Versiune pentru tipărire a subiectului
Apasă aici pentru a vedea subiectul afișat normal
Forumul educational SEI > Asigurarea calității educației > O "mostra" din realitatea educationala de zi cu zi...


Trimis de: little_john pe 18 Apr 2006, 10:57 AM
QUOTE
Vin generatii jalnice de absolventi de Medicina
Vom muri cu zile in miinile medicilor

Autor: Nicoleta VIERU

Mediocritatea crasa a patruns la toate nivelurile in UMF Iasi. Pina si cadrele de aici admit ca viitoarele generatii de medici vor fi adevarate catastrofe. S-a ajuns pina acolo incit acum numai cine nu vrea nu intra la Medicina, concurenta depasind cu greu unu pe loc. Anul trecut, de exemplu, nu a fost nici un picat. Cu spaga poti trece ca voda prin loboda. "Astazi la UMF mai putin de 10% dintre studenti sint foarte buni. O treime dintre ei sint mediocri, iar mai mult de jumatate sint foarte slabi, catastrofe", admite chiar rectorul UMF. Cum de s-a ajuns intr-o astfel de situatie jalnica?
Calitatea tot mai scazuta a studentilor medicinisti din ultimii ani anunta o perspectiva sumbra a calitatii viitoarelor servicii medicale. Situatia de la UMF Iasi este graitoare din acest punct de vedere. De aproape un deceniu, confruntata cu o criza de candidati, institutia a fost nevoita sa coboare tot mai mult standardele. Admiterea a devenit din ce in ce mai usoara, pentru a deveni accesibila si candidatilor de mina a doua, iar ingaduinta profesorilor a crescut proportional cu tarifele platite la negru pentru promovarea examenelor. Rezidentiatul, desi reprezinta o sita de triere a viitorilor medici, nu salveaza situatia, intrucit se triaza tot din "marfa" existenta pe piata. Lantul slabiciunilor ia sfirsit dupa 11 ani de pregatire in Medicina, odata cu examenul de medic specialist, despre care profesorii spun ca este mai mult o formalitate. Rezultatul? In acest ritm, peste 10-20 de ani avem toate sansele sa murim cu zile in miinile medicilor, atit noi cit si copiii nostri. Profesorii de la UMF confirma faptul ca doar 10% dintre absolventi au sansa de a fi medici competenti. O treime sint mediocri. Restul, adica majoritatea, sint "catastrofe".
Cum a decazut regina facultatilor
"In perspectiva, situatia se arata ingrijoratoare", admite rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr.T. Popa", prof.dr. Cristian Dragomir, referindu-se la generatiile viitoare de medici. "Avem studenti in anul IV care nu stiu nici macar sa scrie corect romaneste, daramite sa aiba cunostinte de Anatomie! Iar o mare parte dintre acestia vor deveni medici!", adauga profesorul Dragomir. Cum s-a ajuns in aceasta situatie critica? Profesorii de la UMF invoca mai multe cauze: de la scaderea nivelului general al calitatii invatamintului gimnazial si liceal la ignoranta profesorilor de la Medicina care au ajuns sa inchida ochii la nestiinta studentilor, unii dintre ei neavind nici notiuni elementare in domeniu. "Nu se poate sa fii admis la Facultatea de Farmacie si sa nu stii ca Magneziul este bivalent, si nu monovalent. Este o chestiune elementara de chimie", a declarat prorectorul cu probleme de cercetare stiintifica, fost secretar stiintific al Facultatii de Farmacie, prof.dr. Ursula Stanescu.
Concesiile incep inca de la admitere. Daca, acum 10-15 ani, era o adevarata performanta a intra la Medicina, unde se inscriau sefii de promotie ai celor mai bune licee din Moldova, astazi numai cine nu vrea nu intra la Medicina. Situatia din acest an este ilustrativa: la UMF Iasi a fost cea mai scazuta concurenta din toata tara, depasind cu putin un candidat pe loc. Desi perioada de inscriere a fost dublata in incercarea de a atrage un numar cit mai mare de candidati, in final numarul de inscrisi de la UMF Iasi a fost mai mic si decit la Universitatea de Medicina din Craiova, universitate lipsita de traditie si prestigiu in domeniu. Pe de alta parte, concurentul egal al UMF Iasi inainte de 1990, Universitatea de Medicina "Carol Davila" din Bucuresti, s-a remarcat printr-o concurenta de 3 ori mai mare. S-a ajuns pina la situatia absurda sa nu fie nici un candidat picat. Cadrele didactice de la UMF recunosc si ele gravitatea situatiei, dar o pun tot pe seama profesorilor si a sistemului medical in ansamblu. "Inainte de 1990, Medicina era regina facultatilor. Sefii de promotie de la cele mai bune licee veneau aici. Acum, medicii au devenit niste paria ai societatii, cu renume de spagari. Prin urmare, cei mai buni se indreapta astazi catre alte specializari", a mentionat prof.dr. Adrian Covic.
"Noile standarde de admitere permit la tot cartierul sa urmeze Medicina"
In incercarea de a atrage un numar cit mai mare de candidati, dificultatea examenului de admitere a fost si ea redusa treptat, devenind astazi o formalitate. Daca, acum 10 ani, admiterea la Medicina insemna sa iei note de peste 9,00 la 3 examene extrem de dificile si diferite, la fizica, chimie si biologie, in 2006 admiterea consta intr-o singura proba, si aceasta la alegere. "Noile standarde de admitere permit la tot cartierul sa urmeze Medicina. Acum, absolut oricine poate deveni student la Medicina", a precizat sef de lucrari dr. Dumitru Branisteanu, medic in cadrul Clinicii de Endocrinologie. Cantitatea, si nu calitatea candidatilor, a devenit astazi la UMF - ca si la celelalte universitati, de altfel - prioritatea esentiala. Dupa cum recunoaste si rectorul UMF Iasi, rabatul la calitate asigura supravietuirea institutiei. "Am fost nevoiti practic sa reducem dificultatea examenului de admitere, altfel ramineam fara studenti, si nu ne mai puteam justifica existenta", a afirmat rectorul UMF, prof.dr. Cristian Dragomir. Daca este de inteles ca UMF a fost nevoita sa simplifice admiterea, in conditiile in care toate universitatile au trecut la concursurile de dosare, ceea ce a adincit criza competentei a fost toleranta excesiva a profesorilor fata de ignoranta, uneori greu de imaginat, a studentilor.
"Profesorii mimeaza ca te invata, studentii mimeaza ca invata"
Daca, in mod normal, permisivitatea excesiva a sistemului de admitere ar trebui compensata de o exigenta mai mare pe parcursul facultatii, UMF Iasi face rabat si de la aceasta regula. In aceste conditii, studentii lipsiti chiar si de cunostintele elementare in domeniu se mentin pe tot parcursul facultatii prin toleranta excesiva a profesorilor si prin practica spagii. "Profesorii mimeaza ca te invata, studentii mimeaza ca invata, si termina, totusi, facultatea cu o diploma. O diploma care nu are insa nici o acoperire din punctul de vedere al cunostintelor in domeniu", descrie situatia sef de lucrari dr. Dumitru Branisteanu. Toleranta cadrelor didactice este agravata de o alta tendinta evidenta la UMF, sint de parere unii profesori: calitatea scazuta a cadrelor didactice si a actului didactic in sine, in conditiile in care promovarile la UMF se fac adesea dupa alte criterii decit competenta. Sint notorii relatiile familiale din UMF, aproape fiecare cadru didactic avind cite un membru al familiei, sau un apropiat, drept coleg. "Ziarul de Iasi" a prezentat in mai multe rinduri dinastiile existente la UMF Iasi. Toleranta excesiva a profesorilor si calitatea scazuta a actului didactic sint completate si de coruptia in rindul unora dintre profesori. Daca in urma cu citiva ani practica spagii era cunoscuta doar studentilor straini, considerati mai bogati, astazi pretentiile cadrelor didactice s-au extins si asupra studentilor romani - fapt relatat amplu in "Ziarul de Iasi". Astfel, potrivit marturiilor studentilor, bursa spagii merge de la 1.000 de euro/examen, pentru studentii straini, pina la 100-150 euro/examen, pentru studentii romani. In aceste conditii, obtinerea unei diplome de medic, in absenta bagajului de cunostinte corespunzator, nu mai pare atit de incredibila.
"Este un lant al slabiciunilor. Este adevarat ca multi studenti nu detin nici cunostintele elementare, dar in lipsa lor nici noi, ca universitate, nu am mai exista", a declarat rectorul Cristian Dragomir. Acelasi lucru il recunoaste si Dumitru Branisteanu: "Daca ai numai doua serii de studenti, ce faci? Ii pici pe toti? Atunci ramii fara studenti, fara facultate, si poate si fara universitate".
"Mai mult de jumatate sint foarte slabi, catastrofe"
Si atunci, cine sint cei care ar trebui sa ne vindece de diferite boli peste 10 ani? Simtindu-se in parte responsabili pentru nivelul de pregatire al viitorilor medici, profesorii de la UMF spun ca, dupa licenta, rezidentiatul face totusi o selectie intre absolventi. "Examenul de rezidentiat este unul destul de dificil, si nu permite chiar oricui sa intre in sistem. Dimpotriva, acesta este momentul in care cei mai buni sint selectati", a precizat prof.dr. Adrian Covic. Exista insa si cadre didactice care sustin ca rezidentiatul nu este un sistem de triere foarte eficient. "Testele grila la rezidentiat nu sint folositoare, si nici eficiente. De exemplu, o doamna secretara de la noi a incercat sa vada daca ar trece examenul alegind la intimplare raspunsurile din testul grila. In final, a obtinut peste 5,50, deci o nota de trecere, fara a avea absolut nici o cunostinta despre materia supusa examinarii", a declarat prorectorul Ursula Stanescu. La aceasta se adauga si echivalarea permisa pina nu demult de regulament intre functia de preparator universitar si medic rezident. Acest lucru a permis mai multor absolventi care picasera rezidentiatul sa obtina "la negru" un post la UMF, si sa isi asigure astfel intrarea in sistemul sanitar si academic deopotriva.
Odata ajunsi aici, permisivitatea universitatii si cea a examenului de rezidentiat nu mai poate fi reparata decit de examenul de medic specialist - ultima bariera pina la intrarea in piine cu drepturi depline a unui medic. Unii profesori admit insa ca si examenul de specialitate se dovedeste a fi o formalitate. Dupa 6 ani de facultate, si alti 5-6 de rezidentiat, putini profesori se incumeta sa pice pe cineva. "Examenul de medic specialist este doar o formalitate. 90-95% dintre candidati il promoveaza. Este intr-adevar o situatie exceptionala sa pice cineva", a subliniat prof.dr. Gabriel Ungureanu, prorector cu probleme de invatamint postuniversitar al UMF.
Lantul slabiciunilor ia sfirsit dupa 11 ani de scolire in Medicina cu o concluzie inspaimintatoare pentru viitorii pacienti: in acest ritm, daca sistemul nu va cauta anticorpi pentru a se feri de incompetenta, avem toate sansele sa murim cu zile peste citiva ani. "Astazi, la UMF, mai putin de 10% dintre studenti sint foarte buni. O treime dintre ei sint mediocri, iar mai mult de jumatate sint foarte slabi, catastrofe. In conditiile in care o mare parte dintre ei vor ajunge in final medici, da, s-ar putea spune si asa: ca o sa ajungem sa murim cu zile", a admis chiar rectorul UMF Iasi, Cristian Dragomir.

http://www.monitorul.ro/cms/site/article.html?article=131878
Si sa nu ne amagim, starea de lucruri descrisa mai sus nu este valabila numai aici, ci cam peste tot... Dar cui ii pasa? Guvernantilor si oficialilor MEdC?! Oricum ei se trateaza in strainatate sau in spitale private, "plebea" sa se descurce cum o sti.... si sa se "bucure" de programele si proiectele pur formale si birocratice (gen ARACIS/ARACIP) care ne vor face sa avem un "invatamant modern, european, demn de mileniul III", bla-bla, bla-bla...

