturat sa fie platiti mai prost decit majoritatea bugetarilor. Pentru ca nu mai pot accepta sa cistige dupa cinci ani de facultate si 15 ani de munca cit un debutant cu studii medii din jandarmerie sau administratie. Profesorii protesteaza acum impotriva tratamentului dispretuitor si desconsiderant al guvernantilor.
Cadrele didactice ar trebui sa se angajeze ca jandarmi, politisti sau functionari publici daca vor sa aiba un trai decent. In fata celor trei categorii de salariati, remuneratiile dascalilor sint considerate jignitoare. Acesta a fost de altfel si argumentul pe care l-au adus sindicalistii guvernantilor in fiecare an de proteste si negocieri.
„Sintem o categorie salariala discriminata. Uitati-va in alte sisteme ale statului ce salarii se cistiga si faceti o comparatie cu invatamintul. Salariile noastre sint mizerabile“, a spus Violeta Amariei, liderul judetean al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint.
Si, intr-adevar, in comparatie cu invatamintul, un post de jandarm este mult mai tentant sub aspectul salariului, de peste 8 milioane de lei vechi in mina pentru un proaspat angajat, care face misiuni simple de paza in post. Un profesor debutant, aflat in primul an la catedra, poate doar visa la aceasta suma.
In acest moment, salariul net al unui profesor debutant, dupa patru ani de facultate, este de 5,2 milioane de lei - cu aproape 3 milioane mai mic decit cel al unui jandarm proaspat absolvent de liceu. Insa, salariul unui jandarm aflat in primii ani de cariera poate urca si pina la 15 milioane de lei daca acesta participa la misiuni care implica un grad mai mare de periculozitate.
Cum un debutant din invatamint nu poate beneficia de salariu de merit sau de spor de vechime, leafa acestuia poate creste doar prin indemnizatia de dirigentie, de 10%, ceea ce inseamna un plus salarial de 500.000 de lei, leafa urcind astfel la aproximativ 5,7 milioane in mina.
Salarii la fel de mari ca cele ale jandarmilor au si politistii de frontiera. Acestia cistiga aproximativ 9 milioane de lei vechi in mina, fara sporuri, inca din primul an de angajare. Mai mult, politistii de frontiera isi ridica salariul inainte de a incepe sa munceasca, mai exact, din perioada celor citorva luni de scolarizare.

10 -12 milioane de lei net dupa 20 de ani de munca
Salariul unui debutant din invatamint este mult mai mic si decit al unui debutant din Prefectura. Un consilier sau un referent cistiga lunar in mina 6,5 milioane de lei. La aceasta suma se adauga insa norma de hrana si orele suplimentare, de peste 4 milioane, salariul net ajunging la 10 milioane de lei.
Salariile debutantilor Jandarmeriei, Politiei de Frontiera sau ai Prefecturii se obtin in invatamint abia dupa 10 - 15 ani de munca si numai dupa adaugarea sporurilor. De exemplu, un profesor cu gradul didactic II si 14 ani vechime in invatamint are salariul de incadrare net de 7 milioane de lei. Leafa poate urca insa la 10 milioane dupa ce la aceasta s-au adaugat salariul de merit, sporul de stabilitate, indemnizatia de dirigentie si orele suplimentare.
De altfel, 10-12 milioane de lei reprezinta si suma pe care o primesc in prezent cea mai mare parte a dascalilor cu o vechime de aproximativ 20 de ani de munca si cu tot cu sporuri. Salariul cel mai mare pe care il poate obtine un profesor cu vechime maxima, de 35-40 de ani, cu sporuri, inclusiv cu gradatie de merit, atinge 18 milioane de lei net. Acest nivel salarial corespunde insa unui numar redus de cadre didactice. In Iasi, din cei aproximativ 10.000 de dascali, doar 1%, adica aproximativ 100 de cadre, iau acesti bani.

