Reședință - Portal SEI Portalul educațional SEI  Admitere Admitere Bacalaureat Bacalaureat Titularizare Titularizare Euro 200 Euro 200 Bani de Liceu Bani de Liceu
Găzduire WEB pentru școli și licee Găzduire WEB pentru școli, licee și instituții educaționale Dictionare online Dicționare online Subiecte examene naționale "2007-2008" Subiecte examene naționale "2007-2008"
Subiecte examene naționale începând cu 2002 Subiecte examene naționale începând cu 2002 .campion .campion
SIVECO Romania  Ministerul Educației și Cercetării



  Răspunde la acest subiectSubiect nou Sondaj nou

> eminescu si a sa moarte, ce l-a omorat?
vivere
Trimis: 11 Jan 2007, 09:50 AM


Utilizator activ
***

Grup: Members
Mesaje: 197
Înscris: 20 Jul 06


Lansez aceasta intrebare catre toti colegii de romana cu rugamintea de a-mi raspunde repede si exact cu argumentari stricte, daca se poate: de ce a murit Eminescu?
Era bolnav de sifilis in faza tertiara, sau a avut o boala genetica ce i-a produs dementa, sau poate ca l-au ucis serviciile secrete austroungare cu vreo licoare, sau ...?? dry.gif Va rog mult dati-mi un raspuns corect?
Mesaj personal
Top
vioryca
Trimis: 16 Jan 2007, 02:33 PM


Utilizator activ
***

Grup: Members
Mesaje: 195
Înscris: 7 Mar 06


sifilisul netratat provoaca dementa
Mesaj personal
Top
nashpa_me
Trimis: 18 Feb 2007, 10:35 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 397
Înscris: 11 May 06


Cei de la TVR au spus altceva...


--------------------
jei
anul 3 ISPM
Mesaj personal
Top
Alissia
Trimis: 2 Mar 2007, 05:11 PM


Mentor
*****

Grup: Members
Mesaje: 12.354
Înscris: 20 Jul 06


Ce?
Mesaj personal
Top
nashpa_me
Trimis: 2 Mar 2007, 05:29 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 397
Înscris: 11 May 06


intra pe http://www.mariromani.ro/video_10.php ... Vorbeam de filmuletu prezentat de andrei gheorghe... pe site-ul lor vad ca nu-i tot...stai sa caut alt link...poate gasesc...
Cred c-am gasit tot filmul pe YouTube: pun linkurile in ordine :
partea I: http://www.youtube.com/watch?v=UykATqUyA08...related&search=
partea a II-a: http://www.youtube.com/watch?v=sfxx7C2JxuE...related&search=
partea aIIIa: http://www.youtube.com/watch?v=dZRziD9GD0Y...related&search=

Poate ai rabdare sa vizionezi tot filmul si-o sa-ntelegi ce-am vrut sa spun... Nush daca au dreptate cei de la TVR. Daca ai u mai multe detalii despre modul in care-a murit Eminescu da-ni-le si 9... Multzam!


--------------------
jei
anul 3 ISPM
Mesaj personal
Top
nashpa_me
Trimis: 2 Mar 2007, 05:38 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 397
Înscris: 11 May 06


Marfa citatul din semnatura Alissiei...


--------------------
jei
anul 3 ISPM
Mesaj personal
Top
Alissia
Trimis: 2 Mar 2007, 06:17 PM


Mentor
*****

Grup: Members
Mesaje: 12.354
Înscris: 20 Jul 06


laugh.gif Mersi. M-am uitat. Nu, nu stiam atatea...Multumesc, m-am mai luminat...DAR PARCA TOT SE TERMINA AIUREA...N-O FI COMPLET???
P.S. Citatul...Camil... sign28.gif

Acest mesaj a fost modificat de către Alissia la data 2 Mar 2007, 06:26 PM
Mesaj personal
Top
badea_ionela
Trimis: 25 Mar 2007, 04:48 PM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 47
Înscris: 25 Mar 07


QUOTE (Alissia @ 2 Mar 2007, 07:17 PM)
laugh.gif Mersi. M-am uitat. Nu, nu stiam atatea...Multumesc, m-am mai luminat...DAR PARCA TOT SE TERMINA AIUREA...N-O FI COMPLET???
P.S. Citatul...Camil... sign28.gif

[***] CULMEA CULMILOR AM 8-9-10 LA ROMANA laugh.gif [***]

[Nota moderatorului: discuția se poartă asupra temei, nu asupra autorului; nu sunt permise atacurile la persoană. Vedeți Regulile generale de conduită pe Forumul SEI.]


--------------------
\"În întuneric toti suntem egali. Doar întelepciunea si cunostintele noastre ne separa.\"
Mesaj personal
Top
floarea_ana
Trimis: 25 Mar 2007, 07:59 PM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 10
Înscris: 25 Mar 07


luceafarule,unde estiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii?? laugh.gif [***] aoleu,cat rad doamne\" laugh.gif unde sunt moderatorii laugh.gif
Mesaj personal
Top
nashpa_me
Trimis: 25 Mar 2007, 08:57 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 397
Înscris: 11 May 06


QUOTE (floarea_ana @ 25 Mar 2007, 09:00 PM)
luceafarule,unde estiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii?? laugh.gif ..alisucoooooooooooooo laugh.gif aoleu,cat rad doamne\" laugh.gif unde sunt moderatorii laugh.gif

Ce ti-ai mai adus aminte?


--------------------
jei
anul 3 ISPM
Mesaj personal
Top
laura_laura
Trimis: 26 Mar 2007, 08:53 PM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 11
Înscris: 26 Mar 07


QUOTE (nashpa_me @ 25 Mar 2007, 09:57 PM)
QUOTE (floarea_ana @ 25 Mar 2007, 09:00 PM)
luceafarule,unde estiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii?? laugh.gif ..alisucoooooooooooooo laugh.gif aoleu,cat rad doamne\\\" laugh.gif unde sunt moderatorii laugh.gif

Ce ti-ai mai adus aminte?



[Nota moderatorului] Mesaj off-topic si jignitor.

Acest mesaj a fost modificat de către Cosmin Zah la data 29 Mar 2007, 11:04 AM
Mesaj personal
Top
nashpa_me
Trimis: 26 Mar 2007, 09:00 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 397
Înscris: 11 May 06


Iti multumesc frumos... Daca doar de-atat esti in stare... Poate n-ar fi rau un ban IP din partea administratorilor portalului. Bafta!


--------------------
jei
anul 3 ISPM
Mesaj personal
Top
Alissia
Trimis: 28 Mar 2007, 05:31 PM


Mentor
*****

Grup: Members
Mesaje: 12.354
Înscris: 20 Jul 06


Macovei, esti o nerusinata si o mincinoasa. Desi am facut raport, constat ca moderatorii dorm. laugh.gif

Acest mesaj a fost modificat de către Cosmin Zah la data 29 Mar 2007, 11:07 AM
Mesaj personal
Top
Diana Voiculescu
Trimis: 29 Mar 2007, 11:37 AM


SIVECO Romania
****

Grup: Members
Mesaje: 729
Înscris: 10 Jun 05


Dragi utilizatori,

Vă rog să discutați în temă.
În caz contrar, înseamnă că tema propusă nu prezintă interes și subiectul va fi închis.

Numai bine,



--------------------
Diana Voiculescu
Administrator Forum SEI
SIVECO Romania
Mesaj personalPagina web a utilizatorului
Top
patlagica
Trimis: 5 Apr 2007, 02:43 PM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 8
Înscris: 30 Mar 07


QUOTE (Alissia @ 28 Mar 2007, 06:31 PM)
Macovei, esti o nerusinata si o mincinoasa. Desi am facut raport, constat ca moderatorii dorm. laugh.gif

Mesaj personal
Top
nu_demisia
Trimis: 30 Apr 2007, 11:37 AM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 32
Înscris: 30 Apr 07


QUOTE (Alissia @ 28 Mar 2007, 06:31 PM)
Macovei, esti o nerusinata si o mincinoasa. Desi am facut raport, constat ca moderatorii dorm. laugh.gif

Niciodata nu te lasi laugh.gif


--------------------
Clona Macovei - cont suspendat.
Mesaj personal
Top
a_b_c
Trimis: 11 Jun 2007, 01:31 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 401
Înscris: 24 Jun 06


sa nu uitam ca s-au facut si presiuni asupra lui Eminescu...
Mesaj personal
Top
e.lona@yahoo.com
Trimis: 2 Feb 2008, 12:15 AM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 5
Înscris: 19 Jan 08


Pentru a te lămuri mai bine în legătură cu moartea lui Eminescu, citește cartea lui Alexandru Dobrescu ,,Detractorii lui Eminescu'', Ed. ,,Floare albastră'', Buc. (a doua serie) 2006 și cartea lui Theodor Codreanu ,,Mitul lui Eminescu, Ed. Junimea, Iași, 2004


--------------------
Gabriela
Mesaj personal
Top
Avelano_Alma
Trimis: 7 Feb 2008, 05:03 PM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 6
Înscris: 7 Feb 08


Verticalitatea fara fisura a constiintei sale gazetaresti i-a atras indezirabilitatea. Fortele antiromânesti din afara si dinlauntrul tarii il discrediteaza in ochii opiniei publice si il extermina, lent, in detentie.
O versiune incitanta si, totodata, amanuntit argumentata, asupra cauzelor si desfasurarii progresive a degradarii organice pe care a suferit-o Mihai Eminescu, este formulata de Nicolae Georgescu si Calin L. Cernaianu, in lucrarile: Moartea antuma a lui Eminescu, Editura Cartier, Chisinau, 2002 si, respectiv, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, Editura Semnele Timpului, Tamasi, 2000.
Ei opineaza ca, M. Eminescu, devenit, prin natura imposibil de pervertit a constiintei lui gazetaresti, profund incomod tuturor centrelor antiromânesti de putere – care-si exercitau, din plin, in epoca, influenta asupra tarii –, a fost distrus, in mod sistematic, de catre agenti ai acestora – intre care, si nota bene, jucând roluri-cheie, se numarau personalitati de prima marime ale vietii noastre publice. Strategia de lichidare ce i-a fost aplicata este structurata pe doua etape, astfel: mai intâi, pentru a-l discredita in ochii opiniei publice si a i se retrage, fara a provoca acesteia suspiciuni, dreptul de a-si exprima convingerile in presa, i-a fost inscenata nebunia, cu efectul corelativ al decaderii sale din drepturile civile; apoi, in perioada internarii lui abuzive in diverse sanatorii de boli psihice, a fost supus, in mod deliberat, unei barbare si continue proceduri de distrugere biologica, concretizata, in principal, prin administrarea de substante chimice nocive, inclusiv mercur sub forma de injectii.
Totodata, eficacitatea derularii respectivei actiuni eliminatorii era potentata prin mediatizarea intensa, pe tot parcursul ei, a diagnosticului, masluit (inventat, la comanda, chiar de catre somitati medicale), de sifilis.
Acesta avea un dublu rol, si anume:
a) sa adauge dezinteresului constiintei publice fata de persoana lui Mihai Eminescu (provocat prin pedalarea obsedanta a mass-mediei pe eticheta de nebun – de asemenea, diametral opusa realitatii) oprobiul moral al intregii societati (manipulatorii fiind fin-cunoscatori si, in acelasi timp, perfid-speculatori ai psihologiei si mentalitatilor omenesti);
b) sa sporeasca credibilitatea diagnosticului de nebunie – in stiinta medicala existând o teza potrivit careia sifilisul produce leziuni pe creier, perturbând, astfel, grav, totalitatea functiilor cerebrale, adica inclusiv gandirea.