Trimis de: madagascar1 pe 19 Apr 2006, 01:16 PM
Se pare ca in Universitatile Lumii Vestice intra cine vrea dar sunt triati cu strictete pe parcursul studiilor.Altfel este in joc renumele facultatii.La noi cine nu vrea sa invete isi plateste examenele iar cine vrea sa invete de asemenea este pus sa plateasca.Am auzit de cazuri concrete in care un medic rezident trebuia sa plateasca pentru a intra in operatie cu profesorul.Ca sa se uite nu sa primeasca si explicatii.Toata lumea stie ca stagiarii nu participa la actul medical efectiv ci sunt cei care completeaza fisele si fac munca de "hartogaraie" a celor care ar trebui sa ii invete ceva.La fel este peste tot.Nu numai la medicina.Nu stiu de unde am adoptat sloganul acesta: "meseria se fura, nu se invata"de care m-am izbit si eu.Majoritatea celor cu experienta nu fac nici cel mai mic gest de ajutor catre cei care sunt incepatori.Nu stiu de ce se tem...Poate ca vei deveni mai bun ca cel care te-a ajutat si ii vei lua locul...In general ne lipseste generozitatea...ca popor, habar n-am dar e rau...Nu stiu ce il poate convinge pe un om sa fie Om.Nu stiu ce il poate convinge pe un om sa nu isi arunce gunoiul pe fereastra, sa nu arunce chistocul pe strada, sa ii placa curatenia personala si generala, ca sa zic asa...Se pare ca cei 7 ani de acasa...dar acasa sunt educati tot de cei care incalca aceste reguli scrise si nescrise ale bunului simt...si uite asa ne invartim intr-un cerc vicios.

Trimis de: madagascar1 pe 19 Apr 2006, 01:24 PM
Poate singura solutie este privatizarea a tot ce misca.Daca nu esti bun, atunci nu vei avea pacienti.Daca gresesti trebuie sa platesti.Au dreptate si americanii pana la urma cand dau in judecata tot ce misca.Desi au ajuns la situatii extreme si greu de controlat...Cred ca pacientii ar trebui sa aiba un cuvant de spus, sa voteze undeva competenta medicului respectiv.Sunt unii care te trateaza ca pe un nimic.Altii care conditioneaza operatia in functie de suma cotizata.Acestia ar trebui inchisi dupa parerea mea...Daca omul este recunoscator DUPA, f. bine, pana la urma poti spune multumesc!Dar sa nu il operezi pentru ca nu a scos banul din buzunar...mi se pare o mare infractiune care ar trebui pedepsita cu inchisoarea.

Trimis de: little_john pe 19 Apr 2006, 09:24 PM
QUOTE
Lefuri de infirmieră, pentru dascălii Universității de Medicină din Iași

Preparatorii, asistenții și lectorii universitari de la prestigioasa școală de Medicină de la Iași s-au simțit umiliți când, în această lună, s-au trezit la bancomate cu lefurile mult diminuate, unele comparabile cu cele ale infirmierelor fără vechime în câmpul muncii. Între 3,5 și 6,5 milioane lei vechi, au fost cuantificate meritele profesionale din luna anterioară. Procentul de 66% din salariile primite până acum au revoltat dascălii, mai ales că mulți dintre ei au ca sursă unică de venit remunerația de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”. Conducerea universității spune că  lefurile au fost date integral, însă la treapta cea mai joasă a salarizării, adică salariul de bază. De nici trei luni la cârma școlii superioare de Medicină, prof. dr. Cristian Dragomir ne-a explicat: „Nu mai sunt bani. Motive ar fi mai multe. Fondurile proprii acumulate din taxe și contracte și veniturile asigurate de la buget nu asigură salarizarea. Deși universitatea a fost una dintre cele mai bogate, rezervele s-au consumat. Cheltuielile și investițiile nerezonabile au dus la colaps. Și numărul de cadre didactice este mare (972 n.r.). Un dascăl la 5 - 6 studenți, față de un dascăl la circa 10 studenți în alte universități”. Se speră că la debutul noului an universitar se va pune în practică o nouă grilă menită să evalueze cantitatea și calitatea serviciilor prestate. Universitatea ieșeană are grila supraîncărcată și datorită dascălilor în etate, care au depășit chiar și cu câteva decenii vârsta pensionării, care se încăpățânează să ocupe posturile împovărând astfel bugetul de salarii. (Gabriela Doboș)

http://www.gandul.info/2006-04-20/educatie/lefuri_de_infirmiera

Trimis de: little_john pe 11 May 2006, 11:04 AM
QUOTE
Jumatate dintre studenti vor ajunge catastrofe cu diploma
Aceasta este parerea mai multor profesori de la diferite universitati iesene. Studentii de nota 7 din urma cu un deceniu, acum ar primi zece cu felicitari.

Acordarea finantarii in functie de numarul de studenti a determinat universitatile sa reduca dramatic standardele de admitere. Pentru cit mai multi bani, cantitatea a fost preferata in detrimentul calitatii. Astfel ca, desi numarul studentilor a crescut de circa cinci ori in ultimii zece ani, numarul celor valorosi a ramas la 10-20%. Introducerea concursului de dosare a fost punctul de plecare al crizei. Astazi, orice posesor al diplomei de bacalaureat, indiferent de pregatirea sa, poate deveni student. Concomitent cu simplificarea examenului de admitere, profesorii au renuntat la exigenta si au invatat sa „inchida ochii“ la lipsa celor mai elementare cunostinte in domeniu. Dupa cum recunosc si cadrele didactice, mentinerea unor standarde ridicate de pregatire ar fi decimat numarul studentilor, si odata cu ei si bugetul universitatilor. Aceasta criza a calitatii pare deocamdata fara iesire.

"Calitatea studentilor a atins intr-adevar un nivel foarte scazut“
„Per general, cei mai multi studenti de astazi sint reale catastrofe. Fac facultate de dragul de a face o facultate, dar nu le trece prin cap sa asimileze cunostintele pe care invatamintul superior le ofera“, caracterizeaza calitatea studentilor de astazi prof.dr. Ionel Mangalagiu, din cadrul Facultatii de Chimie a Universitatii „Al.I. Cuza“. Aceeasi opinie este sustinuta de cea mai mare parte a cadrelor didactice universitare de la Universitatea „Al.I. Cuza“, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad“ si Universitatea Tehnica „Gh. Asachi“.
Dupa mai multe discutii si analize asupra invatamintului superior actual, multi dintre ei au ajuns la aceeasi concluzie: doar 10-20% dintre studenti sunt foarte buni, in jur de 30% buni spre mediocri, iar restul sint catastrofe. „Studentii de nota 10 de acum sint la nivelul celor de nota 7, de acum 10 ani. Calitatea studentilor a atins intr-adevar un nivel foarte scazut“, sustine conf.dr. Liliana Vornicu, din cadrul Facultatii de Electronica si Telecomunicatii a Universitatii „Gh. Asachi“. Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Cadrele didactice universitare invoca mai multe cauze: de la nivelul slab al invatamintului gimnazial si liceal, introducerea concursului de dosare si pina la sistemul de finantare al universitatilor, care ii obliga pe profesori sa treaca cu vederea lipsa celor mai elementare cunostinte din domeniul de studiu. „Un numar surprinzator de mare dintre studentii actuali nu cunosc nici regulile gramaticale ale limbii romane, au un lexic extrem de restrins si tehnici de invatare falimentare. Cit priveste cunostintele despre domeniul de licenta pe care si l-au ales, situatia devine cu adevarat grava“, a declarat prof.dr. Stefan Afloroaei, decan al Facultatii de Filosofie, din cadrul Universitatii „Cuza“.

Umflarea notelor incepe din liceu
„Pervertirea“ studentilor incepe din scoala generala si liceu. Unele manuale alternative, care au mai multe poze decit informatii, lipsa de motivare a cadrelor didactice, care sint platite foarte prost, dar si procesul de „umflare“ a notelor, practicat mai ales in licee, isi pun amprenta asupra calitatii candidatilor la calitatea de student. „Am fost recent intr-o inspectie la un liceu si am constatat ca umflarea notelor este deja obisnuinta. Presiunile exercitate de parinti si chiar de conducerea institutiei, dornica de rezultate cit mai bune pentru o pozitionare fruntasa a institutiei de invatamint, il determina pe profesor sa umfle uneori, exagerat, notele. In felul acesta, elevul nici nu se mai oboseste sa invete, stiind ca oricum obtine note mari“, a afirmat prof.dr. Mihai Toma, decan al Facultatii de Fizica din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza“.

In concurs intra dosare si nu persoane
Daca in trecut invatamintul superior ii selecta doar pe cei mai buni elevi de liceu, astazi admiterea la facultate a devenit doar o formalitate, permitind tuturor absolventilor de liceu sa devina studenti. Din dorinta de a atrage un numar cit mai mare de studenti, majoritatea universitatilor au redus admiterea la un simplu concurs pe baza mediilor din liceu si a celei la bacalaureat. „Problema majora este ca absolut orice absolvent de liceu se poate inscrie la facultate, chiar si cei foarte slab pregatiti. Tragedia este ca noua modalitate de admitere, concursul de dosare, permite celor mai multi dintre cei inscrisi sa devina studenti“, sustine prof.dr. Stefan Afloroaei. Singurele facultati iesene la care s-au mentinut examenele de admitere, Automatica si Calculatoare, Arhitectura si Electronica si Telecomunicatii, au fost nevoite sa simplifice treptat examenul de admitere, pentru a permite cit mai multor studenti sa fie admisi. „Din moment ce nivelul absolventilor de liceu a scazut, si noi am fost nevoiti sa reducem dificultatea examenului de admitere pentru a le creste sansele de admitere“, mentioneaza decanul Facultatii de Automatica si Calculatoare, prof.dr.ing. Dan Galea. Interesul principal al universitatilor s-a modificat mult in ultimii ani. Prioritatea conducerilor vizeaza mai putin calitatea studentilor si mai mult cantitatea. Motivul ramine intotdeauna acelasi: cu cit au mai multi studenti, cu atit finantarea de la buget, dar mai ales cea de la taxa, este mai mare.