Cei mai saraci dintre bugetari: in 2001, un politist cistiga dublu decit un profesor
Profesorii reprezinta de ani de zile saracimea bugetarilor. In 2001, de exemplu, la un an dupa greva care le-a adus cadrelor didactice cea mai mare crestere salariala aplicata vreodata - de 80% -, dascalii aveau in continuare cele mai mici salarii din sistemul bugetar.
In 2001, un profesor cu o vechime de sase ani si cu gradul II lua un salariu de 2,5 milioane de lei, in timp ce un politist cu aceeasi vechime lua in mina 5 milioane. Aceasta suma nu o ridica nici macar un profesor cu gradul I si 30 de ani vechime, care avea un salariu net de 4,7 milioane de clei. Cele mai mari salarii le luau in 2001, ca si acum, angajatii din justitie.
La acea vreme, magistratii ridicau lunar intre 6,5 si 11 milioane de lei net, in functie de gradul instantei unde isi desfasurau activitatea - cele mai mici fiind la Judecatorii si cele mai mari la Curtea de Apel - si de vechimea in munca. Pe linga aceste sume insa, magistratii care detineau si functii de conducere beneficiau ca si acum de o bonificatie de inca citeva milioane de lei lunar.

Cum au evoluat in ultimii ani salariile dascalilor
Salariile profesorilor, chiar si ale celor cu 20 de ani vechime, s-au situat in permanenta sub nivelul salariului mediu pe economie. In 2000, aceasta situatie s-a mentinut chiar si dupa greva din acel an, in urma careia profesorii aproape si-au dublat lefurile. „Am obtinut atunci cea mai mare crestere salariala din ‘90 incoace: 80%“, a spus Violeta Amariei, lidera judeteana a FSLI. Asa s-a ajuns in septembrie 2000 ca un debutant sa cistige un salariu brut de 1,7 milioane, iar un profesor cu gradul didactic I si vechime de 14 ani sa ridice 2,4 milioane lei, plasindu-se chiar si asa sub salariul mediu pe economie, de aproximativ 3 milioane lei. Aceeasi situatie s-a mentinut si in anii urmatori.
De exemplu, in decembrie 2003, salariul mediu brut pe economie a fost, potrivit Institutului National de Statistica, de 6,8 milioane de lei, in timp ce un profesor cu o vechime de 20 de ani si gradul didactic I cistiga 4,9 milioane de lei brut. Din 2005 insa, profesorii cu experienta de peste 18 ani in invatamint reusesc sa egaleze sau sa depaseasca salariul mediu brut pe economie, de 9,7 milioane de lei in octombrie 2005. De exemplu, un dascal cu 20 de ani vechime si gradul I avea in octombrie 2005 un brut de 9,8 milioane de lei. La fel se intimpla si in acest an. Salariul unui profesor cu 22 de ani vechime in invatamint si gradul I este de 11 milioane de lei, cit este si salariul mediu brut pe economie.
Nemultumirea ramine insa a debutantilor, care se situeaza mult sub media pe economie. In octombrie 2005, de exemplu, un debutant cistiga 6,1 milioane de lei brut, iar in 2006 ia 7,2 milioane de lei brut. Si anul trecut si acum, debutantii cistiga cu aproximativ 3 milioane mai putin decit mediul brut pe economie. Nemultumirile cadrelor didactice se refera si la diferentele mari dintre salariile lor si cele ale altor categorii de bugetari.