Vezi: http://luceafarul-romanesc.com/atitudini/p...etinut-politic/

Dovada faptului ca scrisul sau supara?
Insesi cuvintele lui. Testamentul lui politic:

Mult-iubitul si prea-patimitul meu neam romanesc,
“Romanii nu sunt nicaieri colonisti, venituri, oamenii nimanui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populatie mai veche decat toti conlocuitorii lor”1.
1 Mihai Eminescu, Se vorbeste ca in Consiliul, Curierul de Iasi, 17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876, in Opere, vol. IX, Editie critica intemeiata de Perpessicius, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1980, pag. 253
“Rasa istorica formatoare a acestei tari este “acel neam de oameni, acel tip etnic care, revarsandu-se de o parte din Maramures, de alta din Ardeal, a pus temelia statelor romane in secolele al XIII-lea si al XIV-lea, si care, prin caracterul lui innascut2, a determinat soarta acestor tari, de la (anul n.n.) 1200 si pana la (anul n.n.) 1700”3.
2 de “om a carui trasatura distinctiva e adevarul: inteligent fara viclenie, rau – daca e rau – fara fatarnicie, bun fara slabiciune, n-are o cocoasa intelectuala sau fizica ce cauta a o ascunde, nu are apucaturile omului slab; ii lipseste acel iz de slabiciune care precumpaneste in fenomenele vietii noastre publice sub forma linsa a bizantinismului si a espedientelor…Toate figurile acelea fatarnice si rele, viclene, fara inteligenta, toate acelea cate ascund o duplicitate in espresie, ceva hibrid, nu incap in cadrul notiunii roman. Poate, asadar, ca acei oameni n-au avut timp sa se asimileze, poate apoi ca sa fie din rase prea vechi, prea osificate, prea stationare, pentru ca, prin incrucisare, sa mai poti scoate ceva bun din ele”., idem, Adeseori, o lege oarecare…, Timpul, 15 martie 1880, in Opere, vol. XI, Ed. cit., Bucuresti, 1984, pag. 77
3 idem, Adevarul doare. Pe la 3 martie…, Timpul, 1 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, Ed. cit., Bucuresti, 1985, pag. 121
Nu exista nici o deosebire intre rasa romana din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabila parte a Ardealului si a Tarii Unguresti. E absolut aceeasi rasa, cu absolut aceleasi inclinari si aptitudini4”5.
4 “Exista multe indicii, atat in numirile localitatilor si raurilor, precum si in alte imprejurari, care denota o unitate a neamului romanesc preexistenta formatiunii (formarii n.n.) statelor noastre. In adevar, pe cand gasim in Tara Romaneasca Argesul, gasim tocmai in nordul Daciei un parau numit Argestrul, care se varsa din stanga in Bistrita, rau ce izvoraste din Maramures. Pe cand in Tara Romaneasca aflam Campulungul ca tinut si descalecatoare, aflam in Bucovina, in creierul muntilor, un Campulung tot ca tinut si descalecatoare. Inainte sau imediat dupa formarea statelor romane, vedem romanii de sub Coroana Ungariei pretinzand sa se judece intre ei dupa dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analoga fac moldovenii ce pribegisera in Polonia, sa se judece dupa dreptul romanesc. Si aceasta cand? Pe la 1380. Care-a fost acest drept consuetudinar la care ei tineau cu sfintenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodata; era atat de viu in constiinta poporului, atat de necontestat de nimenea, incat nici unul din vechii nostri Domni, n-a gasit de cuviinta sa-l modifice. In fine, unitatea actuala a limbei vorbite, desi e in parte un merit special al lui Matei Basarab, dovedeste totusi ca, si in aceasta privire, erau elemente cu totul omogene, preexistente limbei bisericesti, care inclinau a capata o singura forma scrisa. Organografic vorbind limba era aceeasi; numai termenii, materialul de vorbe, difereau pe ici pe colo. O unitate atat de pronuntata a limbei dovedeste o unitate de origini etnice. E indiferenta cestiunea daca elementele ce compuneau acest sambure de popor modern erau tracice si latine sau latine si ilirice, destul numai ca, in al VI-lea secol dupa Hristos, la navalirea avarilor in Tracia, anul 579, oastea condusa de Martin si Comentiol e compusa din oameni care vorbesc romaneste. Tot acest neam apare in Dacia, iar asupra originii lui se cearta pana azi invatatii. Sigur e ca, desi au multe elemente slavone in limba, nu sunt slavi. Motivul pentru care nu sunt si nu pot fi slavi este lingvistic. Legile dupa care cuvintele latine s-au prefacut in cuvinte romanesti si-au sfarsit demult evolutiunea lor; in momentul in care romanii au primit cuvinte slavone, limba lor era formata de secole deja, incat, desi cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici pana in ziua de azi cu limba noastra, exceptie facand vreo patru sau cinci vocabule care privesc pastoria. E incontestabil ca un popor care, sute de ani, n-a avut nevoie de drept scris, desi a avut epoci de bogatie si de glorie, a fost un popor tanar, sanatos, bine intemeiat. Etnograful Hoffman scrie, in secolul al XVIII-lea, ca dezvoltarea craniului la rasa romana e admirabila, ca sunt cranii care merita a fi in fruntea civilizatiei. In sfarsit Wirchow, naturalist celebru, da craniului albanez rangul intai intre toate craniile de rasa din vechiul Imperiu al Rasaritului, si cel albanez e identic cu cel al rasei romane, cu al mocanilor nostri de azi”., idem, Adevarul doare. Pe la 3 martie…, Timpul, 1 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 122. Mai mult, Miron Costin, in suta a saptusprezecea, constata unitatea de limba, de datine juridice, religioase si de viata familiala. El descrie curatenia si frumusetea limbei vorbite in Maramures si viata neatarnata a romanilor de acolo, ne da legenda fondarii Moldovei si Tarii Romanesti, constata identitatea de origine si limba a poporului. In acelasi timp, cartile bisericesti, tiparite in Ardeal, in Moldova, in Tara Romaneasca, opresc procesul de diversificare si de dialectizare a graiului viu; acesta primeste, prin carti, o norma unitara in rostire si in scriere, caci, printr-un instinct fericit, traducatorii si scriitorii originali aleg ca model dialectul cel mai arhaic al romanilor, cel vorbit in Tara Romaneasca si intr-o parte a Ardealului, intrucat la cel mai vechi din toate se puteau reduce, ca la un prototip, dialectele ce incercau a se forma pe atunci. Poate sa fi fost un instinct de adevar, poate c-a fost chiar cunostinta limbei latine care i-a indemnat la aceasta. Alaturi cu limba exista, ca element de unitate, literatura populara, a carei raspandire uniforma nu e de tagaduit. Aceleasi balade ce s-au cules in muntii Moldovei sau ai Ardealului s-au aflat, in variante, in Dobrogea, incat se constata ca amintitele piese de literatura populara aveau tendinta de-a se raspandi la toti romanii”., idem, De cate ori «Romanul» era in opozitie…, Timpul 14 august 1882, in Opere, vol. XIII, Ed. cit., Bucuresti, 1985, pag. 168
5 idem, «Romanul» a contractat naravul…, Timpul, 29 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 266
“Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-si legiui trebuintele si tranzactiunile ce rezulta neaparat din acele trebuinte, reciprocitatea relatiunilor sale: intr-un cuvant: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decat din el insusi; conditiunea de viata a unei legi, garantia stabilitatii (legitimitatii n.n.) sale e ca ea sa fie un rezultat, o expresiune fidela a trebuintelor acelui popor; legislatiunea trebui pusa in aplicarea celei mai inaintate idei de drept, pusa in raport cu trebuintele poporului, astfel incat explicarea ori aplicarea drepturilor prin lege sa nu contrazica spiritul acestora. Industria trebuie sa fie a natiunii aceleia si pazita de concurenta iar purtatorul ei, comertul, s-o schimbe pe aur, dar aurul, punga ce hraneste pe industrias si imbraca pe agricultor, trebuie, de asemenea, sa fie in mainile aceleiasi natiuni. Stiintele, afara de ceea ce e domeniu public, trebui sa prezinte lucruri proprii natiunii, prin care ea sa fi contribuit la luminarea si inaintarea omenirii; artele si literatura frumoasa (beletristica n.n.) trebui sa fie oglinzi de aur ale realitatii in care se misca poporul, o coarda noua, originala, potrivita pentru binele cel mare al lumii”6.
6 idem, Ecuilibrul, Federatiunea, 22 aprilie, 4 mai 1870, in Opere, vol. IX, pag. 93, 92;
“Peste noapte si prin surprindere”7, ”am admis legiuiri straine”8, “legi straine in toata puterea cuvantului, care substituie, pretutindenea si pururea, in locul notiunilor natie, tara, roman, notiunea om, cetatean al universului, fie din Berber, Nigritania, China sau Galitia?”9…“Ei, bine, nu le-am admis pentru roman, cu interesele caruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau si care stiu a se folosi de dansele. Am creat o atmosfera publica pentru plante exotice, de care (din cauza carora n.n.) planta autohtona moare… Azi avem cele mai inaintate institutii liberale. Control, suveranitatea poporului, codice frantuzesti, consilii judetene si comunale. Stam mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rau, caci institutiile noi nu se potriveau (si nu se potrivesc n.n.) cu starea noastra de cultura, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, incat trebuie sa le sleim pe acestea pentru a intretine aparatul costisitor si netrebnic al statului modern”10.
7 idem, De cate ori «Romanul» era in opozitie…, Timpul, 14 august 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 168
8 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, in Opere, vol. X, Ed. cit., Bucuresti, 1989, pag. 20
9 idem, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 259
10 idem, Paralele economice, Timpul, 13 decembrie 1877, in Opere, vol. X, pag. 20
E intr-adevar ciudat (simptomatic n.n.) de-a vedea un popor eminamente plugar ca al nostru si a carui ratiune de-a fi este tocmai originea lui traco-romana, cum, din chiar senin si intr-o singura noapte, erige teoria de om si om teorie absoluta de stat si face din banul international si din posesiunea acestuia singura masuratoare pentru a deosebi inraurirea unui om de a celuilalt in viata statului. Nici (nu n.n.) e lesne de inteles cum un popor de plugari, ba inca unul care s-a lasat de pastorie de ieri-alaltaieri si s-a apucat de plug inainte de abia (cu n.n.) cincizeci de ani, putea sa se creada indestul de bogat pentru a introduce, la el, forme de civilizatie si institutii pe care tarile apusene, bogate prin industrie si printr-o dezvoltare economica de sute de ani, abia le pot plati. Cea mai superficiala socoteala din lume ar dovedi, indestul, ca puterea productiva a natiei romanesti n-a crescut, n-a putut sa creasca in raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizatie straina, introduse cu gramada in tara noastra… Inzecitu-s-au si insutitu-s-au oare averea romanului si veniturile lui pentru a plati institutiile de o suta de ori mai scumpe? Desigur ca nu. Clasele productive au dat indarat; proprietarii mari si taranii au saracit; industria de casa si mestesugurile s-au stins cu desavarsire – iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenuserii, oamenii ce incurca doua buchi pe hartie si aspira a deveni deputati si ministri, advocatii, s-au inmultit cu asupra de masura, dau tonul, conduc opinia publica, fericesc natia in fiecare zi, pe hartie”11.
11 idem, Ieri domnul deputat Giani…, Timpul, 22 februarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 193
“Astfel, statul roman nu mai este un produs al geniului rasei romane, ci un text frantuzesc aplicat asupra unui popor ce nu-l intelege si nu-l va intelege niciodata”12. “Peste tot aceeasi idee: sa dau strainilor ce-mi cer; cat pentru romani, putin imi pasa!”13. “Constitutia noastra, punand greutatea pe o clasa de mijloc, parte straina, parte neexistenta, a dat loc la o declasare generala din cele mai dezastruase14. Nu mai exista o alta deosebire intre oameni, decat cea pe care o stabileste banul, oricum ar fi castigat”15.
12 idem, De cate ori «Romanul» era in opozitie… Timpul, 14 august 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 168
13 idem, Dar dulci, nobili si politicosi…, Timpul, 23 mai 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 123