Fiecare student aduce bani de la buget
Daca in mod normal permisivitatea excesiva a sistemului de admitere ar trebui compensata de o exigenta ridicata pe parcursul anilor, cea mai mare parte a universitatilor ocoleste si aceasta regula. Selectarea pe parcurs a studentilor cu adevarat buni devine dificila din moment ce necesitatea mentinerii unui numar mare de studenti se pastreaza. „Conform sistemului de finantare aplicat in Romania, fiecare universitate este finantata in functie de numarul de studenti din fiecare an. Daca finantarea s-ar acorda in functie de numarul de locuri ocupate la admiterea din anul I, ne-am putea permite sa fim exigenti. Dar asa, cu o prea mare exigenta, am ramine fara studenti, si fara finantare“, a declarat prof.dr. Gerard Jitareanu, rectorul Universitatii Agronomice. Aceeasi idee este sustinuta si de conducerea Universitatii Tehnice. „Este de ajuns ca invatamintul tehnic este preferat in mare parte de studentii mediocri si slabi ai invatamintului liceal. Daca nu s-ar face «eforturi» reale pentru a fi mentinuti cit mai multi, ar trebui sa desfiintam facultatile“, a precizat prof.dr. Mircea Cozmanca, prorector al universitatii.

Doar ministerul poate taia nodul
Desi recunosc situatia deloc roza a calitatii invatamintului superior, cea mai mare parte a universitarilor par destul de reticenti in ceea ce priveste rezolvarea acestei situatii. In opinia celor mai multi, modificarea sistemului de finantare si reintroducerea examenului de admitere ar reprezenta principala modalitate de rezolvare a „crizei“. „Concursul de dosare incurajeaza non-performanta, iar sistemul de finantare o mentine pe tot parcursul facultatii. Indepartarea celor doua cauze ar putea readuce prestigiul invatamintului superior si garantia calitatii pentru orice absolvent“, sustine prof.dr. Ionel Mangalagiu. Responsabilitatea rezolvarii situatiei revine mai ales Ministerului Educatiei si Cercetarii, care la rindul lui reclama lipsa fondurilor necesare pentru reformarea invatamintului superior. „S-au purtat mai multe negocieri cu ministerul, dar mereu s-a ajuns la aceeasi concluzie: nu sint fonduri. In aceasta situatie, criza pare fara iesire. Dar nici nu putem introduce standarde ridicate si sa raminem fara studenti“, a subliniat prof.dr. Mircea Cozmanca.
Autor: Nicoleta VIERU

http://www.monitorul.ro/cms/site/article.html?article=132399

Trimis de: madagascar1 pe 11 May 2006, 11:26 AM
Din cate stiu eu nici in vest nu este diferita situatia.La facultate intra cine vrea dar...pe parcursul facultatii sunt transformati...Nu zic ca este bine asa dar, in invatamantul universitar de la noi inca se mai practica predarea prin citirea cursurilor in timp ce in amfiteatru se poate dormi chiar. Nu exista comunicare intre cel care preda si student.Poate gresesc...s-or mai fi schimbat lucrurile...pe vremea mea asa era.Prezenta la curs era obligatorie desi exista cursul tiparit iar profesorul nu facea decat sa-l citeasca.Timp pierdut,dupa mine...

Trimis de: little_john pe 18 May 2006, 06:01 AM
QUOTE
O lucrare de licenta a ajuns cit o pereche de pantofi
Autor: Nicoleta VIERU

In functie de calitate, vechime si originalitate, preturile variaza intre 1.000.000 lei si 150 de euro. Doar cele cumparate chiar de la profesorul indrumator de licenta ajung sa coste cit o pereche de pantofi de lux: 300 de euro. Pretul garanteaza insa si o nota mare.
Proba de foc a oricarui absolvent de facultate, lucrarea de licenta, a devenit astazi, pentru multi, doar o problema de negociere. Ea nu mai necesita sute de ore petrecute in biblioteca sau in fata calculatorului, ci doar un apel telefonic sau un click pe internet. Zeci de site-uri pun la dispozitia studentilor mii de lucrari de licenta, iar piata se extinde de la an la an. Preturile variaza in functie de calitatea dorita, de la 800.000 lei vechi pina la 5 milioane lei - pentru exclusivitatea lucrarii. Cele mai solicitate ramin insa lucrarile de 1-1,5 milioane lei. Calitatea lor nu este exceptionala, insa in multe cazuri este suficienta pentru promovare. „Lucrarea nu trebuie sa fie foarte buna, si deci nici prea scumpa. Stiu studenti care au luat licenta si cu lucrari de 1 milion de lei“, ne spune un student. Cele mai scumpe ramin insa tezele oferite chiar de profesori, care pot ajunge si pina la 300 de euro. Ele ofera atit siguranta ca nu vei fi descoperit, cit si pe cea a unei note mari.
100 de euro pentru o teza notata cu 10
Daca in anii trecuti majoritatea ofertelor se gaseau pe peretii universitatii, in acest an, zidurile sint mai sarace in afise. Singura oferta a fost identificata la Facultatea de Istorie de la Universitatea „Al.I. Cuza“. Lucrarea oferita spre vinzare fusese prezentata la Universitatea din Suceava, anul trecut, si obtinuse nota 10. „Lucrarea a fost dificil de realizat, documentarea facindu-se doar din arhive. In plus, a obtinut si nota 10, de aceea 100 de euro mi se pare rezonabil“, ne-a spus fostul absolvent de Istorie, actualmente masterand la Universitatea „Cuza“. Principala sursa pentru lucrarile de licenta ramine insa internetul. La o simpla cautare pe Google, apar zeci de rezultate, cu oferte care mai de care mai tentante. Site-ul www.diplome.2003.3x.ro ofera 624 de lucrari de licenta din toate domeniile. Preturile variaza in functie de anul in care a fost prezentata, de la 800.000 lei - cele din anii 1998-2000 la 1,5 milioane lei - pentru lucrarile prezentate in 2005. Exista insa lucrari din 2005 care ajung si la 3 milioane lei. De exemplu, pe site-ul www.diploma2005.ro, o lucrare de anul trecut ajunge la 100 de euro. Preturile cresc odata cu scaderea riscului de a fi prins asupra faptei. Cu cit lucrarea este mai veche, cu atit sint mai mari sansele ca ea sa fi fost deja prezentata de un alt student, si deci ca frauda sa fie descoperita. „Majoritatea studentilor care isi cumpara licenta cauta ce e mai nou. Asa, esti sigur ca nu a fost folosita de prea multe ori. Preturile variaza si aici. Un coleg de-al meu a cumparat de pe net o lucrare din 2005 cu 100 de euro, si a descoperit dupa aceea ca erau lucrari din 2005 si la 2 milioane“, ne-a declarat un student de la Facultatea de Filosofie.
Cele mai solicitate sint tezele din alte centre universitare
O alta metoda de a te asigura ca nu vei fi prins este sa alegi o lucrare prezentata la o alta universitate. Fiecare comerciant de lucrari de diploma informeaza posibilul cumparator asupra anului si universitatii la care a fost prezentata. „Bataia“ se da de cele mai multe ori pe cele din 2005 si de alte centre universitare din tara. Cei care vor sa se asigure si de o anumita calitate a lucrarii aleg universitatile renumite, precum Cluj, Bucuresti sau Timisoara. „Stiu ca se vind multe lucrari si in Iasi, mai ales prin camine. Insa e mai periculos sa cumperi de aici pentru ca cele mai multe lucrari provin de la Universitatea «Cuza» si poti fi descoperit foarte repede. Pe internet, multe lucrari sint de la alte universitati, iar riscul pentru cei de la Iasi scade“, a mai adaugat un student de la Facultatea de Economie si Administarea Afacerilor. Exista insa si site-uri care garanteaza exclusivitatea lucrarii. Pretul este mult mai ridicat, dar riscul este zero, pretind comerciantii. Pe site-ul www.diploma2005.ro exclusivitatea lucrarii se vinde cu 150 de euro. Ei te asigura ca lucrarea nu a mai fost comandata, iar din momentul in care va fi vinduta, ea va fi scoasa de pe site.
Oferte promotionale pentru lucrari la pachet
Cea mai sigura metoda o reprezinta insa lucrarea realizata la comanda. Preturile si eforturile studentului sint mult mai mari, insa rezultatul este unul „original“. Astfel, lucrarea este conceputa dupa un plan si o bibliografie oferita de student, iar pentru 120-150 de euro, comerciantii se ocupa de conceperea si redactarea lucrarii. „Persoanele care realizeaza aceste lucrari sint licentiate pe domeniul respectiv si au experienta de 2 ani, deci nu va faceti probleme, veti avea nota 10 garantat“, asigura cei de pe site-ul www.diplome.2003.3x.ro. Mai mult, lucrarea astfel comandata este livrata solicitantului pe capitole pentru a putea fi prezentate profesorului coordonator, iar in cazul in care acesta cere modificari, ele sint realizate gratuit.
Unele site-uri au chiar oferte promotionale. Astfel, site-ul www.diploma2005.ro ofera o lucrare gratis la comandarea altor 2 lucrari. Iar site-ul www.lucraridediploma.3x.ro ofera reduceri de 20% din pretul total, la comandarea a 4 lucrari, sau de 25% la comandarea a 5 lucrari. Exista, de asemenea, comercianti care ofera un servciu complet. Pe linga lucrarea propriu-zisa, mai ofera cumparatorului si discursul de prezentare, diapozitive sau chiar prezentarea in Power Point a lucrarii.
Colet prin posta cu plata ramburs
Modalitatile de obtinere a lucrarii difera de la caz la caz. Pentru comerciantii din Iasi totul se rezolva cu un telefon pentru obtinerea detaliilor si negocierea pretului, si cu o intilnire pentru a intra in posesia lucrarii. „Eu va aduc lucrarea in format electronic, iar dumneavoastra aduceti banii, si ne intilnim la universitate“, ne-a spus unul dintre comerciantii contactati. Pentru comerciantii din tara, contactul se realizeaza prin telefon, iar cel mai frecvent prin intermediul e-mail-ului. Toate site-urile isi prezinta datele proprii de contact. Dupa ce studentul a vazut oferta de titluri si si-a ales lucrarea, ii poate contacta pe e-mail pentru obtinerea tuturor detaliilor dorite, urmind sa primeasca raspunsul in maximum 24 de ore. Noi l-am primit chiar in mai putin de 24 de ore. Lucrarea comandata este apoi trimisa prin mandat postal in termen de 48 de ore, cu plata facuta ramburs la ridicarea coletului, sau tot prin e-mail.
Risc zero si nota mare: lucrare comandata chiar la profesor
Sursa cu cele mai mari sanse de reusita o reprezinta chiar profesorii. Lucrarile furnizate de cadrele didactice sint cele mai scumpe, ajungind pina la 300 de euro, insa exista siguranta ca nu vei fi descoperit si ca vei primi note foarte mari. Aceste surse nu sint insa accesibile tuturor studentilor, ci fie celor cu foarte multi bani, cel mai probabil studenti straini, fie celor care „au relatii“. „Stiu ca exista profesori coordonatori care vind lucrari. De fapt, ei sint cunoscuti tot prin relatii“, ne-a spus un student de la Medicina. „Lucrarile vindute de profesori sint destul de scumpe. La noi la facultate am auzit de studenti straini care si-au procurat chiar de la profesor lucrarea, si in plus a mai luat si nota mare“, ne-a declarat un alt student medicinist.

http://www.monitorul.ro/cms/site/article.html?article=132577

Trimis de: liliana.grecu pe 18 May 2006, 08:44 PM
In Romania lipseste controlul si guverneaza INDIFERENTA!! Nu se investeste in EDUCATIE! Ministrii sunt pasageri prin sistem si nu au forta spirituala si nici dorinta de implicare.