Preparatori cu lefuri de maturatori
La nivelul de incepatori, invatamintul superior nu se diferentiaza prea mult, din punct de vedere salarial, de cel preuniversitar. De fapt, un preparator universitar, in primii trei ani de activitate, nu se diferentiaza prea mult nici de lucratorii de la „Salubris“. Desi lucreaza si cite 12 ore pe zi si sint implicati in proiecte importante de cercetare, cele mai multe cadre universitare debutante nu cistiga mai mult de 6,5 milioane net pe luna.
Cristian Enachescu, asistent universitar al Facultatii de Fizica din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza“, este clasat printre primii tineri cercetatori din tara, fiind cistigatorul mai multor proiecte de cercetare. Cu peste patru ani de activitate didactica si numeroase rezultate in cercetare, salariul sau abia depaseste suma de 6 milioane de lei net.
Profesorii universitari - ale caror salarii ajung la zeci de milioane de lei - recunosc si ei ca retributia debutantilor este o reala anomalie a sistemului de invatamint. Daca in anii ‘70 -’80, cu un salariu de preparator se putea lua masa zilnic la restaurant sau se puteau cumpara zeci de carti lunar, astazi un astfel de salariu abia ii mentin la limita subzistentei.
„Imi aduc aminte, in primul meu an in invatamint am mincat zi de zi, la prinz si seara, timp de mai bine de un an la restaurant. Astazi, pentru preparatori sau asistenti, restaurantul este mai degraba un lux“, spune prof.dr. Gheorghe Grigoras, decan al Facultatii de Informatica de la Universitatea „Cuza“.
Cu salarii nete cuprinse intre 5,5 si 6,5 milioane de lei vechi, debutantii din invatamintul superior au constituit si tinta celor mai consistente majorari salariale acordate de Guvern dupa greva de trei saptamini din noiembrie 2005. In incercarea de a se normaliza situatia financiara a debutantilor, salariile acestora au fost majorate cu pina la 18,83%, ceea ce inseamna un cistig brut de doar 1,2 milioane de lei vechi. Astfel, de la 6.620.000 de lei brut in octombrie 2005, preparatorii cu pina la trei ani vechime cistiga din septembrie 2006 un salariu brut de 7.820.000 de lei vechi.
„Cind s-au negociat cresterile salariale la greva din noiembrie 2005, s-a avut in vedere ca cele mai mari majorari sa fie aplicate asistentilor si preparatorilor care au cele mai mici salarii. Astfel ca unele cadre didactice, cu o vechime mare in invatamint, au avut cresteri salariale de doar 5%, in timp ce pentru preparatori s-au aplicat majorari de 18%“, a explicat prof.dr. Stefan Grigoras, liderul de sindicat al Universitatii Tehnice „Gh. Asachi“.
Debutantii invatamintului universitar au ramas insa „codasii“ sistemului salarial de invatamint superior, dar si ai celui bugetar in general, asa cum au si fost in ultimii ani. Astfel, in 2004, un preparator sau asistent avea un salariu brut de doar 4,4 milioane de lei vechi, adica mai putin de jumatate din salariul mediu brut inregistrat la nivel de tara, care in acel an era de 9,7 milioane de lei vechi.
„Handicapul“ nu a putut fi recuperat nici in 2005, cind un debutant cistiga 6,6 miliarde de lei vechi, cu aproape trei milioane mai putin decit salariul mediu brut de 9,74 milioane. In 2006, nici majorarile salariale acordate de guvern nu au reusit sa remedieze situatia acestor categorii didactice. Cu un salariu brut de 7,8 milioane lunar, debutantii mai au nevoie, se pare, de inca trei greve generale pentru a ajunge la nivelul salariului mediu din acest an, de 11 milioane de lei vechi.

"Cind cerem noi, dereglam inflatia, iar primele de vacanta ale functionarilor, nu“
Cresterile acordate in 2006 nu sint nici pe departe suficiente pentru a reda invatamintului locul pe care il merita, considera sindicalistii. De fapt, dupa ce in luna noiembrie a anului trecut au suspendat activitatea didactica si au negociat cu guvernantii timp de aproape o luna, majorarile acordate in 2006 sint considerate a fi doar o bataie de joc. Practic, salariile din invatamint nu au crescut cu 11,83%, ci doar cu 0,83%, in raport cu celelalte sectoare bugetare.
„Ne pacalesc ei pe noi ca ne-au majorat salariile cu 11,83%. De fapt, toate categoriile bugetare, cu exceptia invatamintului, au avut salariile marite in 2006 cu 11%. La ceilalti s-a considerat indexare. In invatamint nu s-a mai acordat indexarea, dar au crescut salariile cu 11,83%, ceea ce este practic acelasi lucru. Cu aproape o luna de greva si negocieri, noi nu am obtinut decit 0,83%, fata de ceilalti bugetari“, a spus prof.dr. Stefan Grigoras. Profund nemultumiti de ceea ce au obtinut dupa greva de anul trecut, sindicalistii si-au pregatit deja noi solicitari.
Pentru anul 2007, s-a cerut o crestere salariala de 30%, insa guvernantii nu au fost dispusi sa acorde mai mult de 18%. O majorare mai mare ar fi „dereglat“ sistemul economic romanesc, producind o crestere prea mare a inflatiei, au argumentat ei. Guvernantii nu au fost insa la fel de „precauti“ atunci cind au votat fondul alocat din bugetul de stat in 2007 pentru primele de vacanta ale functionarilor publici - atrag atentia sindicalistii. Astfel, in 2007, vacantele functionarilor va costa bugetul de stat 2.513 miliarde de lei vechi.
Cei mai fericiti vor fi functionarii publici de la Consiliul Concurentei, care vor beneficia de o prima de vacanta de 54,8 milioane de lei vechi. „Este incredibila atitudinea guvernantilor. Cind noi solicitam o crestere salariala de 30%, ni se spune ca nu se poate pentru ca ar provoca o inflatie prea mare. Pe de alta parte, se aproba un buget pentru primele de vacanta de mii de miliarde. Oare acest buget nu afecteaza inflatia?“, se intreaba retoric Stefan Grigoras.