14 “Fiecare constitutie, ca legea fundamentala a unui stat, are drept corelat o clasa mai cu sama, pe care se intemeiaza. Corelatul constitutiilor statelor apusene este o clasa de mijloc, bogata, culta, o clasa de patriciani, de fabricanti, industriasi care vad in constitutie mijlocul de a-si reprezenta interesele in mod adecvat cu insemnatatea lor. La noi, legea fundamentala nu insemneaza decat egalitatea pentru toti scribii de-a ajunge la functiile cele mai inalte ale statului”., Influenta austriaca asupra romanilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august 1876, in Opere, vol. IX, pag. 173
15 idem, Economistii observa…, Timpul, 10 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 237 ”Un sistem reprezentativ, intins ca o retea asupra intregii tari, influentat insa, intotdeauna, in mod absolut, de guvernul central, si-a format in fiecare particica organele sale, sub forma de consilii judetene, consilii comunale, consilii de instructiune, consilii de sus si de jos, care nici nu stiu ce sa consilieze, nici nu au ce reprezenta (reprezinta n.n.) decat pe persoanele din care sunt compuse16”17.
16 In ele, “toate numirile in functiuni nu se fac dupa merit, ci dupa cum ordona deputatii - parlamentarii n.n. -, care, la randul lor, atarna de comitetele de politicieni de profesie, formate in fiece centru de judet. Aceste comitete isi impart toate in familie. Ele creeaza, din banii judetelor, burse pentru copiii «patriotilor» trimisi in strainatate sa numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judetene pe unde «patriotii» au cate un petec de mosie, incat toata munca publica, fie sub forma de contributie, fie sub cea de prestatiune, se scurge, direct ori indirect, in buzunarul unui «patriot»”., Abstractie facand…, Timpul, 20-21 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 14
17 idem, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27 mai 1879, In Opere, vol. X, pag. 259
Astfel, teoria de om si om, o teorie curat filantropica si un rezultat al compatimirii ce omul o are nu numai pentru semenul sau, ci chiar pentru animale, devine o stupiditate erijandu-se in teorie de stat, caci preface tara mostenita, aparata cu varsare de sange si cu privatiuni, intr-o mlastina pentru scurgerea elementelor nesanatoase din alte tari – introducand intr-un stat eminamente national un sistem de institutii cosmopolite”18.
18 idem, Intre multele neplaceri ale vietii…, Timpul, 22 martie 1879, in Opere, vol. X, pag. 209
Urmare aplicarii ei vom ”avea de-acum inainte dominatia banului international, o domnie straina, impusa de straini; libertatea de munca si tranzactiuni; teoria de lupta pe picior in aparenta egal, in realitate inegal. Si, in aceasta lupta, nu invinge cine-i tare, nobil, sau eroic; invinge cel pentru care orice mijloc de castig e bun, cel fara scrupul fata de concetatenii sai, cel pentru care orice aparare a muncii e o piedica pe care va tinde a o rasturna, pe cale legiuita sau pe cale piezisa”19.
19 idem, Trei zile de-a randul, Timpul, 20 februarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 191, 192
Urmare ei, “capitalul, care ar trebui sa fie si sa ramana ceea ce este prin natura lui, adica un rezultat al muncii si, totodata, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individuala, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploatarii publicului prin intreprinderi hazardate si fara trainicie, a jocului de bursa, a minciunii. Elemente economice nesanatoase, uzurari si jucatori la bursa, cavaleri de industrie si intreprinzatori sarlatani, se urca, cu repejune, in clasele superioare ale societatii omenesti, in locurile care, inainte, erau rezervate nasterii ilustre, averii seculare, inteligentei celei mai dezvoltate, caracterului celui mai drept si mai statornic…Peste tot credintele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mana-n mana cu saracia claselor lucratoare, ameninta toata cladirea mareata a civilizatiei crestine. Shakespeare cedeaza bufoneriilor si dramelor de incest si adulteriu, cancanul alunga pe Beethoven, ideile mari asfintesc, zeii mor”20…”Mita e-n stare sa patrunza orisiunde in tara aceasta, pentru mita capetele cele mai de sus ale administratiei vand sangele si averea unei generatii”21…”Oameni care au comis crime grave raman somitati, se plimba pe strade, ocupa functiuni inalte, in loc de a-si petrece viata la puscarie”22… ”Ne multumim daca actele guvernantilor de azi nu sunt de-a dreptul de inalta tradare, abstractie facand de toate celelalte defecte ale lor, precum marginirea intelectuala, slabiciunea de caracter, lipsa unui adevarat si autentic sentiment patriotic”23…”Tradatorii devin oameni mari si respectati, barfitorii de cafenele – literatori, ignorantii si prostii – administratori ai statului roman24”25.
20 idem, Alaltaieri, luni dimineata…, Timpul, 5 aprilie 1879, in Opere, vol. X, pag. 214
21 idem, Domnul Simeon Mihailescu publica…, Timpul, 18 aprilie 1879, In Opere, vol. X, pag. 223
22 idem, «Romanul» in ajunul alegerilor…, Timpul, 3 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 229
23 idem, Nu incape indoiala…, Timpul, 8 august 1880, in Opere, vol. XI, pag. 291
24 “Favoarea si interesul electoral singure prezideaza la alegerea amploaiatilor statului, cu toate ca cine nu stie ca, integritatea, capacitatea, experienta, si probitatea factorilor insarcinati de-a aplica legile si regulamentele sunt conditiuni esentiale ale mersului regulat al unei bune administratii, a garantiei drepturilor si apararii intereselor fiecaruia - dintre cetateni n.n. -, si, prin urmare, a bunului trai si linistei publice? Dar, sub regimul actual, interesul personal, convenientele de coterie, primeaza fata de interesul general si binele public. Necesitatea de-a conserva o majoritate compacta si devotata in Adunari trece peste orice alte consideratii. Pentru a dobandi glasurile deputatiilor trebuie exigentele – pretentiile n.n. - lor satisfacute, se incredinteaza functiunile delicate de prefecti si subprefecti creaturilor deputatilor - protejatilor parlamentarilor n.n. -, care, sub numele - protectia n.n. - lor administreaza districtele dupa plac si dispun, fara nici o responsabilitate, de interesele, de averea si de onoarea cetatenilor. Functiunile publice sunt, adesea, in mainile unor oameni stricati, loviti de sentinte judecatoresti; astfel muncitorii de pamant - sintagma, de fapt, ii desemneaza pe toti truditorii n.n. - sunt supusi la vexatiuni, la acte arbitrare, adevarate cauze care - le n.n. – aduc mizeria. Justitia, subordonata politicii, a devenit o fictiune si nu mai exista nici o garantie pentru cele mai pretioase interese ale societatii”.,idem, Intr-un lung articol…, Timpul, 27 ianuarie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 43 ; Spre exemplu: “Un om e implicat intr-o mare afacere pe cat se poate de scandaloasa, care se denunta - este data in vileag n.n. -. Acest om este mentinut in functie; dirijaza - el n.n. - insusi cercetarile facute contra sa; partidul tine mortis a-l reabilita, alegandu-l in Senat. Aici el insusi denunta ca exista aceasta scabroasa afacere, dar maturul corp trece la ordinea zilei, lasand sa recaza coltul valului ce se ridicase”., idem, Am discutat cu nepartinire…, Timpul, 10 decembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 439
25 idem, Lucru de care trebuie…, Timpul, 15 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 234
Si, intrucat, “se-intelege - de la sine n.n. - ca in judecarea diferitelor partide politice trebuie sa deosebim pe cele sincer politice de cele pretinse sau pretextate politice”26, suntem datori sa spunem ca, ”partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale”27 – care, ”pastrand numai coaja legilor si goala aparenta, calca fagaduielile facute natiei in ajunul alegerilor, fac tocmai contrariul de ceea ce au promis mandantilor lor si trec, totusi, drept reprezentanti ai vointei legale si sincere a tarii”28… In cadrul lor, ”organizarea nu inseamna decat disciplina oarba a unei societati de esploatatie sub comunii sefi de banda. Cauza acestei organizari stricte29 e interesul banesc, nu comunitatea de idei, organizare egala cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscarie”30. Singura deosebire intre ele “este foarte mica si e intemeiata pe o cultura individuala mai mult sau mai putin ingrijita. Fiecare se reprezenteaza mai mult pe sine decat - pe n.n. - o clasa sociala oarecare, si lucrul principal e forma, mai mult sau mai putin corecta, in care cineva cauta a face plauzibile asa-numitele sale principii”31.
26 idem, Intre variile acuzari, Timpul, 23 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 43
27 idem, Manuscrisul In genere toata societatea…, in Opere, vol. IX, pag. 465
28 idem, N-ar fi greu de polemizat…, Timpul, 23 februarie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 38
29 “tinute la un loc prin complicitate de interese”, idem, «Romanul» promitandu-ne programul nou…Timpul, 10 februarie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 51
30 idem, Toti stiu…, Timpul, 27 aprilie, 1879, in Opere, vol. X, pag. 227
31 idem, Manuscrisul Inainte de cateva zile…, in Opere, vol. IX, pag. 481
“Cat despre aluatul protoplasmatic care formeaza, la noi, un stat in stat, asezat asupra institutiilor si a poporului avem putine de adaos (adaugat n.n.). Traind din politica si prin politica, si neavand nici un alt soi de resurse materiale sau de putinta de a-si castiga existenta, el e capabil de-a falsifica totul: si liste electorale, si alegeri, si forme parlamentare si idei economice, si stiinta, si literatura. De aceea, nu ne miram daca vedem acest proteu al unui universalism incapabil si ambitios, imbracand toate formele posibile: ministri, financiari, intreprinzatori de lucrari publice, deputati (parlamentari n.n.), administratori, membri la primarie, soldati, actori, totul in fine… Aluatul din care se framanta guvernantii nostri e acea categorie de fiinte fara stiinta de carte si consistenta de caracter, acei proletari ai condeiului, dintre care multi abia stiu scrie si citi, acei paraziti carora nestabilitatea dezvoltarii noastre interne, defectele instructiei publice si golurile create in ramurile administratiei publice, prin introducerea nesocotita a tuturor formelor civilizatiei straine, le-au dat existenta si teren de inmultire; aluatul e o populatie flotanta a carei patrie intamplatoare e Romania, si care, repetand fraze cosmopolite din gazete straine, sustine, cu o caracteristica lipsa de respect pentru tot ce e intr-adevar romanesc, ca aceste cliseuri stereotipe egalitare, liberschimbiste, liberale si umanitare, acest bagaj al literatilor lucrativi de mana a treia, aceste sforaitoare nimicuri, sunt cultura nationala sau civilizatie adevarata”32. “Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, cumularzii, gheseftarii de toata mana, care, in schimbul foloaselor lor individuale, dau conducatorilor lor o supunere mai mult decat oarba. Acei ce conduc nu sunt decat straini, straini prin origine, prin moravuri, prin educatie – interesele strainilor dar, si numai aceste interese, sunt dezideratul «patrioticului guvern» (persoanelor aflate la carma tarii n.n.)”33…”Pretutindeni, in administratie, in finante, in universitati, la Academie, in corpurile de selfgovernment, pe jeturile de ministri, nu intalnim, in mare majoritate, decat, iarasi si iarasi, acele fatale fizionomii nespecializate, aceeasi protoplasma de postulanti, de reputatii uzurpate, care se gramadeste inainte in toate si care trateaza c-o egala suficienta toate ramurile administratiei publice”34. Si-aceasta, in timp ce “patru din cinci parti ale poporului nostru, nu iau parte la viata publica, ale carei sarcini le poarta, insa, mai greu decat oricine altul”35, iar “miile de functii administrative si sutele de functii judecatoresti, sunt puse in miscare intr-un singur scop, pentru a le stoarce voturile36”37.
32 idem, Am vazut cu inlesnire…, Timpul, 24 februarie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 31, 30
33 idem, Faceti interesele, Timpul, 17 ianuarie 1880, in Opere, vol. X, pag. 390
34 idem, E clar ca un stat…, Timpul, 12 noiembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 400
35 idem, In numarul sau de azi…, Timpul, 20 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 75