Trimis de: little_john pe 19 May 2006, 06:05 AM
QUOTE
Fabricile de rebuturi cu diplome
Autor: Emilia CHISCOP
In zece ani, incompetenta se va muta din amfiteatre pe piata muncii. In Romania, dezastrul din universitati aproape ca reprezinta un atentat la siguranta nationala.

Nu-mi amintesc sa ma fi gindit vreodata, in anii studentiei mele, ca apartin unei promotii stralucite, ci doar uneia normale. Multi fuseseram admisi din a doua incercare, dupa ani de toceala, un examen greu si o concurenta de doisprezece pe loc. Citiva au ajuns azi profesionisti remarcabili, cei ce formau "mijlocul" au cariere onorabile, iar vreo 10% sint "rebuturi". Inteligenta, un nivel de cultura cel putin acceptabil si stiinta de a scrie corect in limba romana erau considerate calitati intrinseci conditiei de student si nici o clipa nu mi-a trecut prin minte ca ar putea fi si altfel. La o distanta de zece ani in timp, profesorii aproape ca vad in generatia noastra niste eroi. Ultima generatie acceptata. Cei dinainte de potop. Peisajul studentesc de azi e condimentat cu manele. A sti limba romana e un punct forte, iar a citi o carte, un semn de eruditie. Am folosit acest exemplu pentru a ilustra o situatie considerata alarmanta de tot mai multi profesori: calitatea din ce in ce mai slaba a studentilor si absolventilor de facultate, subiect recent dezbatut de "Ziarul de Iasi". In ultimii zece ani, universitatile s-au transformat din institutii de elita in institutii de masa. Transformarea s-a facut treptat si parea benefica. Romania avea la inceputul anilor 90 unul dintre cele mai mici procente de licentiati din Europa, iar cresterea numarului de studenti insemna o crestere a sanselor la educatie, o largire de orizont, o deschidere de perspective. In acest sens, admiterea restrictiva si stresanta, bazata de concursul de probe, care iti rapea ani din viata batind pasul pe loc pina te vedeai pe lista admisilor, a fost inlocuita cu politica "portilor deschise", concretizata prin cresterea cifrelor de scolarizare si selectia de dosare. Schimbarile au fost legitime si necesare. Noua politica de recrutare a studentilor presupunea insa si aplicarea unui principiu uitat de majoritatea universitatilor. E vorba de cunoscutul principiu "intra cine vrea si ramine cine poate". In mod normal, o crestere a flexibilitatii la admitere trebuia compensata printr-o crestere a exigentei la examene. Ceea ce nu s-a intimplat. Efectele le recunosc acum chiar profesorii. "Ziarul de Iasi" a identificat in rindul lor doua categorii de opinii. In varianta pesimista, circa 90% dintre studentii actuali sint catastrofe, rebuturi, si aproximativ 10% insumeaza virfurile si mijlocul de altadata. Cei mai optimisti inclina spre proportii ceva mai echilibrate, estimind procentul "catastrofelor" la putin peste jumatate, iar al celor care "misca", putin sub. In ambele variante, insa, partea buna e minoritara.
Daca asta s-a intimplat in zece ani, ce va fi peste alti zece? Intrebarea provoaca frisoane in mediul academic, unde profesorii care se pling de situatia catastrofala, de calitatea tot mai scazuta a absolventilor sint si partasi la ea, inchizind ochii la nestiinta si coborind tot mai mult standardele. Fireste, exista multe explicatii pentru aceasta situatie. Cea mai la indemina si des invocata de universitari, in incercarea de a iesi astfel din culpa, este ca, in Romania, institutia scolii trece printr-o criza careia invatamintul superior nu i se poate sustrage. "Noi preluam absolventi de liceu lipsiti de cunostinte elementare", se pling universitarii, iar observatia lor este justificata, fara a-i absolvi insa de raspundere. O a doua motivatie se refera la sistemul actual de finantare a universitatilor, dupa numarul de studenti, care predispune la letargie si indulgenta. Cu fiecare student exmatriculat pentru nepromovare, facultatea pierde bani dintr-un buget, in mai multe cazuri, insuficient. La polul opus, miile de studenti inmatriculati uneori fara a se tine cont de potentialul de infrastructura si de cadre didactice au transformat facultatile rivnite pe piata muncii in afaceri extrem de profitabile, in care calitatea studentilor, dar si a profesorilor este lasata intr-un plan marginal. In fine, ambele explicatii - criza de ansamblu a scolii romanesti si sistemul de finantare in dezavantajul calitatii - isi au aici valabilitatea lor. Proportiile sint insa diferite. Exceptiile arata cel mai bine ca, chiar si in absenta unui sistem care sa stimuleze calitatea, mediul academic si-ar putea mentine ridicate standardele, macar la un nivel minim acceptabil. La Universitatea "Al.I. Cuza", intimplator, facultatile cele mai exigente, care aproape isi injumatatesc efectivele dupa sesiune, sint Matematica si Fizica, adica tocmai cele care au si cei mai putini candidati si, implicit, cele mai mici bugete. Dar tot atit de adevarat este ca schimbarea sistemului de finantare este absolut necesara. Alocarea bugetelor trebuie facuta nu doar dupa materia prima care intra, ci si dupa produsul finit livrat dupa licenta. Unul dintre indicatorii de calitate de la Universitatea Durham din Marea Britanie, de exemplu, aflata pe locul 83 in lume intr-un clasament al performantei, este numarul de absolventi preferati de companiile internationale! La noi, traseul absolventilor dupa licenta nu conteaza inca pentru nimeni. Absolventii vin si pleaca, iar fabricile de rebuturi cu diplome merg inainte. In zece ani, incompetenta se va muta din amfiteatre pe piata muncii. Studentul medicinist de care se pling azi profesorii ca a ajuns in anul III fara a avea macar cunostinte minime de anatomie are toate sansele sa-si omoare pacientii cu zile. Tabloul ce se creioneaza e aproape apocaliptic si nu necesita un exces de imaginatie. Oameni nevinovati trimisi dupa gratii si infractori lasati in libertate din cauza incompetentei justitiabililor, generatii de elevi care ies de pe bancile scolii agramati si nepregatiti pentru viata, constructii care se darima din cauza erorilor de proiectare, si exemplele pot continua. Fireste, scuza cea mai la indemina pentru cei responsabili este ca incompetenta va fi amendata pe piata libera a cererii si ofertei. Insa asa stau lucrurile intr-o societate in care aceste reguli nu sint alterate de coruptie, unde accesul la posturi si functii se face exclusiv dupa criterii de competenta, nu prin trafic de influenta si spaga. In Romania, dezastrul din universitati aproape ca reprezinta un atentat la siguranta nationala.

http://www.monitorul.ro/cms/site/article.html?article=132601

Trimis de: little_john pe 5 Jun 2006, 06:24 PM
QUOTE
Caracatita universitara
Sistemul universitar romanesc, cu cele 58 de universitati de stat (470 de facultati) si deservit de aproape 5000 de profesori si 4000 de conferentiari (platiti regeste, prin scandaloase cumuluri de norme si functii), dublati de o armata de aproximativ 9000 de asistenti, preparatori si lectori (sefi de lucrari) constituie, in prezent, una din marile gauri negre ale bugetului de stat. Aceasta este concluzia la care au ajuns expertii Asociatiei Europene a Cadrelor Didactice (AECD) din Romania, for UE cu reprezentanti in Parlamentul European, care monitorizeaza reforma invatamantului romanesc, dar si coruptia institutionalizata din universitati. Actualul sistem universitar functioneaza intr-o structura aberanta (vezi facsimilul dupa documentatia MEdC), nemaiintalnita in spatiul UE si SUA, aceea de piramida inversata, mai precis cu un numar de profesori si conferentiari mai mare decat cel al asistentilor, preparatorilor si lectorilor. AECD-Romania avertizeaza autoritatile de resort ca o catedra de la orice universitate ar trebuie sa respecte aceasta structura piramidala: un profesor, doi conferentiari si patru-sase lectori, asistenti si preparatori. Mai mult, expertii AECD-Romania au raportat la Bruxelles ca "invatamantul romanesc nu tine seama de nevoile economiei, pentru a nu crea surplus sau deficit de personal".

Oficialii europeni au fost atentionati ca Romania refuza aplicarea modelului occidental de planificare a dezvoltarii invatamantului in functie de dezvoltarea economica - model elaborat de savantul Jan Timberger de la Institutul Economic din Rotterdam. Modelul Timberger, de eficientizare a invatamantului, a fost aplicat cu succes de un grup de 16 state occidentale, carora li s-a adaugat Turcia, SUA, Japonia, Canada. Lasat pe mana mafiei universitare, a fostilor securisti si a esalonului doi al PCR, invatamantul romanesc a capatat o structura tumorala, marcata de coruptie institutionalizata, nepotism, incompetenta crunta, infractionalitate conexa coruptiei si multa, multa impostura. Potrivit AECD si conform modelului Timberger, aberanta structura universitara romaneasca, prin armata sa de indivizi dubiosi, ajunsi peste noapte profesori si conferentiari cu zeci de norme si functii in cumul, inghite mii de miliarde de lei vechi annual. Cu acesti bani, tocati de impostorii ajunsi profesori si conferentiari, s-ar putea dubla, instantaneu, salariile tuturor cadrelor didactice din intregul invata-mant (gradinite, scoli generale, licee, scoli de meserii, colegii, facultati etc).

Numar nejustificat de mare de universitati

Presedintele executiv al AECD-Romania, prof.dr.mat. Florin Cristian Gheorghe, coordonatorul aplicarii modelului Timberger in Romania anilor 2003-2006, arata in studiul sau ca "dupa 1989, invatamantul superior de stat si universitar s-a dezvoltat fara a tine seama de nevoile economiei si de numarul de profesori acreditati, infiintandu-se un numar nejustificat de mare de universitati in orase sau chiar comune care nu aveau traditie si conditii pentru functionare, cum ar fi facultatile de stat aparute in localitati precum Toplita (57 studenti), Crevedia (53 studenti), Aiud (53 studenti), Marghita (52 studenti), Geoagiu (36 studenti), Reghin (34 studenti), Amara (549 studenti), Satu Mare (534 studenti), Bistrita (696 studenti), Calarasi (714 studenti), Drobeta Turnu Severin (1972 studenti). Sunt date dintr-o statistica secretizata de MEC, la nivelul anilor 2001-2002. Din cele 58 de universitati de stat, 37 au sub 500 de studenti. Sa luam ca exemplu o facultate de stat care functioneaza la Geoagiu, cu 36 de studenti. Pentru acestia trebuie platite de la bugetul statului cel putin 10 cadre didactice (profesori, conferentiari) la care se adauga 5-10 asistenti plus cheltuieli administrative si de personal TESA. In acest caz cheltuielile minime sunt: 10 x 12 milioane de lei (salariu mediu pentru profesori/lector) plus 5 x 8 milioane de lei (salariu de asistent); rezulta o cheltuiala lunara, numai pentru salarii cadre didactice, de 160 milioane de lei; pentru 12 luni rezulta 1,920 miliarde de lei/an, numai cu facultatea de stat din Geoagiu; daca inmultim aceasta suma cu 37 - numarul de universitati - fantoma, se obtine 171 miliarde de lei, irositi pe salariile cadrelor didactice, la care se adauga cheltuielile administrative. Daca se aduna si sumele uriase, decontate de multi profesori si conferentiari, incadrati ilegal la mai multe facultati si universitati, cu 5-10 norme, unii ajungand chiar la 20 de norme, ca titulari, se ajunge la mii de miliarde de lei. Astfel se fraudeaza bugetul public, ajungandu-se ca sa nu fie bani pentru marirea salariilor de mizerie ale invatatorilor, de pilda, in timp ce statul, risipitor, acorda lefuri grase unor profesori care pretind ca, potrivit celor 10-20 de norme asumate in cumul, fac - in cele 24 de ore ale zilei - 50 de ore de curs! Scaderea alarmanta a calitatii invatamantului nu mai trebuie discutata in aceste conditii de frauda financiara tolerata de stat". Studiul AECD arata ca optimul numarului de universitati pentru Romania ar fi 18.