Ce revendica sindicalistii din invatamint
Acum, sindicalistii din Iasi au intrat din nou in greva. Deocamdata doar una japoneza, de avertisment. Principalele revendicari includ: alocarea pentru invatamint in 2007 a unui procent de 6% din PIB, conform Legii invatamintului, elaborarea unei noi legi a salarizarii pentru categoriile bugetare (dupa cum a fost specificat in protocolul incheiat intre guvernanti si sindicalisti in noiembrie 2005), dar si aplicarea cresterilor salariale promise pentru 2007 si personalului nedidactic.
Sindicalistii sustin ca aceasta greva este determinata, de fapt, de nerespectarea unor acorduri de catre guvernanti. Astfel, alocarea pentru invatamint a unui buget reprezentind 6% din PIB este prevazuta si in Legea invatamintului pentru 2007. Numai ca, in ultimele zile, o noua ordonanta de urgenta amina acordarea acestuia abia pentru 2008. „Practic, noi cerem respectarea legii. Legea invatamintului este o lege organica. Nu stiu daca ei o pot incalca chiar atit de simplu printr-o ordonanta de urgenta. De asemenea, elaborarea unei noi legi a salarizarii bugetarilor este, de fapt, punctul 7 din protocolul pe care guvernantii l-au semnat cu noi anul trecut, in noiembrie, pe care de asemenea nu l-au respectat. In plus, refuzarea majorarii salariale pentru personalul nedidactic ni se pare o nedreptate. Ei au salarii foarte mici, cei mai multi doar minimul pe economie, care abia le ajunge sa supravietuiasca“, a mai spus prof.dr. Stefan Grigoras. Pentru ascultarea si indeplinirea revendicarilor, sindicalistii vor aplica astazi o noua metoda de convingere a guvernantilor: un referendum pentru inghetarea examenelor de an, a celor de licenta, masterat si chiar doctorat. Referendumul va fi initiat de astazi in toata tara.

Profesorii, maturatorii, ospatarii si postasii, la coada bugetarilor
Rapoartele cu salariile medii pe ramura ale Institutului National de Statistica arata ca angajatii din Educatie sint printre cele mai prost platite categorii de bugetari.
Cu toate ca in septembrie 2006 salariul mediu net in invatamint ajunge la 9,17 milioane de lei, reusind sa depaseasca mediul net pe economie (8,6 milioane de lei), angajatii din Educatie ramin in continuare dezavantajati in raport cu o mare parte a bugetarilor.
De fapt, singurii pe care dascalii au reusit sa ii „intreaca“ din punct de vedere salarial sint lucratorii de la Salubritate (o mare parte dintre ei abia cu studii medii), care au salariul mediu net de 6,26 de milioane, pe angajatii din hoteluri si restaurante, cu 5,72 de milioane, si pe cei angajati in serviciile postale si de curierat, al caror salariu mediu ajunge la 7,27 de milioane.
Pe de alta parte, cadrele didactice sint net surclasate de bugetarii din domeniul energiei termice, electrice, gaze, unde salariul mediu net se mentine la 12,47 de milioane, de angajatii din domeniul telecomunicatiilor, cu un salariu mediu de 13,23 de milioane, dar si de functionarii din Administratia publica, cu 13,73 de milioane salariu mediu net lunar.
Desi au absolvit studii superioare si au multi ani de vechime la catedra, cadrele didactice din invatamintul romanesc sint practic mentinute la un nivel salarial echivalent studiilor medii.