36 “Administratia, in mare si in mic, nu e decat o unealta pentru falsificarea alegerilor”., idem, De pe cand se discuta…, Timpul, 10 iulie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 242; “Se intelege - de la sine n.n. - ca fiecare alegator isi are interesele sale materiale. Fiecare din aceste interese atarna de un fir al masinii administrative. De-o zice alegatorul nu, curentul electric al acesteia il izbeste in acel interes si-i ucide samburele vital, de-o zice da, isi poate vedea in liniste de treaba”., idem, In numarul sau de azi…, Timpul, 20 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 75; “Abia o avere foarte intemeiata, care sa nu poata atarna in nici un chip de iubirea sau ura administratiei, il poate face pe om capabil, in Romania, de-a se opune fatis guvernului. Dar, acei care, intr-un chip ori intr-altul, cauta sa munceasca pentru a se tine deasupra apei nu-si vor creea, de buna voie, piedici zilnice intereselor lor, piedici personificate in subprefecti viciosi, maiori cocosati de garda civica, si alti monstri din regnul organic al celor ce n-au nimic de pierdut, ci totul de castigat”., ibidem, pag. 75, 76 ; Mai mult, “statul dispune de atatea functii si favoruri, pe cati oameni sunt in tara care stiu a scrie si citi”, idem, Apropiindu-se alegerile…, Timpul, 6 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 20; “Cu bugetul in mana, mai ales atunci cand este augmentabil la infinit, tii majoritatea in mana si sistemul constitutional, sistemul controlului, se reduce la o iluzie copilareasca”, idem, Am vazut cu inlesnire…, 24 februarie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 28; “Aceasta stare de lucruri e prefacuta in sistem de organizare, de guvernamant. Pe de-o parte libertate, mare libertate, pentru ca cei nemultumiti sa poata rasturna cu usurinta orice guvern, pe de alta centralizare, extrema centralizare, care sa faca a atarna miile si iarasi miile de izvorase ale bugetelor si averii publice de victoria, pretinsa politica, din centru”., idem, Daca polemica noastra…, Timpul, 21 decembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 451; Asa se face ca “administratia nu consista in munca, in servicii echivalente cu sumele bugetului, ci in precupetire de voturi”., idem, Apropiindu-se alegerile…, Timpul, 6 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 20; Cine ofera o leafa buna si un tain afla oricand o armata numeroasa de mercenari politici, fie cauza lui cea mai nedreapta din lume”., idem, Locke, filosoful englez…, Timpul, 6 iulie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 132; Si, desi “natia, care nu numeste nici functionari, nici ministri, si care nu-i in stare a-i controla si a-i trage la raspundere direct, isi alege mandatarii pe care-i insarcineaza cu aceasta afacere importanta, sub presupunerea, bona fide, cumca acesti mandatari formeaza intr-adevar un corp deosebit - distinct n.n. – de puterea executiva, acestia se dovedesc a fi o companie de controlori cumparati de catre cei controlabili si intelegandu-se cu ei pe sub mana pentru a face treburi impreuna; iar inconvenientul cel mare este ca Adunarile nu pot fi facute raspunzatoare de voturile si de actele lor, si ca natia, singurul lor judecator, nu e-n stare direct a face altceva decat a alege alti oameni, atunci cand actele si voturile rele sunt consumate de mult”., idem, Tot in numarul nostru din 20 decembrie…,18 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 173
37 idem, In numarul sau de azi…, Timpul, 20 februarie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 75
“La noi mizeria e produsa, in mod artificial, prin introducerea unei organizatii si a unor legi straine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economica a tarii, organizatie care costa prea scump si nu produce nimic”38.
38 idem, Fratii Nadejde…Timpul, 18 iunie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 212
“Exista doua natiuni deosebite (distincte n.n.) in aceasta tara: una stoarsa si saracita, de producatori, alta imbuibata, de miljocitori (spoliatori n.n.)39”40…”Averea se urca (creste n.n.) numai in orase si, chiar si aici, nu in populatiunea romana, ci in cea straina41. Nu se intervertesc factorii ecuatiunii sociale, ci devin cu totul altii. Avem a calcula astazi cu factori care, inainte, in vechea noastra organizatie lipseau cu totul, avem pe strain cu puterea strivitoare a capitalului banesc, fata cu romanul care ameninta a cadea in robia celui dintai, a deveni o simpla unealta pentru fructificarea capitalului lui42”43…”Rasa determinanta a sortii acestei tari nu mai este cea romaneasca, ci strainii romanizati - veneticii care-au obtinut cetatenia romana n.n. - de ieri-alaltaieri”44, iar autoapararea impotriva lor e “disproportionat de grea, de vreme ce acesti oameni au sprijin pe straini, parghiile care-i ridica sunt asezate in afara, pe cand inlauntru n-avem decat poporul nostru propriu, scazand numeric si fara o constiinta limpede de ceea ce trebuie sa faca”45.
39 “Avem de-o parte rasa romana, cu trecutul ei, identica in toate tarile – tinuturile n.n. - pe care le locuieste, popor cinstit, inimos, capabil de adevar si de patriotism. Avem apoi, deasupra acestui popor, o patura superpusa, un fel de sediment de pungasi si cocote, rasarita din amestecul scursurilor orientale si a celor occidentale, incapabila de adevar si patriotism”., idem, «Romanul» a contractat naravul, 29 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 267
40 idem, Natiunea perindand acuzarile…, Timpul, 3 iulie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 130
41 “Nu contestam, de asemenea, ca averile s-au inmultit in Romania - numai ca nu in mainile romanilor; nu contestam ca exista multe palate si zidiri mari in orasele noastre – numai ca nu ale indigenilor. Suma averilor e asa repartita, incat prea putin din ea e in maini indigene”., idem, Cateodata ne cuprinde…, Timpul, 25 septembrie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 193
42 “In evul nostru mediu strainii de alta lege erau opriti de-a avea mosii, iar domnii expropriau cu bani din vistierie chiar pe strainii ortodocsi”(idem, Desi cestiunea Dunarii…, Timpul, 1 decembrie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 425), “pentru ca nu strainii sa fie proprietari in tara”., idem, Nenorocitele astea de tari…,Timpul, 22 ianuarie 1880, in Opere, vol. X, pag. 394
43 idem, Desi cestiunea Dunarii…, Timpul, 1 decembrie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 425
44 idem, Adevarul doare. Pe la 3 martie…, Timpul, 1 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 121
45 idem, «Romanul» a contractat naravul…, 29 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 267
“Poporul a pierdut de mult increderea ca lucrurile se pot schimba in bine si, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nepasator greul unei vieti fara bucurie si fara tihna”46… ”Carciumile sunt localuri de indobitocire si de prostitutie sufleteasca”47… Mai mult, “a fost natural ca, in urma acestei extenuatiuni de putere, multe rele endemice, si altele de caracter endemic, sa se iveasca si sa decimeze populatiile. Astfel, rasa romana48 scade49 si strainii sporesc. Numarul infirmilor la recrutatie a crescut an de an, tara a fost bantuita de pelagra, de intoxicatiune palustra, de anghina, varsat, toate astea in urma influentei pernicioase ce o exercita asupra sanatatii mlastinile, locuintele insalubre si neaerate, hrana neindestulatoare si munca excesiva”50, “saracia si urmarile ei morale - asupra moralului n.n. -, decaderea vietii de familie”51…”Populatia autohtona scade si saraceste; carti nu se citesc; patura dominanta, superpusa rasei romane, n-are nici sete de cunostinti, nici capacitate de a pricepe adevarul. Daca acest sediment invata, o face de sila, gonind dupa o functie. Incolo leaga cartea de gard. Si, pentru a avea o functie, trebuie sa fii inrudit cu ei”52…”Statul a devenit, din partea unei societati de esploatare, obiectul unei spoliatiuni continue si acesti oameni nu urca scarile ierarhiei sociale prin munca si merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, castigate prin frustrarea statului cu sume insemnate. Acesti dezmosteniti, departe de-a-si castiga o mostenire proprie pe Pamant pe singura cale a muncii onorabile, fura mostenirea altora, altereaza mersul natural al societatii, se substituie, prin viclesug si apucaturi, meritului adevarat al muncii adevarate, sunt o reeditare, in forma politica, a hotilor de codru, instituind codri guvernamentali si parlamentari”53…”Clasa de mijloc a devenit un adevarat proletariat de postulanti care primejduieste existenta tarii; si in care guvernele straine, care au interese in Orient, vor gasi, totdeauna, un manipul gata de a se pune la dispozitia lor”54.
46 idem, La propunerea noastra…, Timpul… 31 august 1878, in Opere, vol. X, pag. 104
47 idem, Camerele actuale de revizuire…, Timpul, 17 iulie 1879, in Opere, vol. X, pag. 301
48 “insusi samburul nationalitatii”, idem, Nu vom discuta cu «Romanul» principii… Timpul, 8 mai 1881, in Opere, vol. XII, pag. 163
49 “in proportii inspaimantatoare”, ibidem
50 idem, Forma si fond, 11 decembrie 1888, in Opere, vol. XIII, pag. 331
51 idem, Nu vom discuta cu «Romanul» principii… Timpul, 8 mai 1881, in Opere, vol. XII, pag. 163
52 idem, Urmand discutiunea…, Timpul, 30 iulie 1881, in Opere, vol. XIII, pag. 269
53 idem, Ni se pare ca vorbim…, 17 august 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 172
54 idem, Nu incurajam fanteziile politice…, 26 octombrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 382
“Fata c-o asemenea priveliste, in care virtutea se considera, de unii, ca o nerozie, se taxeaza, de altii, ca o crima, in care inteligenta si stiinta, privite ca lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulitatilor si batjocurii caracterelor usoare, in care cumintie se numeste arta de-a parveni sau de-a trai, fara compensatie, din munca altora, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal, de cumpana, in care inclina a crede ca, in asemenea vreme si-n asa generatie, insusirile rele ale oamenilor sunt titluri de recomandatie”55… Astfel, “tradatorul numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungasul mare financiar, panglicarul om politic, camatarul negustor, speculantul de idei om cu principii si speculanta de sinesi femeie onesta, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce in ce si, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare sanatos”56, “ca fiecarui drept ii corespunde o datorie”57 si ca ”secretul vietii lungi a unui stat este pastrarea ierarhiei meritului”58…”Acela ce cuteaza a se revolta fata cu aceasta stare de lucruri, acela care indrazneste sa arate ca formele poleite invelesc un trup putred, ca «progresul» nostru ne duce la pierzare, ca elementele sanatoase trebuie sa se conjure si sa faca o lupta suprema pentru mantuirea acestei tari este denuntat (prezentat n.n.) opiniei publice de catre negustorii de principii liberal-umanitare ca barbar, ca antinational, ca reactionar”59.
55 idem, Daca polemica noastra…, 21 decembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 451
56 idem, Daca vorbim de adunatura…, 26 mai 1883, in Opere, vol. XIII, pag. 304
57 idem, Ziarul «Presa» in revista sa…, 20 martie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 86
58 idem, Ni se pare ca vorbim…, 17 august 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 172
59 idem, Cu cat trec una dupa alta zilele…, 23 iunie 1879, in Opere, vol. X, pag. 276