Facultatile de "Medicina SRL" - un pericol public

"Un fenomen periculos este degradarea calitatii actului medical si ca o consecinta a decaderii facultatilor de medicina din cauza mediocritatii cadrelor didactice care le deservesc", a consemnat, in raportul AECD Romania, presedintele onorific al acestui for european (devenit incomod pentru multi) conf.dr. Corneliu Zeana. Rapoartele periodice ale AECD-Romania, expediate la Bruxelles de conf.dr. Corneliu Zeana, cuprind mereu si referiri la fenomenul coruptiei din invatamantul superior medical. Aceste documente ajung, tot periodic, in atentia anumitor europarlamentari din stafful Miscarii Europene, unii dintre acestia declarandu-se realmente ingroziti de slaba pregatire a absolventilor facultatilor de medicina si de impostura universitara a multor cadre didactice din sistemul medical. "Invatamantul superior medical romanesc cuprinde 21 de universitati, majoritatea de stat, dar si particulare, unele functionand fara baza materiala necesara. Anul trecut, s-a mai infiintat o universitate de medicina la Galati, fara vreun suport material, fara vreo traditie. Aplicarea modelului Timberger-UE pentru Romania indica doar 6-7 universitati de medicina" se arata in documentatia AECD. Expertii-medici ai AECD, printre care si prof.dr. Nae Constantinescu, membru corespondent al Academiei de Stiinte Medicale, precizeaza ca " nu trebuie sa se mai permita invatamant particular in doemniul medical, date fiind conditiile de tranzitie corupta ale Romaniei si experienta statelor dezvoltate din UE, care nu-si permit sa lase sanatatea oamenilor pe mainile impostorilor cu facultati de medicina SRL sau SA".

Inflatia de titluri nemeritate

Piramida inversata a structurii cu profesori si conferentiari de tranzitie corupta, ajunsi in posturi prin sistemul pcr (pile, cunostinte si relatii), a fost creata pentru fostii activisti si securisti, pentru cadrele de la "Stefan Gheorghiu", pentru fostii militieni, pentru juristi si economisti de IAS si CAP sau normatori de uzine si fabrici, pentru indivizi cu trecut penal sau pentru politicieni si parlamentari sfertodocti, care si-au folosit functia politica in obtinerea titlurilor academice si asigurarea unei cariere didactice pe viata. Impostura universitara, dublata de coruptie, este un fenomen national extrem de grav, care atenteaza la siguranta nationala, dat fiind pericolul distrugerii profesionale a tinerelor generatii, stricate moral chiar din facultatile unde li se impune ca model profesorul si conferentiarul fara opera stiintifica, fara valoare atestata sau recunoscuta. Prof.dr. Adelina Georgescu, fondatorul Institutului de Matematica Aplicata al Academiei Romane, membru in stafful AECD, considera ca "MEdC trebuie sa purceada rapid la reatestarea pe posturi, pe criterii europene, unice in aplicare pentru domeniul respectiv, pentru a se reduce drastic inflatia de universitari cu titluri nemeritate si pentru a se face o selectie riguroasa a educatorilor viitorilor specialisti". In facsimilul ce reproduce un document MEdC, analizat de AECD-Romania, se observa ca in multe universitati de stat numarul de profesori si conferentiari depaseste binisor pe cel al asistentilor lectorilor si preparatorilor (la Politehnica din Bucuresti: 883 versus 768; la Politehnica din Iasi: 526 versus 418; la Politehnica din Cluj: 328 versus 314). La alte universitati, ce acopera toata gama specializarilor, cifrele sunt sensibil egale, fapt anormal care evidentiaza inflatia de titluri obtinute cu orice pret.

Hardau: "Exista profesori care iau mita ca niste borfasi"

Radiografiem mai jos acest fenomen national al imposturii universitare, devorator de mii de miliarde de lei din bugetul statului, prin nominalizarea unor personaje mai mult decat dubioase, unele chiar penale, denuntate ca atare de comunitatea stiintifica, in diverse documentatii adresate MEdC, unor Parchete sau instante (in dosare penale de coruptie) sau AECD-Romania (unele chiar consemnate in rapoartele anuale ale acestui for, expediate la Bruxelles). Sunt acuzatii si dezvaluiri extrem de grave, pe care persoanele vizate, incriminate pentru coruptie morala si impostura didactica, nu le-au putut combate din cauza "adevarurilor universitare" consemnate in respectivele documente, intrate in arhiva departamentului de Investigatii-ZIUA. Avem in fata primul episod al unor serii de dezvaluiri socante, care vin sa confirme recentele declaratii, in premiera postdecembrista, ale unui ministru al Educatiei (Mihail Hardau), fortat de realitate sa recunosca, public, in fata Asociatiei Nationale a Organizatiilor Studentesti, faptul ca "mediul universitar este corupt", ca "exista cadre didactice care iau mita de la studenti, ca niste borfasi", dar ca "incercarile sale de schimbare a sistemului au deranjat grupurile de presiune". Organizatiile studentesti vor sa mearga dincolo de declaratia stupefianta a ministrului Hardau. Adica vor masuri radicale, rapide, de eradicare a coruptiei si imposturii din sistemul universitar si academic. In aceste zile studentii asteapta un raspuns clar al curajosului ministru Hardau asupra planului oficial de asanare a universitatii romanesti in prag de integrare europeana. In functie de raspunsul ministerial, organizatiile studentesti vor decide implicarea in noi actiuni de presiune sociala. ANOSR a luat in calcul si declansarea unei greve generale, ca semnal de alarma pentru oficialitatile de la Bruxelles asupra dezastrului care domneste in invatamantul superior, dupa 16 ani de coruptie institutionalizata si de degradare continua a standardelor morale si profesionale din universitati.

Magistrati corupti, mituiti cu posturi

La Universitatea Valahia din Targoviste, juristul Virgil Paun, presedintele Fundatiei "Redarea istoriei", intr-o scrisoare adresata ministrului Miclea, bazata pe declaratiile unui martor la un proces de coruptie universitara de la Judecatoria Sector 1, arata: " Avocatul Sache Neculaescu, consilier local PSD, arestat in anul 1991 pentru implicarea in traficul si vanzarea de copii, fost mare activist pana in 1989 (ii pedepsea pe cei care nu participau la programele ideologice ale lui Ceausescu), a fost gratificat de PSD, in anul 2001, cu functia de decan al Facultatii de Drept. (...) La Tribunalul Dambovita, a negustorit dreptatea, in complicitate cu anumiti magistrati corupti, pe care i-a inscris la doctorate (cazul prim-procurorului Parchetului Dambovita, Mihai Adrian, care si preda studentilor de la UVT - fiind protejatul deputatului PSD Ion Stan, ambii fiind acuzati, cu probe, ca au musamalizat, cu NUP si SUP, prin trafic de influenta, un dosar cu 214 note false, la Facultatea de Stiinte Economice, puse in cataloagele masluite de lectorul Florin Popescu, ajuns deputat PNL in 2004 si conferentiar, la UVT - n.r.). Unor magistrati avocatul-decan Sache Neculaescu le-a oferit posturi didactice la facultatea sa. (...) Patrunzand in birourile unor judecatori, decanul Neculaescu i-a amenintat pe acestia ca daca nu-i dau solutii favorabile va prezenta hotararile lor ministului PSD al Justitiei. Plagiind si compiland, si-a capatat doctoratul in iepoca de aur; si-a construit o falsa opera stiintifica, marcata de furt intelctual, agramatisme etc.". AECD a monitorizat ascensiunea spectaculoasa a "profesorului dr. Ion Cucui, actualul rector la UVT, fost lucrator al Securitatii la ambasadele din Maroc si Congo, care a ajuns in doar cativa ani profesor universitar dupa ce a ocupat postul de contabil la IAS Targoviste, implicat in falimentarea acestei unitati, fara a avea lucrarile stiintifice necesare accederii in universitate". La fel a intrat in sistem, in 1996, fara opera stiintifica, potrivit documentelor AECD, si normatorul de la combinatul de otel Targoviste, Ion Stegaroiu, ajuns in cativa ani profesor si decan al Facultatii de Stiinte Economice, cu o opera aproape inexistenta. Prof.dr. Emil Constantinescu, ca fost rector si ca raportor AECD-Romania, s-a declarat alarmat de "coruptia din facultatile de drept, unde se obtin diplome pe bani sau prin favoritisme, fapt ce va duce la aparitia unor magistrati corupti inca de la inceputul carierei lor".

Coperti de carti care nu exista!

Corpul de Control al ministeriatului Hardau (directorii Gabriel Stefanescu, Floare Macris, Ion Calin si Lucian Ghioca) a atacat in lunile martie si aprilie a.c. coruptia si fraudele financiare imense, semnalate de AECD ca fiind un modus vivendi la Universitatea din Pitesti. Ancheta MEdC s-a finalizat cu un proces verbal (nr.32895/23 mai 2006) de constatare a faptelor grave petrecute la UP sub patronajul penal al fostului rector Gheorghe Barbu: "Inginerul informatician Florentin Ipate, cadru didactic la Facultatea de Matematica, a fost promovat profesor universitar la varsta de 35 de ani; una din firmele de la care s-au achizitionat 80 de computere, la pret dublu, in anul 2003, a fost cea a ing.F.Ipate. (...); Bogdan Nicusor Niculescu, fost doctorand, a promovat la nivelul de conferentiar pe baza unui referat neaprobat de seful de catedra, care continea inadvertente cauzate de numarul mare de carti publicate, aceasta fiind de fapt o practica la data respectiva; (...) La Editura Universitatii Pitesti exista si o practica prin care se dau autorilor coperti si ISBN-uri pentru carti care nu exista, dar cu care s-au luat grade stiintifice; (...) Conf. Paul Radovici, decanul Facultatii de Matematica, ocupa pe nedrept functia de conferentiar, intrucat acesta nu detinea lucrarile stiintifice publicate si nici vechimea necesare promovarii".