Tariceanu si Hardau invita la calm si responsabilitate
Ministrul Educatiei, Mihail Hardau, si premierul Tariceanu au invitat ieri sindicalistii din Educatie la responsabilitate, indemnindu-i sa recunoasca faptul ca actualul guvern a facut cele mai mari eforturi pentru imbunatatirea sistemului de educatie din 1990.
Potrivit agentiei Mediafax, premierul a adaugat ca foarte multe sindicate din Educatie invoca salariile mici, uitind sa mentioneze de diferitele sporuri de care beneficiaza. La rindul sau, Mihail Hardau a spus ca este de acord „ca exista o disproportie evidenta intre valoarea alocarii pentru infrastructura si investitia in resursa umana“, dar politica salariala nu este de competenta sa. Hardau a mai spus ca va sustine cresteri salariale pentru personalul din invatamint.

Calendarul protestelor din invatamint
2000: Anul grevei generale din invatamint cu cel mai mare impact. Fiind an electoral, dascalii au stat departe de catedra aproape trei saptamini, cerind dublarea salariilor. Au obtinut insa cea mai importanta majorare salariala din ‘90 incoace: 80%.
2002: Profesorii au apelat din nou la greva generala, de aceasta data pentru doar citeva zile. Revendicarile se refererau la marirea salariala cu 65%, acordarea tichetelor de masa si a unui fond anual de carte. In urma acordului dintre sindicalisti si guvernanti, s-a obtinut o marire salariala medie de aproximativ 20%.
2004: Protestele s-au limitat la pichetari, mitinguri si amenintari cu blocarea anului scolar. Dascalii au cerut majorari cu peste 50% a salariilor, un procent de 5% din PIB pentru Educatie, recalcularea salariilor profesorilor din 2001 pina in 2004, dupa ce s-a constatat ca grila de salarizare a fost intocmita gresit de Ministerul Educatiei. S-a obtinut recalcularea salariilor din cei trei ani si aplicarea unei noi grile de salarizare, care cuprinde gradatia de merit si indemnizatia de conducere in salariul de incadrare. De asemenea, s-a aprobat si o majorare salariala in medie de 26%.
2005: Aproape o luna de greva generala. Sindicalistii au cerut alocarea a 6% din PIB educatiei, dublarea salariilor din invatamint pina in 2007, elaborarea unei legi a salarizarii pentru angajatii din sistemul bugetar, fonduri pentru dotari si infrastructura. Pe hirtie s-a obtinut un 4,8% din PIB si 1% din PIB, acordat numai pe baza de proiecte si 11,83% marire salariala.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/n...nii_137162.html

little_john

Trimis: 12 Dec 2006, 10:39 AM

Utilizator avansat

Grup: Members
Mesaje: 586
Înscris: 4 Jul 03

QUOTE

Nota 10 la scoala devine nota 5
Iuliana Gatej

Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamintul Preuniversitar (ARACIP) vrea sa reintroduca notarea de la 1 la 5.
Reprezentantii Agentiei care evalueaza scolile vor sa inlocuiasca actualele cataloage de note cu fise de evaluare intocmite in functie de competentele elevilor. Pentru a nu aparea diferente prea mari intre elevi, evaluarea ar urma sa fie facuta cu note de la 1 la 5, calificative sau aprecieri cu „da“ si „nu“.
„Asa se practica aproape peste tot in lume la ciclul primar. Pentru noi, parerea mea este ca ar trebui sa se introduca la nivelul educatiei de baza si eventual in invatamintul obligatoriu“, spune Serban Iosifescu, presedintele ARACIP. Propunerea Agentiei va intra in dezbatere publica in rindul profesorilor, elevilor si parintilor incepind cu anul viitor.