“Raul esential care ameninta vitalitatea poporului nostru este demagogia”60, caci “demagogii nestiind nimic, neavand nimic, vor sa se ridice deasupra tuturor si sa traiasca din obolul nemeritat al saracului. Ei se intemeiaza pe nevoile – din nefericire vesnice – si pe lesnea crezare a multimii; si, fiindca, in genere, sunt inzestrati in loc de minte cu viclesug numai, stapanirea lor inseamna domnia brutalitatii, a viciilor si a usurintei”61 …”Mestesugul absolutismului demagogic consta in regula(;) de a pastra aparentele, dar de-a calca cuprinsul, de-a pazi litera, dar de-a ocoli spiritul Constitutiei”62…”De cate ori vom deschide istoria, vom vedea ca statele scad si mor prin demagogie, sau prin despotism63”64…”In teorie nimic mai frumos decat sufrajul universal, dar, in practica, nu este decat opresiunea multimei, a ignorantei, a pasiunilor magulite si lingusite de demagogi. Cand stie cineva ca toata civilizatia si cultura omeneasca e neaparat ( e, din pacate, n.n.) marginita la cercurile acelea care au indestul timp si destula neatarnare pentru a le invata si pricepe, cand stie ca nimicind capul unui invatat65 ai nimicit invatatura lui, care era poate rezultatul unei dezvoltari de sute de ani66, cand stie apoi ca nulitatea demagogica nu sufera nici un merit adevarat langa sine si ca, ea si cu semenii ei, voieste a fi tot, atuncea vede lesne ca radicalismul si demagogia, sub scutul sufrajului universal si al principiilor liberale – de care stiu a se servi cu mare succes, multumita credulitatii maselor si slabiciunii sau sentimentalismului oamenilor luminati – demagogii conduc lumea la distrugerea civilizatiunii, la haos”67… “Cum se-aseamana demagogia pretutindenea! Pe cand statele liberale (netotalitare n.n.) in care nu domneste platitudinea ulitei se diversifica dupa geniul lor national, dupa instinctele innascute, ajungand, pe rand, unul la glorie militara, altul la inflorire in stiinte si arte, un al treilea la dominatiunea marilor prin comert si industrie; demagogia, stearpa ca idee, improductiva, lipsita de simt istoric, ameninta a aduce, pana si statele cele mai fericite prin inteligenta si iubirea de munca a poporului lor, la o platitudine, la o vanatoare de posturi, o meschinarie personala care ascunde in sine decadenta si descompunerea”68.
60 idem, Pseudo-Romanul ne cere…, 16 mai 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 119
61 idem, Credem ca destul am vorbit…, 9 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 169
62 idem, Manuscrisul Deci, traducand aceasta comparatie…, in Opere, vol. XI, pag. 463
63 “Nu exista in adevar decat doua forme ale tiraniei si ale decadentei unui stat omenesc: despotismul si demagogia. Si despotismul egalizeaza pe oameni, supuindu-i unuia singur, lasand sa se degenereze cele mai nobile facultati ale lor, patimile bune si inteligenta; precum si demagogia are acelasi fatal efect, prin indiferentismul care-l inspira naturilor deschise si mari, vazand in fata-le biruinta constanta a mediocritatii si a siretlicului”., idem, Discutia iscata…, 14 ianuarie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 32
64 idem, A discuta cu ignoranta…, 26 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 150
65 spre exemplu impiedicandu-l, permanent, pe acesta din urma, prin obstructiuni legislative, economice, sociale etc., sa-si castige, din munca cinstita si prestata in domeniul competentei sale cultural-stiintifice, un trai zilnic macar decent; si supunandu-l astfel la tot cortegiul de prejudicii psiho-fizice care decurg din infometare si din umilinta
66 rodul transmiterii si imbogatirii intergeneratii a zestrei cognitiv-axiologice
67 Mihai Eminescu, Credem ca destul am vorbit…, 9 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 169, 170
68 idem, Politica de stat si politica de partid, 14 august 1880, in Opere, vol. XI, pag. 297, 298
“Esti «patriot» de meserie, postulant, consumi numai, te bucuri de partea cu soare a vietii, adapostit de eterna lesniciune de a imbata o natie, parte inculta, parte pe jumatate culta, cu vorbe late si cu apa rece”69…”Din momentul in care luptele de partid au degenerat in Romania in lupta pentru existenta zilnica, din momentul in care mii de interese private sunt legate de finante sau de caderea unui partid, nu mai poate fi vorba de neatarnarea politica a diferitelor grupuri care-si disputa puterea statului. Din momentul in care interesul material de-a ajunge la putere precumpaneste, o spunem cu parere de rau: lupta egala (votul universal n.n.), in tara si in Parlament, nu mai e decat manipulul unor ambitii personale, al unor apetituri, pe cat de nesatioase, pe atat de vrednice de condamnat”70…”Sistemul demagogic, care din politica face o specula, din sufragiul claselor amagite o scara de inaintare in economia, nu politica, ci privata, a membrilor societatii de exploatatie”71, “mananca venitul tarii, mananca pe datorie painea a trei generatiuni viitoare, caci tot luxul ce-l face azi, maine va fi mizerie. Deficit langa deficit, imprumut langa imprumut, datorie langa datorie, pana ce finantele Romaniei nu vor fi, curand, decat, o gaura mare”72. Iar poporul, manat la alegeri de baioneta civico-electorala, suporta plebea aceasta, fara a pricepe. Incurcat in paragrafi si articoli tradusi din frantuzeste, nemaistiind a distinge alb de negru si adevar de minciuna, cu mintea uimita de fraze fara cuprins, de un intreg lexicon de termeni care n-au nici o realitate indaratul lor, e pe punctul de a-si pierde pana si limba si bunul simt, vestit odinioara”73…”Toate puterile sufletesti ale generatiunii sunt absorbite de lupte de partide si, la randul lor, toate partidele nu sunt decat de amploaiati, dupa chiverniseala (foloase necuvenite n.n.) e deviza tuturor partidelor, a tuturor purtatorilor de stindard cum s-ar zice – caci, la urma urmelor, fiecare e in stare sa moara pentru stindard si pentru…chiverniseala”74…Caci, “poate sa fie un partid demagogic altceva decat esploatatorul intereselor publice? Multimea asta de oameni fara invatatura, care si-a facut din politica o specula, poate ea sa trateze negotul ei cu fraze, altfel decat oricare precupet?”75
69 idem, The Times si Timpul, iata tema…, 20 mai 1881, in Opere, vol. XII, pag. 178
70 idem, Ni se anunta din Viena…, 19 septembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 337
71 idem, «Romanul», dupa ce parafrazeaza… 28 septembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 349
72 idem, Manuscrisul Articoli nepoliticosi. Proza politica – Proza limbistica., in Opere, vol. IX, pag. 448
73 idem, Cu timpul au inceput a se recunoaste…, 11 octombrie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 366
74 idem, Manuscrisul Articoli nepoliticosi. Proza politica – Proza limbistica., in Opere, vol. IX, pag. 448
75 idem, Fara a avea darul…10 iunie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 203
“Pentru cel ce intelege, un tantar suna ca o trambita, iar pentru cel ce nu intelege, tobele si surlele sunt in zadar; si, in orice caz, lumina nu se aprinde decat pentru cei ce vad, nu pentru orbi”76…”Trebuie ca, cu totii, sa ne dam seama de cauzele ce turbura societatea, de elementele ce impiedica redobandirea echilibrului pierdut, si sa le combatem cu curaj si staruinta: Dintr-un principiu tutelar, principiul egalitatii inaintea legii, s-a facut o arma de razboi intre clase; toate conditiunile sociale s-au surpat si s-au amestecat intr-un fel de promiscuitate; spiritul public a luat o directiune foarte periculoasa; traditiunile tarii s-au uitat cu totul; o clasa noua, guvernanta, s-a ridicat, fara traditiuni si fara autoritate, incat tara cea mare, temeiul si baza nationalitatii noastre, nu-si gaseste constiinta raporturilor politice cu cei ce o guverneaza; drepturile politice au devenit un instrument de ambitiune, de indestulare a intereselor particulare; in locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, in loc de opiniuni avem rivalitati de ambitii; toleranta pentru toate interesele cele mai vulgare si cele mai de jos este morala ce distinge astazi lumea politica de la noi”77; “atat trebuintele statului cat si ale particularilor - ale plebei de sus cum zicem noi - sunt cu mult mai mari decat veniturile lor; balanta comerciala - fara importanta pentru o tara industriala, dar importanta pentru una agricola - ne este defavorabila”78.
76 idem, Ieri s-a citit…, 24 martie 1879, in Opere, vol. X, pag. 210
77 idem, Patologia societatii noastre, Timpul, 4 ianuarie 1881, in Opere, vol. XII, pag.15
78 idem, Privind la politica noastra…, 15 iulie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 248
“Tineretea unei rase nu atarna de secolii pe care i-a trait pe Pamant. Orice popor care n-a ajuns, inca, la o deplina dezvoltare, care n-a trecut inca prin coruptia si mizeriile ce le aduce cu sine o civilizatie inalta, dar in decadenta, e un popor tanar. La popoarele tinere se va constata un fel de identitate organica: craniile sunt cu totul asemanatoare in privinta formatiunii si marimii, statura este cam aceeasi, precum un stejar nu este decat reproductiunea unui alt stejar. Din aceasta asemanare de formatiune rezulta o mare asemanare de aptitudini si inclinari, care se manifesta in caracterul unitar al nationalitatii. Din asemanarea de aptitudini rezulta o extrema putere si energie vitala a colectivitatii. In acest stadiu de dezvoltare, al nediversificarii, omul face atat de mult parte din totalitate, incat nu el, ci abia totalitatea formeaza un singur individ. O incrucisare cu o alta rasa, asemenea tanara, da un rezultat nou, in care aptitudinile amundurora se impreuna intr-o forma noua,vitala. Amestecul, insa, dintre o rasa imbatranita si una tanara da aceleasi rezultate pe care le da casatoria intre mosnegi si femei tinere: copii inchirciti, marginiti, predispusi spre morbiditate. Iar ceea ce este fizic adevarat e (si n.n.) intelectual si moraliceste adevarat. Spiritele sunt morbide: de-acolo substitutia a orice activitate intelectuala adevarata prin viclenie, tertip si minciuna”79.
79 idem, Nu ne indoim ca distingerea…, 1 august 1881, in Opere, vol. XII, pag. 272, 273
“Elemente straine, imbatranite si sterpe, s-au amestecat in poporul nostru si joaca comedia patriotismului si a nationalismului. Neavand traditii, patrie hotarata ori nationalitate hotarata, au pus, totusi, mana pe statul roman. Constiinta ca ele sunt deosebite de neamul romanesc nu le-a disparut inca – ele se privesc ca o oaste biruitoare intr-o tara vrajmase. De-aceea nu-i de mirare ca intreaga noastra dezvoltare mai noua, n-a avut in vedere conservarea nationalitatii, ci realizarea unei serii de idei liberale si egalitare cosmopolite. A fost o finete extraordinara de-a debita esenta cosmopolitismului sub forma nationalitatii80 si de-a face sa treaca toate elementele sanatoase si istorice ale trecutului sub acest jug caudin81. Odata egalitarismul cosmopolit introdus in legile politice ale tarii, orice patriot improvizat si de provenienta indoioasa a voit (si a putut n.n.) sa stea alaturi (sa aiba aceleasi drepturi n.n.) cu aceia pe care trecutul lor ii lega, cu sute de radacini, de tara si popor. Dar acesti oameni noi, acesti «patrioti», cautau numai foloasele influentei politice, nu datoriile. Din cauza acestor elemente, care formeaza plebea de sus, elementele autohtone ale tarii dau repede indarat in privire morala si in privire materiala”82…”Straini superpusi fara nici un cuvant (ilegitim n.n.) natiei romanesti, o exploateaza cu neomenie, ca orice strain fara pas de tara si popor”83, de-“am ajuns, intr-adevar, in aceasta America dunareana, ca tocmai romanii sa fie tratati ca straini, sa se simta straini in tara lor proprie”84… “Acest spectacol al exclusivei (al integralei n.n.) stapaniri a unei rase si decazute si abia imigrate asupra unui popor istoric si autohton e o adevarata anomalie, careia poporul istoric ar trebui sa-i puie capat, daca tine la demnitatea si la onoarea lui”85…“Nu e indiferent ce elemente determina soarta unui popor. Predispozitii si aptitudini mostenite, virtuti si slabiciuni mostenite, calitati sau defecte intelectuale si morale, dau domniei unui element etnic alt caracter decat domniei altui element. Demagogia la noi insemneaza ura inradacinata a veneticului fara traditii, fara patrie, fara trecut, in contra celor ce au o traditie hotarata, un trecut hotarat”86.
80 Spre pilda prin manipularea abila a simtamantului de fraternitate: “Toate capetele unor rase degenerate care s-au ingramadit in orasele Romaniei, toti microcefalii si toate starpiturile, apar sub forma de reputatii uzurpate; toata aceasta plebe s-a constituit in stapana pamantului romanesc. Libertate, Egalitate, Fraternitate! Ce e mai frumos (profitabil pentru ea n.n.) in lume decat ca tot ce se scurge in Romania ca intr-o mlastina sa fie liber ca noi, egal cu noi, frate cu noi (adica sa beneficieze de viglienta complet adormita, precum si de toleranta maxima a celor pe care ii spoliaza n.n.)?”, idem, Adevarul doare…, in Opere, vol. XI, pag. 404, 405