Influenta unei functii politice inalte

Prof. univ. dr. Adelina Georgescu a sesizat AECD si MEdC asupra reputatiei exceptionale detinuta de rectorul Gh.Barbu: "Coruptia din UP este intretinuta, dupa principiile mafiei rosii, combinata cu cele ale capitalismului salbatic, de un fost mare activist pcr, ultimul secretar BOB al PCR din UP. Gh.Barbu a intampinat Revolutia ca un om foarte bogat, potrivit afirmatiilor sale, cu un venit din meditatii de 2000 USD pe luna. A continuat ca democrat, fiind patronul primului restaurant din Pitesti, tot dupa spusele sale. In aceste conditii nu stie nici dansul de ce a vrut sa faca si cariera universitara, mai bine zis administrativa, la rectorat". Expertul AECD a denuntat la MEdC, in data de 25 mai a.c., mai precis Corpului de Control, ilegalitati comise pentru gulere albe precum secretari de stat: "Titluri de doctori si de profesori universitari au fost luate de unele cadre ale Universitatii Pitesti fara indeplinirea unui minim de performanta stiintifica si sub influenta inaltelor functii de demnitari. Fizicianul Constantin Valeca a fost facut profesor la doua luni dupa ce a devenit doctor in management, titlu obtinut la Universitatea Transilvania din Brasov.(...) Promovarea sa a fost nelegala. (...) Era o grava incalcare a legilor cercetarii stiintifice raportata la statutul cadrelor didactice. (...) La data titularizarii pe postul de profesor universitar, C.Valeca era ministru secretar de stat cu probleme de cercetare, functie care i-a influentat decisv promovarea . (...) In cazul fostului prefect de Valcea, Ion Perpelea, fara avizul decanului (prof. E Lefter) de la Facultatea de electromecanica, a fost numita o comisie. Decanul nu facea parte si nici nu fusese anuntat ca are loc concursul pentru postul de conferentiar. Acum dl conf.dr. Perpelea este consilier la Consulatul Roman din Marsilia. (...) Alt caz este acela al conf.dr. N.Rusu, de la ASE, fost politist, care aspira la titlul de profesor. Nicolae Garleanu, pensionar, fost sef al Penitenciarului Colibasi, in prezent primar al comunei Bogati-Arges, este cadru didactic la UP, unde preda dreptul Muncii la Sectia ... Inginerie".

Promovarea protejatei cu finantare speciala

Un incredibil cumul de functii bine platite din bugetul statului inregistreaza un fost nomenklaturist PCR de la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina
Veterinara Bucuresti (USAMVB), fapt monitorizat de AECD si denuntat la MEdC conf. Dr. Aurelian Oprea, care a facut uz de Legea avertizorului de ilegalitati si acte de coruptie (nr.571/2004): "De un regim preferential beneficiaza prorectorul Ioan Namolosanu, fost secretar pcr si fost sef de catedra in patru mandate consecutive, care in prezent indeplineste simultan functiile de profesor la Viticultura, presedinte ONVV, director de subprogram AGRAL, profesor la Universitatea Valahia Targoviste, profesor la Universitatea Pitesti etc.". Expertii AECD au constatat ca "prorectorul Namolosanu si-a promovat protejata, pe numita Arina Antoce, prin frauda universitara, in postul de conferentiar la USAMVB", fapt confirmat recent si intr-un dosar penal (de coruptie academica) la Judecatoria Sector 1, prin marturie judiciara si inscrisuri (inclusiv probatoriul plagiatului ordinar comis de Arina Antoce cu prefata semnata de I.Namolosanu). Prezent la proces a fost si decanul Victor Popescu, fost nomenklaturist pcr la USAMVB, care a avizat Arinei Antoce un scandalos cumul de functii pe state de plata, cu nemiluita, din bani publici. La dosar exista documente care probeaza tocarea banului public (programe AGRAL de cercetare stintifica) de tandemul Namolosanu-Antoce sub patronajul decanului Victor Popescu. Metoda santajarii mascate a statiunilor de cerectare viticola (primiti bani publici daca includeti in program pe anumiti acoliti ai conducerii USAMVB) a fost denuntata de avertizorul Oprea. Din documentatia intrata recent in arhiva ZIUA, rezulta si faptul ca asa-zisul profesor Arina Antoce figura cu salariu de cadru didactic la USAMVB, cu retributie ca sef-program AGRAL precum si ca un cercetator, pe statele de plata ale Statiunii Viticole de la Odobesti (cu o chenzina scandalos de mare in comparatie cu cele ale adevaratilor specialisti, desi "in luna respectiva Arina Antoce s-a aflat intr-o deplasare de doua saptamani in Germania". Mafia profesorala de la USAMVB a reusit la proces, la instanta de fond, sa-l umileasca pe avertizorul public Oprea. Judecatoarea stagiara Ana Maria Zaharia l-a sanctionat administrativ cu amenda pe avertizorul anticoruptie,conf.dr. A.Oprea, obligandu-l in acelasi timp sa-i plateasca fostului activist pcr Victor Popescu suma de 30 de milioane de lei, ca daune morale. Presedintele onorific al AECD-Romania a raportat la Bruxelles acest incredibil caz de musamalizare, in Justitie, a coruptiei universitare, anuntand forul european ca "la recursul de la TMB va face o cerere ca AECD sa fie intervenient in acest proces simptomatic pentru abuzurile si ilegalitatile petrecute sub mandatul decanului Victor Popescu".

Examene si doctorate trucate, avansare pe adeverinte

In dosarul penal nr. 3471/2003, cu fapte de coruptie universitara, de la Judecatoria Cluj, exista denuntul unui conferentiar care a atacat mafia din Facultatea de Chimie a Universitatii din Cluj: "Prof.dr. Ioan Alexandru Silbe, membru corespondent al Academiei Romane, face parte dintr-o retea de activisti securisti de notorietate, extrem de periculoasa, condusa de prof. Dr. Emil Cardas, care actioneaza de mai multi ani, prin toate mijloacele, impotriva Romaniei (sume uriase de bani rispite, aparatura foarte scumpa nefolosita, examene si doctorate trucate". Senatul universitatii Babes-Bolyai nu a luat, ani de-a randul, nici o masura, pentru asanarea imposturii sesizate la rectorat si MEdC: "S-a falsificat procesul verbal al Consiliului profesoral al facultatii de chimie, care a avut drept urmare avansarea ilegala a conf.dr. ing. Agachi Serban, la gradul didactic de profesor, de catre dl.prof.dr. Mager Sorin, decanul facultatii de atunci, impreuna cu conf.dr. Irimie Florin, secretarul stiintific, acesta din urma, promovand el insusi, pe baze de adeverinte".

Impostura arvunita, bursier NATO mazilit

La universitatea din Craiova coruptia si impostura au atins dimensiuni greu de imaginat, in ultimii 10 ani, racile tolerate si musamalizate, in special, sub ministeriatele Andronescu si Athanasiu. Plecat cu o bursa de cercetare NATO, in Portugalia, pentru un an, conf. Dr. Ion Carstea s-a trezit lucrat de anumiti decani, sefi de catedra rectori si prorectori, speriati de competenta cadrelor didactice tinere, cu opera stiintifica adevarata si recunoastere internationala. Ministeriatele Miclea si Hardau au evitat asanarea imposturii din aceasta institutie de stat, devenita o reduta a fostei nomenklaturi universitare pcr, conform dosarului de coruptie intocmit de conf. Dr.Carstea, dar cercetat partial de PNA: "La Universitatea Craiova posturile didactice sunt arvunite sau predestinate fie copiilor unor cadre didactice, fie sotiilor acestora. Posturile se dau ca la piata, iar facultatea de Electrotehnica exceleaza in acest domeniu, cand decan a functionat Maria Brejboiu. Aceasta confunda o institutie de stat cu ograda proprie. Este un caz tipic de om mic in functie mare, ajuns pe scaun de decan cu sprijinul nemijlocit al unor cadre didactice care, din 1989 incoace, nu au mai cedat puterea (de exemplu rectorul Mircea Ivanescu, prorectorul Marin Besteliu. (...)Rectorul Mircea Ivanescu a refuzat sa analizeze, conform Legii 128/1997, faptele sesizate in scris despre Marian Gheorghe, Brojboiu Maria (fals intelectual prin masluirea punctajului la un concurs de lector), Pasar Paul (fals intelectual in dosarul de concurs pe postul de profesor, care vinde studentilor carti publicate la editura sa, fara sa declare aceste venituri, practica foarte raspandita la UC)".

Fara opera si vechime, dar cu sot senator si rector

Una dintre cele mai scandaloase (si ilegale) promovari universitare postdecembriste este cea a numitei Olga Simionescu de la UMF Bucuresti. S-a implinit un an de cand la MEdC s-a denuntat acest incredibil act de coruptie universitara, sesizat de un grup format din dermatologii de elita ai spitalelor bucurestene. In dosarul cu nr. 17.683/31 mai 2005, denuntatorii solicita MEdC "analizarea ilegalitatii acordarii titlurilor de sef de lucrari si conferentiar universitar doamnei Olga Simionescu, al carei sot (prof.dr. Laurentiu M.Popescu, fost senator PSD - n.n.) a detinut la vremea concursurilor atat functia de rector al UMF Bucuresti, institutia organizatoare a concursului, cat si functia de presedinte al Comisiei medicale CNATDCU-MEdC, ridicandu-se problema unui conflict de interese". In documentatia MEdC se observa ca Olga Simionescu, sotia sotului-rector L.M.Popescu, "la data inscrierii si participarii la concurs de conferentiar nu putea fi incadrata legal ca medic primar deoarece nu detinea acest titlu; (...) problema legalitatii promovarii se pune si in privinta vechimii minime in invatamant ceruta de lege pentru postul de conferentiar (la Clinica UMF de dermatologie a Spitalului Colentina - n.n.); situatia ascensiunii profesionale a Olgai Simionescu este unica si nu se cunoaste vreun alt membru al comunitatii medicale universitare care sa fi fost promovat in acest mod, cu o vechime didactica de doar 6 ani si 5 luni; (...)o promovare atat de rapida trebuia sa fie justificata si de o activitate stiintifica concretizata in articole aparute in publicatii dermatologice consacrate in tara si strainatate; Olga Simionescu nu a publicat nici un articol original in extenso; nici una din primele 50 de reviste de dermatologie nu contine numele dr. Olga Simionescu, nici macar in calitate de coautor; (...) a facut uz de derogari in absolut toate etapele de promovare profesionala, medic specialist ajungand dupa patru ani de rezidentiat desi acest rezidentiat in dermatologie; la data inscrierii la concursul de conferentiar nu trecusera nici macar 9 ani de la absolvirea facultatii; (...) s-a inscris la examenul de medic primar dupa doar doi ani de activitate ca medic specialist, tot cu derogare, desi legea prevede o vechime minima de cinci ani pentru acest post". Ramane in sarcina MEdC sa se autosesizeze, sa dezgroape dosarul Olga Simionescu, sa ia masurile necesare dar si sa trimita documentatia la DNA pentru a se cerceta in ce maniera sotul L.M.Popescu si-ar fi traficat functia politica de senator si pe cea administrativa (de la rectorat si CNATDCU) cu scopul de a favoriza impostura universitara in interes familial, fapt interzis de legea 78/2000 .

"Profesor" cu 28 de pagini!