Catalog pe cap de elev
„Prin sistemul actual de notare adunam mere cu pere. Adunam pentru a face media generala notele de la matematica cu cele de la desen. Ca parinte ma intereseaza daca copilul meu stie sa citeasca bine si daca nu stie sa scrie bine. Dar daca copilul meu are nota 8, eu inteleg ca el este bun la toate si atit, pentru ca nu stiu cit la suta din nota reprezinta citirea sau scrierea. Important este ce se afla in spatele acestor conventii de notare, care poate fi nota, steluta sau bulinute“, explica Serban Iosifescu.
„Vrem sa se introduca fisele de evaluare a unui elev pe fiecare competenta in parte si pe discipline, care pot fi sub forma unui caiet cu doua rubrici semestriale“, a mai spus seful ARACIP. O alta propunere este scoaterea repetentiei, pe motiv ca, „in multe scoli din lume, elevul poate trece in alta clasa si cu nota 1. Iar problema este atunci cind nu depaseste aceasta nota“.

Profii vor note, nu calificative
Unii profesori sint de acord cu notele de la 1 la 5, nu insa si cu calificativele. Ei cer standarde unice de evaluare pentru fiecare nota. „Eu sint adeptul sistemului de notare cu note, ca va fi un sistem de notare de la 1 la 10 sau de la 1 la 5, dar bazat pe niste standarde de evaluare, astfel incit fiecare nota sa aiba in spate justificarea. Personal nu sint adeptul calificativelor“, a declarat Lixandru Florin, directorul Scolii nr. 45 din Capitala.

Antecedente sovietice
Sistemul de notare de la 1 la 5 a mai fost practicat in Romania in anii ‘50, fiind impus de sovietici. El a fost abandonat dupa ce trupele URSS au parasit Romania, iar tara noastra a dat vizibile semne de emancipare fata de puterea de la Kremlin.

http://www.cotidianul.ro/index.php?id=8287...Hash=a13d18b360

Absolut geniala argumentatia distinsului aracipist in spijinul noii (a cata?!) masuri de REFORMA in educatie... pacat ca nu isi analizeaza cu un pic mai multa atentie calitatea propriilor declaratii:

QUOTE

"...Important este ce se afla in spatele acestor conventii de notare, care poate fi nota, steluta sau bulinute“

Pai si atunci CE MAI RAMANE din geniala masura reformatoare a sistemului de notare in educatie??! Asupra a CE ar trebui sa ne concentram in primul rand:
FONDUL ("ceea ce se afla in spatele acestor conventii de notare") sau FORMA ("nota, steluta, bulinutza")??!!!

liliana.grecu	Trimis: 12 Dec 2006, 04:13 PM
Utilizator avansat Grup: Members Mesaje: 4.096 Înscris: 19 Apr 05	Si-au gasit si cei de la ARACIP ce sa modifice in sistemul de invatamant romanesc, de parca asta era problema!! In comisiile si departamentele raspunzatoare de invatamant nu ajung oameni cu experienta la catedra si asta o devedeste cert lipsa de initiativa concludenta. ARACIP ar trebui sa ia la bani marunti programele scolare stufoase, copiate uneori dupa cele universitare, tocmai la cei fara capacitate, adica la disciplinele tehnice scoala de SAM si chiar liceu tehnologic si liceu teoretic. Nu mi-e rusine nici cu programele de gimnaziu unde elevii nu apuca sa aprofundeze notiunile ca apar altele noi... Ce sa notezi daca sunt elevi ce abia stiu sa scrie?! Cum sa notezi daca nu stiu sa redacteze o stire TV, dar sa foloseasca un limbaj tehnic?! Eu le propun celor din ARACIP sa faca apel la colegii lor aflati la catedra si sa afle fata reala a starii de fapt. Conlucrand cu roiul, mierea va curge... -------------------- În cei 23 de ani de carieră didactică am înțeles că fiecare copil este ca un diamant cu fațete neșlefuite și neșansa copiilor este că profesorii de azi nu prea mai sunt bijutieri ai coroanei, ci niște slujbași amărâți ce închid ochii la toate neregulile sistemului, care mai mult scad valoare diamantului prin prelucrare neatentă decât să i-o amplifice, din păcate. "Menirea firească a școlii nu este să dea invățătură, ci să deștepte cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toata viața." Ioan Slavici Paradoxal, oamenii își poartă cu demnitate propria ipocrizie. https://www.facebook.com/LilianaDGrecu Opinii, opinii...