81 “Cine va face lista functionarilor, mai cu seama inalti, a pensionarilor, a deputatilor, a arendasilor bunurilor publice si private, c-un cuvant a tot ce reprezinta circulatiunea si reglementarea vietii generale a tarii, va observa, cu inlesnire, ca franele stapanirii reale au scapat din mana elementului autohton si istoric, si-au incaput pe maini straine”., idem, «Romanul» a contractat naravul…, 29 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 267
82 idem, Ziarele franceze…, 22 martie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 109
83 idem, Adevarul ca in decursul…, 9 august 1881, in Opere, vol. XII, pag. 284
84 idem, Adevarul doare…, 4 noiembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 404
85 idem, Adevarul ca in decursul…, 9 august 1881, in Opere, vol. XII, pag. 284
86 idem, Urmand discutiunea…, 30 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 269
“A fi bun roman nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetatean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui pamant, care (pamant n.n.) este mostenirea, in exclusivitate si istorica, a neamului romanesc. Acesta este un lucru care se intelege de la sine”87.
87 idem, Adevarul doare. Pe la 3 martie…, 1 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 121
“Ceea ce voiesc romanii sa aiba e libertatea spiritului si constiintei lor in deplinul inteles al cuvantului. Si fiindca spirit si limba sunt aproape identice, iar limba si nationalitatea asemenea, se vede usor ca romanul se vrea pe sine, isi vrea nationalitatea, dar o vrea pe deplin”88.
88 idem, Se vorbeste ca in consiliul…, 17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876, in Opere, vol. IX, pag. 252
“Nu voim sa traim intr-un stat poliglot, unde asa-numita patrie e deasupra nationalitatii. Amundoua nu sunt decat doua cuvinte pentru aceeasi notiune, si iubirea de patrie e una cu iubirea nationalitatii. Singura ratiune de a fi a acestui stat, pentru noi, este nationalitatea lui romaneasca. Daca e vorba ca acest stat sa inceteze de-a fi romanesc, atunci o spunem drept ca ne e cumplit de indiferenta soarta pamantului lui”89.
89 idem, Daca in timpul guvernului conservatorilor…, 31 iulie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 275
“Nu oprim pe nimenea nici de a fi, nici de a se simti roman90. Ceea ce contestam, insa, e posibilitatea multora dintre acestia de a deveni romani, deocamdata. Aceasta e opera secolelor. Pana ce insa vor fi cum sunt: pana ce vor avea instincte de pungasie si cocoterie nu merita a determina viata publica a unui popor istoric. Sa se moralizeze mai intai, sa-nvete carte, sa-nvete a iubi adevarul pentru el insusi si munca pentru ea insasi, sa devie sinceri, onesti, cum e neamul romanesc, sa piarza tertipurile, viclenia si istericalele fanariote, si-atunci vor putea fi romani adevarati. Pan-atunci ne e scarba de ei, ne e rusine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste si iubitoare de adevar, care-a putut fi amagita, un moment, de asemenea panglicari, caci si omul cel mai cuminte poate fi amagit o data”91.
90 De altfel, “nu toti cei care au trecut la noi sub numele de fanarioti sunt intr-adevar fanarioti. Din contra, foarte numeroase elemente s-au asimilat cu totul, si doar imigratiunea cea mai proaspata, de pe la 1820-1830 incoace, prezinta iconvenientele neasimilarii ori a neputintei de a se asimila”. idem, Nu ne indoim ca distingerea…, 1 august 1881, in Opere, vol. XII, pag. 273
91 idem, Teoria noastra…, Timpul, 17, 18 august 1881, in Opere, vol. XII, pag. 296
“Voim si speram o reactie sociala si economica determinata de ramasitele puterilor vii ale poporului, care, daca nu e preursit sa piara, trebuie sa-si vina in fire si sa vada unde l-a dus directia liberala. Prin reactie nu intelegem o intoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat candva in tara noastra, ci o miscare de indreptare a vietii noastre publice, o miscare al carei punct de vedere sa fie ideea de stat si de nationalitate, sacrificate pana astazi, sistematic, principiilor abstracte de liberalism american si de umanitarism cosmopolit. O asemenea miscare ar pune stavile speculei de principii liberale si umanitare, ar descarca bugetul statului de cifrele enorme ale sinecurilor «patriotice» si ar condamna, astfel, pe multi «patrioti» subliniati (marcanti n.n.) la o munca onesta dar grea; ar apara treptele inalte ale vietii publice de navala nulitatilor netrebnice si triviale, garantand meritului adevarat vaza ce i se cuvine; ar tinde la restabilirea respectului si autoritatii si ar da, astfel, guvernului mijloacele, si morale si economice, pentru a carmui bine dezvoltarea normala a puterilor acestui popor. Nu e dar vorba de reactiune prin rasturnare92, ci prin inlaturarea elementelor bolnave si straine din viata noastra publica de catre elementele sanatoase coalizate”93.
92 desi, “totul - mixul parghiior de spoliere n.n. - trebuie smuls din mana acelor oameni care au o innascuta incapacitate de-a pricepe adevarul si sunt lipsiti de patriotism, trebuie dacizat, natia romaneasca n-are de gand sa instituie, pentru reglarea acestui soi de stapanitori, Ordinul Sfintei Canepe”, idem, «Romanul» a contractat naravul…, 29 iulie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 267
93 idem, De cand cu inceperea…, 19 septembrie 1879, in Opere, vol. X, pag. 319
“Mizeria materiala si morala a populatiei, destrabalarea administratiei, risipa banului public, cumulul, coruptia electorala, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernamant. Oricare ar fi guvernul si oricare vederile sale supreme, coruptia si malonestitatea trebuie sa lipseasca din viata publica; oricare ar fi, pe de alta parte, religia politica a unui guvern, ea nu-i da drept de-a se servi de nulitati venale, de oameni de nimic, pentru a guverna”94.
94 idem, Observam ca unirea…, 9 decembrie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 238
“Administratiunea unei tari formeaza un tot nedivizibil; diferitele ei ramure fac parte din aceeasi sistema si sunt neaparate una alteia, tocmai dupa cum o bucata a unei masine este neaparata fiecareia dintre celelate si mecanismului intreg. Cand o bucata a mecanismului merge rau, toata sistema din care face parte sufera”95…“A administra inseamna a privi bunastarea populatiunii ca pe un lucru incredintat intelepciunii si vegherii tale. Sa gandesti pentru cel ce nu gandeste, sa pui in cumpana darile, sa le deschizi oamenilor ochii”96.
95 idem, La noi ca la nimenea…, 12 decembrie 1878, in Opere, vol. X, pag. 111
96 idem, Ilustratii administrative, 18 decembrie 1877, in Opere, vol. X, pag. 26
“Speram ca Providenta ne va scuti de-a revedea, in viitoarele Adunari, o seama macar din acele fizionomii a caror pecete e o nestearsa, inradacinata banalitate; speram ca alegatorii isi vor fi deschis ochii si nu vor mai trimite in Adunari naturi despre care nimeni in lume nu poate sti cu ce traiesc de pe o zi pe alta, nici palavragii care pierd vremea Adunarilor cu discursuri nesarate, dezgustatoare prin lipsa lor de cel mai comun bun simt”97…”Trebuie odata ca poporul romanesc sa-nteleaga cum ca, totdeauna, omul ce are ceva, omul care are ce pierde, fie nume istoric, fie avere (muncita, in mod cinstit, de catre el insusi n.n.), fie razimul moral al unei mari inteligente sau a unei mari culturi, numai acela cumpaneste (drept n.n.) cand face legi, judeca cu precautiune (nepartinire n.n.) si nu are interes de a sta neaparat la putere, numai si numai pentru a se hrani din buget”98.
97 idem, Ieri s-a citit…, 24 martie 1879, in Opere, vol. X, pag. 211
98 idem, Nu suntem dispusi a reveni…, in Opere, vol. X, pag. 129
“Natura poporului, instinctele si inclinarile lui mostenite, geniul lui, care, adesea, neconstiut, urmareste o idee pe cand tese la razboiul vremii, aceste sa fie determinante in viata unui stat, nu maimutarea legilor si obiceielor straine”99… “Legile ar trebui sa fie, daca nu codificarea datinei juridice, cel putin dictate si nascute din necesitati reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse in mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfa noua sau ca un nou spectacol”100. “Toate dispozitiile cate ating viata juridica si economica a natiei trebuie sa rezulte, inainte de toate, din suprema lege a conservarii nationalitatii, cu orice mijloc si pe orice cale, chiar daca mijlocul si calea n-ar fi conforme cu civilizatia si umanitarismul care azi formeaza masca si pretextul cu care Apusul se lupta cu toate civilizatiile ramase indarat sau eterogene”101.
99 idem, Ceea ce da guvernului…, 1 aprilie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 87
100 ibidem
101 idem, De ceea ce ne temem.., 27 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 259
“Inmultirea claselor consumatoare si scaderea claselor productive, iata raul organic, in contra caruia o organizare buna trebuie sa gaseasca remedii”102…”Prin legi practice trebuie sa (li n.n.) se creeze oamenilor conditiile unei munci cu spor si putere de inflorire”103.
102 idem, Dupa cum se poate prevedea…, 2 octombrie 1879, in Opere, vol. X, pag. 323
103 ibidem
“Avem nevoie, mai intai de toate, de-a ura (combate n.n.) neadevarul, ignoranta lustruita, cupiditatea demagogilor, suficienta nulitatilor”104, caci “e clar ca un stat care cheltuieste pentru pretinse necesitati politice mai mult decat poate suporta productia poporului va ajunge, pas cu pas, la saracie, pospaita cu vorbe, dar din ce in ce mai simtitoare prin trebuintele miilor de indivizi pe care un sistem fals i-a ridicat, prefacandu-i in exploatatori ai averii publice”105; precum si ca ”saracia e un izvor de rele fizice si morale, care, la randul lor, sunt cauze ale decadentei economice”106.
104 idem, «Romanul» dupa ce parafrazeaza…, 27 septembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 256
105 idem, E clar ca un stat…, 12 noiembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 400
106 idem, Doua monografii…, 5 septembrie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 325
Iar intrucat, “nicicand, un sistem de guvernamant demagogic, bazat pe instinctele rele ale unei plebe de parveniti, de dorinta lor de castig, de alergarea lor dupa functii si onoruri, pe excluderea meritului, nu se va putea impaca cu sistemul contrariu, al unei organizari bazate pe armonia intereselor claselor pozitive ale societatii, pe inaintarea lina, dar sigura, a meritului, pe dezvoltarea normala si gradata”107: “dorim sa avem un guvern serios si o Camera serioasa, oricare ar fi elementele din care ar fi compuse”108…”Pentru inaintarea in viata politica sa se ceara sau o mare inteligenta sau un mare caracter”109, “caci putrejunea moravurilor private, produsa prin declasarea generala, isi are reversul in putrejunea si libertinajul moravurilor publice; si intr-o tara de oameni declasati, moraliceste cazuti, statul nu poate fi decat icoana lor: el nu va fi un sanctuar, ci un lenociniu”110.
107 idem, Ar fi bine daca in polemica…, 16 septembrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 333
108 idem, In zadar ar incerca cineva…, 30 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 183
109 idem, Si iarasi bat la poarta…, 12 aprilie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 135
110 idem, «Romanul» in numarul sau…, 21 septembrie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 193;
“Ceea ce se pretinde, de la o profesie de credinte politice (cei care fac politica militanta n.n) este, desigur, cu precadere, ca ea sa corespunda cu simtamintele si aspiratiile politice ale tarii si sa fie adaptata institutiunilor ei. Caci, un principiu absolut, netagaduit de nici un om cu bun simt, este ca o stare de lucruri rezulta in mod strict cauzal dintr-o alta stare de lucruri premergatoare si, fiindca atat in lumea fizica, cat si in cea morala, intamplarea nu este nimic altceva decat o legatura cauzala nedescoperita inca, tot astfel, aspiratiunile si sentimentele sunt rezultatul neinlaturat al unei dezvoltari anterioare a spiritului public, dezvoltare ce nu se poate nici tagadui