Intr-o socanta conferinta de presa organizata de staff-ul AECD-Romania (prof.dr. Emil Constantinescu, prof. dr. Nae Constantinescu, prof.dr. Octavian Stanasila etc.), juristul asociatiei, Virgil Paun, a dezvaluit un uluitor caz de impostura (protejat in instante de avocatul-senator PSD Antonie Iorgovan, inca din anii 1999-2000): "La UMF Bucuresti, medicul Maria Dorobantu, fost secretar pcr si prodecan, a ocupat postul de profesor cu un punctaj net inferior, declarand in fals carti nepublicate, cu complicitatea fostului rector (senatorul PSD L.M.Popescu - n.n.). Singura... carte a doamnei Dorobantu, in baza careia a fost promovata ca profesor universitar, este de fapt o brosura, cu doi autori, intitulata Ghid. A fost publicata intr-o editura tip pirat, neconsacrata tratatelor de medicina, in care Maria Dorobantu a scris 28 de pagini. Aceasta i-a fost opera de promovare ca profesor la UMF Bucuresti !". In finalul conferintei AECD, prof.dr. Emil Constantinescu a declarat: "Criza morala a Romaniei, nu va putea fi rezolvata fara eradicarea coruptiei din invatamantul superior".

Toti se declara "profesori cinstiti"

Replicile date reporterilor nostri, cei acuzati de impostura si coruptie morala, au fost formale. Ca reporteri de instante, de pilda, am consemnat inconsistenta apararii decanului arestat pentru vanzare de copii, Sache Neculaescu, care sustine ca "ar fi victima unor razbunari puse la cale de Virgil Paun" (vicepresedinte al Blocului National al Revolutionarilor din Decembrie 1989 - n.n.), "care i-a fost adversar in anumite procese". Neculaescu a recunoscut in fata instantei ca a fost arestat in 1991, dar ca i se pare normal sa ajunga profesor universitar si decan la Drept. Profesorii Ioan Namolosanu si Victor Popescu, implicati promovari frauduloase la USAMVB, ne-au declarat ca nu au comis nimic ilegal, niciodata, in activitatea lor didactica si stiintifica, si ca sunt mandri de trecutul lor pecerist, ca universitari. Profesorul Gh.Barbu de la Pitesti, de exemplu, a negat acuzatiile aduse de AECD, dar nu a prezentat vreo dovada palpabila, multumindu-se sa ne declare ca sub mandatul sau s-au investit multi bani pentru dotari si utilitati moderne. Anumiti membri din Senatul UC ne-au acuzat ca dezinformam opinia publica, dar nu au raspuns punctual la acuzatiile formulate in documentatia de la Rectorat si MEdC.

Mafia doctoratelor

In doua dosare penale, ce vizau coruptia universitara si impostura din invatamantul superior teologic (nr.8207/2003 la JS3 si nr.4671/2004 la TMB), exista inscrisuri oficiale referitoare la cariera didactica a numitului Dumitru Radu, inceputa in epoca ateismului stalinist-dejist. Exact in perioada in care elita intelectuala a Romaniei se opunea sovietizarii, actualul prof.dr.Dumitru Radu, ajuns un corifeu al Comisiilor de doctorat in Teologie dupa 1990, isi pregatea infiltrarea in mediul universitar. Conform xerocopiei carnetului sau de munca, stampilat RPR, cu seria M.n. nr. 500.859, dezvaluim "meseriile" practicate in mediul bisericesc, care l-au ajutat pe Dumitru Radu sa ajunga, sub regimul comunist, un universitar de elita al institutelor teologice din RSR (cu functii de decan si rector) si al Facultatilor de teologie dupa 1990. La viata lui, Dumitru Radu a fost conducator de doctorate, in conditiile in care el insusi detine un doctorat (in Dogmatica), obtinut in 1977, cu o lucrare in care exprimarea in limba romana a fost siluita prin agramatisme crunte. Iata-i ascensiunea: 1955 - angajat al scolii de cantareti bisericesti de la Curtea de Arges; 1955 - angajat al scolii de cantareti bisericesti de la Bucuresti; 1959 - distribuitor de materiale la Arhiepiscopia Bucurestilor; 1960 - bibliotecar la Administratia Patriarhala; 1960 - corector la Tipografia Patriarhiei; 1962 - precorector sef; 1963 - profesor la scoala de cantareti; 1969 - spiritual II la Institutul Teologic Universitar Bucuresti, cu mentiunea( in carnetul de munca) "transferat la cerere"; 1973 - asistent suplinitor la Institutul teologic; 1973 - lector suplinitor la Institutul teologic universitar; 1978 - profesor titular la acelasi institut; 1979 - prorector; 1998 - profesor universitar cu spor de fidelitate 15%, spor de stres 24%, spor de doctorat 15%, angajat prin cumul cu pensia la Universitatea Bucuresti; 2000 - profesor universitar cu salariu de merit si indemnizatie de conducere, numit in functia de sef al catedrei de "Morala crestina". Din arhiva fostului institut teologic am descoperit ca Dumitru Radu a urmat Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti in epoca stalinista. De retinut ca acest fost "distribuitor de materiale" a predat ca profesor de teologie, dupa 1990, la multe facultati de stat din tara in cumuluri de norme si functii greu de inventariat, dar platite gras din banii publici.

Silviu ALUPEI

http://www.ziua.ro/display.php?id=201009&data=2006-06-05&ziua=5e25f2b5f77ccdbec7106bebf608822b

Trimis de: liliana.grecu pe 6 Jun 2006, 09:33 PM
QUOTE
In Romania, dezastrul din universitati aproape ca reprezinta un atentat la siguranta nationala.

Oare cei prinsi in organigrama ministerului au luat la cunostinta de practicile acestea ce prolifereaza, pe zile ce trec, in structurile universitare?? Absolventii din universitati sunt cei care parasesc liceul cu un examen de maturitate promovat fraudulos, dar sustinuti de parinti prin organizarea acelui PROTOCOL. Nimeni nu ia in calcul ca acesti tineri au carente majore, rod al unui sistem de educatie ce nu pune accent pe gandire si implicare in viata societatii, ci doar pe cumul de cunostinte fara aplicabilitate directa in viata de zi cu zi...

Trimis de: little_john pe 3 Jul 2006, 06:59 AM
QUOTE
Scandal la Universitatea Pitesti : Contracte de peste 373 miliarde lei, atribuite direct unei singure firme

Zilele trecute, o comisie de auditori din cadrul MEdC (Ministerului Educatiei si Cercetarii) si ISJ Arges a finalizat, dupa un control desfasurat pe o perioada de 6 luni, un raport de audit public intern la Universitatea Pitesti. Auditul a vizat perioada 2003-2005 si a scos la iveala nereguli si ilegalitati savarsite pe banda rulanta atat de fosta, cat si de actuala conducere a Universitatii. Iata, in cele ce urmeaza, care sunt ilegalitatile si ce consecinte vor avea.

Nereguli si ilegalitati cu bani publici

Controlul a scos la iveala ca au fost incheiate contracte de peste 373 miliarde lei, atribuite prin incredintare directa unei singure firme, fara a mai fi trecute prin CA, ci semnate doar de rector si de directorul economic.
Au fost inchiriate spatii, terenuri si imobile pe 25 de ani fara licitatii, achizitii de zeci de miliarde au fost facute fara respectarea legislatiei din domeniu in vigoare etc.
Mai mult, auditorii au mai constatat ca insasi institutia functioneaza in baza unei Carte universitare care nu respecta Legea invatamantului nr. 84/1995, Statutul personalului didactic si, poate cel mai grav, nu respecta Legea acreditarii institutiilor de invatamant superior. Practic, potrivit concluziilor finale ale raportului de audit, patru facultati ale Universitatii Pitesti functioneaza ilegal: Facultatea de Jurnalism, de Educatie Fizica si Sport, de Stiinte, Electronica si Electromecanica si Colegiul de Institutori. Toate acestea trebuie sa-si reevalueze urgent toate specializarile universitare, pentru a functiona in conformitate cu standardele legale de evaluare academica, altfel urmand sa-si inchida portile.

Contracte aranjate

Noul campus al Universitatii Pitesti a fost stabilit pe locul fostului "Circ al Foamei", o megacantina care, daca ar mai fi trait Ceausescu, trebuia sa hraneasca aproape 200.000 de pitesteni. Un campus, de fapt doar Corpul A, care numai intre anii 2001-2005 a inghitit peste 400 miliarde lei. Suma intrata in conturile unei singure firme de constructii, SC "Argecom" SA, patronata de un... oarecare Axinte. Si e inca departe de a fi finalizat. Lucrari care, pe langa faptul ca au fost incredintate unei singure firme, au mai fost atribuite si direct, adica fara organizarea nici unei licitatii. Auditorii au mai constatat ca absolut toate contractele nu aveau vizele Oficiului Juridic si nici pe cele ale propriului Compartiment de Control Financiar Preventiv. Raportul de audit mai evidentiaza si faptul ca toate aceste investitii au fost facute fara sa existe intocmit un plan anual de investitii.
Toate aceste nereguli au condus la un management economico-financiar defectuos si la efectuarea unor plati care nu au avut nici un suport legislativ.

Inchirieri ilegale

In 2003, Universitatea semneaza un contract de inchiriere cu "Argecom", pe o perioada de 25 de ani, a Editurii Universitatii, in suprafata de 429 mp, cu o perioada de gratie de 5 ani, dupa care urma sa achite trimestrial cate 500 euro. Tot in 2003, Universitatea mai incheie un alt contract, cu "Silver Trading", prin care firmei amintite i-a fost dat in folosinta Complexul "Dobrogostea", fosta "Fabrica de contabili de CAP", in suprafata de 45.000 mp, tot pe 25 de ani, pentru o chirie de 1.000 euro/luna. Auditorii recomanda rezilierea toturor contractelor si inceperea procedurilor de licitatie pentru reinchirierea spatiilor amintite, precum si evacuarea "Argecom" din spatiului Editurii Universitare.

Studii "la pachet de 4 intr-unul"

Ilegalitatile de mai sus au fost savarsite atat de fostul rector Gheorghe Barbu, actualul presedinte al CA al Universitatii Pitesti, cat si de noul rector, Gheorghe Secara. Sirul neregulilor insa a continuat. S-au dublat salariile profesorilor care predau in cadrul Facultatilor de Mecanica si Tehnologie, Stiinte, Electronica si Electromecanica. Mai sunt constatate si grave deficiente in acoperirea catedrelor la specializari cu cadre didactice titularizate, de numai 70%. Pentru intrarea in legalitate, auditorii recomanda reevaluarea tuturor specializarilor universitare a Facultatilor de Jurnalism, Educatie Fizica si Sport, Stiinte, Electronica si Electromecanica si a Colegiului de Institutori. Altminteri, cele patru facultati urmeaza a fi desfiintate prin lege. Mai mult, in 2001-2002, un tanar din Republica Moldova, care absolvise un program de studii la Institutul de Educatie Fizica si Sport de la Chisinau, a fost inmatriculat in anul intai al Universitatii Pitesti. In vara anului urmator, tanarul a fost inscris la examenul de licenta, in urma caruia a fost declarat admis, eliberandu-i-se diploma de licenta T.006.1896, impreuna cu foaia matricola, adaptata promotiei 2002. Auditorii au constatat ca a fost incalcat cadrul legal in cazul amintit, ceea ce atrage nulitatea actelor de studii eliberate, recomandand sa se procedeze in consecinta, iar situatia creata sa fie discutata in Colegiul de Etica al Universitatii.