Imagine atașată
Imagine atașată
Mesaj personal
Top
Avelano_Alma
Trimis: 7 Feb 2008, 05:07 PM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 6
Înscris: 7 Feb 08


dezvoltare ce nu se poate nici tagadui, nici inlatura”111… “Pentru a conduce un popor si economia lui, trebuie o judecata sanatoasa, cunoasterea dreptei proportii intre mijloacele intrebuintate si scopul dorit; si, oricare ar fi scopurile urmarite de clasa culta (conducatoare in stat n.n.) a unui (oricarui n.n.) popor, ele sunt rele si de nimic daca nu echivaleaza (daca nu sunt cel putin echivalente n.n.) cu sacrificiile aduse pentru realizarea lor”112.
111 idem, Studii asupra situatiei…17 februarie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 17
112 idem, Batranii nostri erau practici…, 4 iulie 1876, in Opere, vol. IX, pag. 146
“Nici s-a nascut omul acela, nici se va naste vreodata, care sa afle un sistem de guvernamant absolut (completamente n.n.) bun, in stare sa multumeasca pe toata lumea. Precum fiecare om are umbra sa si defectele inerente calitatilor sale, tot astfel, fiece sistem politic are defectele acelea care sunt in mod fatal legate de calitatile sale. Arta omului de stat consta in aptitudinea de-a alege, intr-o stare de lucruri data, sistemul cel mai suportabil din toate, care sa asigure un progres de-o jumatate de secol, sau de un secol (sa-si cristalizeze programe de guvernare realiste si, totodata, pe termen lung n.n.)”113. Pentru a i se facilita indeplinirea acestei misiuni, “ideal ar fi ca guvernul din tara sa se urce si (daca isi indeplineste insuficient de riguros datoria n.n.) sa caza prin opinia publica din tara, fara amestecul elementului de fermentatie strain”114.
113 idem, Cum cad ministeriile…, 22 octombrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 377
114 idem, Nu incurajam fanteziile politice…, 26 octombrie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 382
Desi bugetul trebuie degrevat, cat mai mult, de povara sustinerii aparatului functionaresc hipertrofiat, “avem opinia ca, la prima vedere si pe dibuite e greu, de nu chiar imposibil, a deosebi sinecurile de posturile care indeplinesc un serviciu real. Iluzia ca cutari posturi ar fi de prisos se naste din imprejurarea ca oamenii insarcinati cu ele nu pricep nimic din ceea ce au sa faca… Oare daca subprefectii ar sti a administra, ar fi ei de prisos? Caci administratia cere cunostinte speciale de economie nationala, finante si statistica, pe langa cunostinta legilor tarii. Dar un subprefect care nu stie importanta unei date statistice: nu stie sa distinga o dare comunala ruinatoare de una productiva, nici o sosea de utilitate secundara de una de absoluta trebuinta – un subprefect care iroseste in lucruri de prisos puterile vii ale poporului e de-a dreptul stricacios”115.
115 idem, Bugetul pe anul curent…, 5 ianuarie 1877, in Opere, vol. IX, pag. 297
“La comuna si la judet n-ar trebui sa fie vorba de alegeri cu caracter politic. Din amestecul spiritului politic in aceste alegeri116, unde cestiunea nu-i decat de o buna administratie si gospodarire, rezulta ca atatea constiinte problematice, atatea persoane usurele si incapabile sunt chemate a administra interese de milioane, a face si a intrebuinta imprumuturi pe socoteala contribuabililor, sporindu-le necontenit sarcinile deja destul de grele, si a nu da acestor contribuabili, in schimbul sarcinilor, decat neglijenta, insalubritate publica, lucrari de carpeala sporadica in stradele din centru si, din cand in cand, si oarecari vexatiuni. Este oare vorba cand se fac alegeri comunale sa se afirme principii politice, mai ales la noi in tara, unde avem atata lipsa de simt pozitiv, de insusiri utile, de inteligenta si onestitate administrativa? Intre un primar inteligent, harnic si onest si un gagauta ori un claqueur politic cuvintele de coterie trebuie sa determine preferinta alegatorilor contribuabili? Noi stim ca scoala ai carei adepti sunt astazi la putere raspunde afirmativ la aceste intrebari. Pentru acesti onorabili nu este nimic mai important decat capatuirea inregimentatilor partidului. La judet si la comuna sunt bani, ghesefturi si putere; unde sunt toate acestea trebuie sa fie date pe mana «patriotilor», cu al caror concurs se voteaza bugetele generale ale statului si doua-trei proiecte de legi organice intr-o singura noapte sau un mare gheseft, ca rascumpararea Cernavoda-Chiustenge, intr-un ceas. Interesele comunei insa, bine intelese, trebui sa importe (intereseze n.n.) pe aceia care, nu din prisosul, ci din strictul lor necesar, contribuie la casa comunala (bugetul local n.n.). Recomandam prin urmare, cu tot din-adinsul, tuturor alegatorilor sa mearga la alegerile comunale si, cumpanindu-si bine votul, sa aleaga dintre candidati nu pe aceia ce nu li se prezinta cu alte titluri decat ca stau la umbra bairacului liberal-national, ci pe aceia care le prezinta garantii de capacitate si onestitate administrativa”117.
116 “Statul e atat de omnipotent in Romania, incat totul atarna de centru, pana si numirea unui primar de comuna rurala. Spuna-ni-se daca in timpul vechi se mai intampla ca un consiliu comunal sa fie in bataia decretelor ministeriale de dizolvare si de numire?”, idem, In numarul de ieri am aratat…, 26 iulie 1880, in Opere, vol. XI, pag. 268
117 idem, In prima saptamana…, 21 iunie 1881, in Opere, vol. XII, pag. 21
“Daca alegatorii nu se vor lasa inecati de fraze patriotico-reversibile (simulat patriotice n.n.) si nu vor avea in vedere abstractiuni gazetaresti, atunci tara va merge bine”118. Si, intrucat, “demosul este, adeseori, un suveran nestatornic, inesperient, lesne crezator; preocupatiuni zilnice si absorbirea vietii lui intr-un vesnic prezent, negandirea lui nici la trecut, nici la viitor, lesniciunea de a-i distrage atentia prin serbari publice, prin intreprinderi hazardate, prin expediente factice, il fac , adesea, impropriu de a gandi mai adanc asupra unei cestiuni de interes public, il fac accesibil pentru fraza mare si surd pentru adevar; e bine ca ochi sobri, care disting maretia inscenarii de insusi fondul piesei ce se joaca, sa ii atraga atentia asupra acestuia din urma, pe cand simturile lui sunt uimite de partea decorativa a vietii publice”119: iata rolul unei clase de mijloc culte, prospere si nationale, care l-ar face sa inteleaga ca “fara munca si fara capitalizarea ei, adica fara economie, nu exista libertate. Celui care n-are nimic si nu stie sa se apuce de nici un mestesug (de nici o activitate n.n.) da-i toate libertatile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dintai care tine o bucata de paine in mana, caci e cu totul indiferent daca inchizi o pasare in colivie sau daca ai strans, de pretutindeni, grauntele din care ea se hraneste”120.
118 idem, Alegerile consiliilor judetene, 7 mai 1880, in Opere, vol. XI, pag. 163
119 idem, Era un obicei inainte…, 10 mai 1881, in Opere, vol. XII, pag. 169
120 idem, Credem ca destul am vorbit…, 9 ianuarie 1879, in Opere, vol. X, pag. 168
Iar politicienii, la randul lor, sa “capete convingerea ca statul roman, mostenit de la zeci de generatii care au luptat si suferit pentru existenta lui (pentru ca el sa poata exista n.n.), formeaza mostenirea altor zeci de generatii viitoare si nu e jucaria si proprietatea, in exclusivitate, a generatiei actuale”121. Aceasta constientizare este imperios necesara, intrucat, “prin izolarea noastra intre elemente radical straine, suntem poate singurul popor condamnat a nu face politica momentana, ci pe secole inainte”122, mai ales in conditiile in care, “toate puterile apusene stiu ca posedam inlauntrul nostru (in interiorul societatii noastre n.n.) veninul descompunerii sociale, demagogia”123, iar “politica straina, impreuna cu strainii care ne guverneaza, tind la substituirea elementului roman prin scursuri din toate unghiurile lumii”124 …”Saracia pentru mase e cu mult mai deschisa coruptiunii decat averea”125. “O serioasa turburare socialista ameninta Europa. Cetatenii «liberi, independenti si infratiti» ai republicei universale, care sunt reprezentati (inclusiv prin n.n.) prin liberalism, incearca a rasturna toate formatiunile pozitive de stat. Atentate, scene de ulita, turburari, incep a-si arunca umbrele de pe acum. Cercul de oameni intr-adevar culti e foarte mic. Imprejurul acestui cerc e unul mai mare, al publicului cult, care poate sa priceapa si sa aprecieze cultura invatatilor, fara insa de-a produce ceva pe acest teren. Masa e sau inculta sau pe jumatate culta, lesne crezatoare, vanitoasa si lesne de amagit. Oamenii cu cunostinte jumatatite, semidocti sau inculti cu totul, cauta a o asmuti asupra claselor superioare, a caror superioritate consta in nastere, avere sau stiinta. Cultura omenirii, adica gramadirea unui capital intelectual si moral, nu seamana cu gramadirea capitalurilor in bani. Victoria principiilor liberale-socialiste126 insemneaza moartea oricarei culturi si recaderea in vechea barbarie. Cultura oricarei natii e-mpresurata de-o multime oarba, gata de-a recadea, in orice moment in barbarie”127. “In cursul intregii istorii a romanilor putem vedea, la ivirea unor pericole mari, inveninandu-se, si mai mult, urile de partid, netoleranta politica”128. “Sentimentul istoric al naturii intrinseci a statului sau o mana de fier, din nefericire, lipsesc; asa incat, departe de-a vedea existenta statului asigurata prin carma puternica si prevazatoare a tot ce poate produce natia mai viguros, mai onest si mai inteligent, suntem, din contra, avizati de-a astepta siguranta acestei existente de la mila sortii, de la pomana imprejurarilor externe, care sa postuleze fiinta statului roman ca pe un fel de necesitate internationala. Cumca acea necesitate internationala n-are nevoie de-a tine seama de sentimentele noastre intime, de existenta rasei latine, ci numai de existenta unui petec de pamant cvasineutru langa Dunare, ne-a dovedit-o cu prisos Congresul (de la Berlin n.n.). Ce-i pasa Congresului ca se rapeste o parte din patria straveche a neamului romanesc ca atare? Ce li-i lor de Hecuba? Ce-i pasa cine va locui pe pamantul romanesc? Materialul de oameni ii e indiferent, cestiunea europeana e ca sa existe o fasie de pamant intre Rusia, Austria si noile formatiuni ale fostei Turcii, incolo lucrul le e totuna”129.
121 idem, La propunerea noastra…, 31 august 1878, in Opere, vol. X, pag. 104
122 idem, Voim sa ne spunem parerea…, 16 decembrie 1879, in Opere, vol. X, pag. 373
123 idem, Putine zile inca…, 4 mai 1879, in Opere, vol. X, pag. 230
124 idem, S-o lovi…, 5 decembrie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 236
125 idem, In discutarea proiectului de maiorat…, 20 decembrie 1879, in Opere, vol. X, pag. 37
126 cu exceptia celui care afirma imperativ necesitatea inlaturarii depline, de pretutindeni si pentru totdeauna, a oricarui fel de exploatare interumana – si, nota bene, exceptia este intemeiat a fi operata numai in ipoteza in care exponentii principiilor in discutie ar consimti ca, la nivel actional, pentru transpunerea in practica a respectivei afirmatii, sa promoveze egalitatea, intelesa numai sub unghiul de vedere al oportunitatilor bazate pe merit real, pe munca onesta
127 Mihai Eminescu, Din Petersburg ne soseste stirea…, 6 august 1878, in Opere, vol. X, pag. 91
128 idem, Ambasadele turcesti…, 1 mai 1877, in Opere, vol. IX, pag. 372
129 idem, La propunerea noastra…, 31 august 1878, in Opere, vol. X, pag. 104, 105
“Istoria isi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta, in veci, un regim vitreg, corupt si mincinos. Ne temem ca aproape e ziua in care simtul conservarii fizice, revoltat de maltratarile administrative si fiscale si de exploatarea excesiva din partea strainilor, va preface poporul nostru intr-o unealta lesne de manuit in contra chiar a existentei statului”130… Prin urmare: atentie! “Gresalele in politica sunt crime; caci in urma lor sufera milioane de oameni nevinovati, se-mpiedica dezvoltarea unei tari intregi si se-mpiedica, pentru zeci de ani inainte, viitorul ei”131.
130 idem, S-o lovi, 5 decembrie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 236, 237
131 idem, Parturiunt montes…, 13 februarie 1882, in Opere, vol. XIII, pag. 54


Imagine atașată
Imagine atașată
Mesaj personal
Top
Avelano_Alma
Trimis: 7 Feb 2008, 05:08 PM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 6
Înscris: 7 Feb 08


Sterg acest al treilea mesaj. Fiindca, abia acum observ, este dublura precedentului. Care n-am sesizat imediat ca, de fapt, se postase bine.

Acest mesaj a fost modificat de către Avelano_Alma la data 7 Feb 2008, 05:15 PM
Mesaj personal
Top
Mihai Floarea
Trimis: 10 Feb 2008, 09:45 PM


Utilizator activ
***

Grup: Members
Mesaje: 80
Înscris: 6 Oct 07


Felicitări pentru articol! Îmi permit să vă recomand și Petru Mihai Gorcea, "Eminescu", 3 vol. scoase la Paralela 45, Pitești.
Mesaj personalTrimite emailPagina web a utilizatoruluiYahoo
Top
aly23
Trimis: 16 Feb 2008, 05:40 PM


Utilizator activ
***

Grup: Members
Mesaje: 93
Înscris: 15 Feb 08


Recomand cu caldura de acelasi Theodor Codreanu(eminescolog recunoscut, actualmente profesor de limba romana) "Eminescu - Drama sacrificarii".
Mesaj personal
Top
zoomxin
Trimis: 25 Apr 2009, 11:23 AM


La prima intervenție


Grup: Members
Mesaje: 1
Înscris: 25 Apr 09


sad.gif
Mesaj personal
Top
Oy Vey !
Trimis: 23 Jun 2009, 03:48 PM


Utilizator activ
***

Grup: Members
Mesaje: 132
Înscris: 23 Jun 09


cred ca de sifilis...eu asa am auzit...dar oare cine i-a dat sifilis?


--------------------
32492842
Mesaj personal
Top
0 utilizator(i) citesc acest subiect (0 vizitatori și 0 utilizatori anonimi)
0 utilizator(i):

Opțiuni Răspunde la acest subiectSubiect nou Sondaj nou

 

 
  © 2002 SIVECO Romania SA. All Rights Reserved