Ex-rectorul Barbu contesta concluziile raportului

Ex-rectorul Gheorghe Barbu a declarat ca, "din punctul meu de vedere, aceasta verificare este ilegala. Si spun asta deoarece pana-n acest an au mai fost si alte actiuni ale auditului MEdC, dar nu s-au gasit nereguli. Peste toate acestea, Camera de Conturi a dat descarcare de gestiune. Nebunia din jurul Universitatii Pitesti a inceput dupa greva de anul trecut. Cat despre acea diploma de licenta, va pot spune ca a fost cat se poate de legala".

Stefan Dumitru Afrimescu

http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?url=articol&tabel=z28062006&idx=51

Trimis de: little_john pe 10 Jul 2006, 07:06 AM
QUOTE
SA PUNEM BOMBOANA PE COLIVA BAC-ULUI
Un tanar curajos a inregistrat ce s-a intamplat in salile in care s-a dat Bacalaureatul. Acest examen a ajuns un puroi al mitei, delasarii si dezinteresului
10.07.2006


Un elev curajos a inregistrat, in premiera, doua dintre probele  de Bacalaureat, pe care le-a sustinut la Liceul «Ion Barbu» din Capitala, pentru a dovedi ilegalitatile si metodele de mituire a profesorilor
In prima inregistrare, de la Romana scris, se poate auzi foarte clar cum toti elevii din clasa vorbesc fara restrictii, fac schimb de impresii si plimba ciornele de la unul la altul, fara ca vreun supraveghetor sa intervina
La proba de Istorie, inregistrarea audio arata clar cum s-au strans, de la elevii din sala, banii pentru mituirea profesorilor supraveghetori. Banii s-au indesat intr-un pachet de tigari si au ajuns, imediat, in mainile acestora
Odata acceptati banii, una dintre profesoare isi schimba brusc atitudinea si  sare in ajutorul elevilor, ajungand pana in situatia in care se asaza langa ei in banca si le dicteaza, din carte, rezolvarea subiectelor 
Limbajul profesoarei este sub orice critica, ea confesandu-se elevilor ca vrea sa plece in Spania, «la cules de capsuni si indreptat de banane». Raspunsul acestora este pe masura, aratand decaderea sistemului educational din Romania

Un elev a inregistrat, in premiera, doua probe pe care le-a sustinut la Bacalaureat
La Liceul «Ion Barbu», spaga pentru profesori ajunge prin pachete de tigari

Va prezentam, astazi, in exclusivitate, inregistrarile audio de la doua probe ale Bacalaureatului sustinute la Liceul „Ion Barbu“ din Capitala. Realizate de un elev participant la aceasta sesiune de examene, inregistrarile dovedesc ilegalitatile savarsite in timpul probelor scrise la Limba romana si Istorie, precum si metodele prin care liceenii reusesc sa mituiasca profesorii supraveghetori. De asemenea, banda sta martora si la limbajul vulgar folosit de anumiti profesori, in incinta scolii, precum si la impertinenta unor tineri, care nu mai tin cont de respectul pe care il impune un asemenea examen, in momentul in care singurul tel al acestora este obtinerea unei note favorabile, prin orice fel de metode.

In foarte multe licee din Romania, Bacalaureatul este luat in deradere, atat de profesori, cat si de elevi. Exemplul nostru de mai jos este elocvent si prezinta modul in care se desfasoara doua probe de concurs intr-o unitate de invatamant din Bucuresti.
Liceul ales este considerat unul bun, cu pretentii, insa ceea ce se intampla in spatele usilor inchise este o rusine pentru invatamantul romanesc. Mentionam ca am ales special publicarea acestui material dupa incheierea tuturor probelor, deoarece nu am dorit sa afectam in vreun fel sutele de mii de elevi care iau, intr-adevar, in serios acest examen al maturitatii.

Reportofoane si telefoane, la «pachet»
In urma unor informatii certe despre cum nu ar trebui sa se desfasoare o proba de Bacalaureat, redactorii nostri au hotarat realizarea unui reportaj la Liceul „Ion Barbu“ din Bucuresti. Metoda de realizare a materialului: inregistrarea conversatiilor care au loc intr-o sala de clasa, cu ajutorul unui reportofon performant. Din start, au aparut primele „neglijente“. Cel care a reusit sa intre in sala de examen cu aparatura de inregistrare este chiar un elev, ceea ce dovedeste ca interesul profesorilor supraveghetori de a respecta regulile probei de concurs se apropie de zero. Mai mult, faptul ca elevul cu pricina a reusit sa isi duca la bun sfarsit planul dovedeste ca oricine ar fi putut copia dupa o astfel de metoda, daca si-ar fi dat interesul.

Prima proba de poveste: Romana
Prima inregistrare a avut loc in timpul probei scrise la Limba romana. Am putea spune ca profesorii nu au manifestat extrem de multa clementa in acest caz, in conditiile in care supraveghetorii nu au permis copiatul direct din carti, ci doar au „inchis ochii“ la discutiile dintre elevi. In realitate insa, singura conditie impusa a fost aceea de a nu vorbi extrem de tare, pentru a nu trezi suspiciuni comisiei care superviza examenul de pe holurile liceului. In rest, libertate toala.
Elevii au putut discuta intre ei, au facut schimb de pareri, iar ciornele s-au plimbat in voie prin toata clasa. Socant este faptul ca in mijlocul probei suna un telefon mobil al unui elev, semn ca acestia nici macar nu s-au sinchisit sa isi inchida aparatele in momentul in care au intrat in sala.

«Am scris un subiect singur, de nebun»
Din momentul in care elevii au observat ca supravegherea profesorilor este mai mult de forma, ei s-au relaxat foarte mult. Spre sfarsitul probei, cand deja erau siguri pe ce au scris, copiii au inceput deja sa nu mai aiba retineri si sa faca glume intre ei, chiar in fata profesorilor. Replici de genul „e chiar important, am scris singur un subiect, de nebun“, dovedesc faptul ca erau o raritate cei care au redactat unele puncte fara sa se inspire de la colegi.

Cheta si pachetul de tigari
Proba a doua, cea de la Istorie, a fost o batjocura totala la adresa celor care inca mai  cred in corectitudinea unui examen. In prima faza, are loc o „negociere“ intre profesorii supraveghetori si elevii din sala. Primii ii roaga sa isi inchida telefoanele mobile si sa le puna pe un dulap, insa unii dintre scolarii nostri refuza politicos sa faca acest lucru. Urmeaza alta negociere, insa intre elevi de data aceasta. Stau la discutii cum sa le dea bani profesorilor pentru a-i lasa sa copieze. Initial, se face cheta, chiar sub ochii supraveghetorilor. Dupa posibilitatile fiecaruia, unii dau 200.000 de lei, iar altii, mai zgarciti, pluseaza doar cu 100.000. Urmeaza etapa cea mai dificia: cum sa le dea banii si cine va face asta? Se rezolva repede si aceasta problema. Cele cateva milioane care s-au strans sunt indesate intr-un pachet de tigari si trimis cu grija catre catedra. Urmeaza momentul culminant: vor lua sau nu banii? Bucurie mare, profesorii au oprit pachetul de tigari, deci proba de Bacalaureat este pe jumatate rezolvata.

«Doamna profesoara, manca-ti-as pisicile matale...»
Constienti ca, din momentul acceptarii banilor, profesorii sunt la dispozitia lor, elevii din sala trateaza proba cu mult mai multa degajare. Fac glume, se gandesc cum sa isi aranjeze urmatoarele examene si rad intre ei de cat de simplu a fost la aceasta proba.
Profitand de faptul ca supraveghetoarea, pe nume Madalina, este tanara, un elev mai tupeist deja isi face curaj si o abordeaza: „Doamna profesoara, manca-ti-as pisicile matale....“. Replica acesteia ar lasa perplex orice om cu bun-simt: „Vreau sa plec in Spania, la cules de capsuni si indreptat banane“. Reamintim ca aceasta discutie nu are loc la coltul strazii sau intr-un bar obscur de cartier, ci in timpul unei probe de Bacalaureat dintr-un liceu din Bucuresti! Din acest motiv, comentariile sunt de prisos...

Vin subiectele, incepe zarva...
Vin plicurile cu subiecte si, invariabil, incepe taraboiul. Scheme peste scheme, variante de raspuns, cine are si cine nu are dreptate. Se copiaza intr-un stil barbar si nu exista nici un fel de retinere, mai ales ca profesorii supraveghetori ii ajutau pe copii cum puteau. O munca la comun, care nu are cum sa nu dea roadele dorite: o nota cat mai mare pentru tinerii absolventi.

Cafeaua tare si cartea buna
Atmosfera destinsa atinge cote maxime atunci cand un elev, insetat dealtfel,  intreaba profesoara daca poate lua o gura din cafeaua ei. Dupa ce baiatul isi stinge pofta de cofeina, urmeaza definitivarea lucrarii, cu ajutorul supraveghetoarei, bineinteles.
Pentru ca elevii nu prea se descurcau cu manualele, „doamna Madalina“ le da o mana de ajutor si incepe sa le dicteze direct din carte. Intrebarea este daca, la afisarea rezultatelor, tinerii absolventi vor imparti notele obtinute cu profesoarele atat de bine intentionate...

Inregistrarile, puse la dispozitia autoritatilor

Inregistrarile complete din timpul celor doua probe de Bacalaureat de la Liceul „Ion Barbu“ din Capitala contin mult mai multe detalii despre modul in care s-au desfasurat evenimentele la respectivele examene. Din acest motiv, punem la dispozitia reprezentantilor Ministerului Educatiei Nationale aceste inregistrari, in cazul in care va fi dispusa o ancheta interna, pentru a putea afla cine sunt persoanele a caror voce se aude pe banda. De asemenea, suntem la dispozitia  autoritatilor statului care sunt interesate de acest caz, deoarece consideram ca  exista situatii incompatibile cu statutul dascalilor si profesia de educator. Astfel, Parchetul si Politia pot primi, la cerere, copii dupa aceste inregistrari, in situatia in care se autosesizeaza si doresc sa demareze o ancheta in acest caz.

Discutie intre doi elevi la proba de Limba romana: «Imi notezi si mie ala? Saru’ mana». «Vezi ca te vede...»
QUOTE
„(ELEV) (...) V-am furat scaunul...aaaa...radem, glumim daaaa...deci facem (...) se mazgaleste pe foaia ta...ce?“
(soapte, miscari in banci)
(ELEV) ‘tu ma-tii?
(PROFESOARA)(...) Ssta-i locul tau, nu? -da (...) Alba. N-ai albastra?
(ELEV) Scriu peste... nu
(PROFESOARA) Ca are albastra... scrie cu asta ca are tus....
(ELEV) A... ma scuzati si am scris si eu frumos o data frumos in viata... am scris cu negru....amandoua albastre si unul negru... nu mai, gata, asta il bag in portofel (...)
(explicatii)
(PROFESOARA) Trebuie scris cu aceeasi nuanta (...) Daca mai aveti nevoie la toaleta puteti sa mergeti, da’ acum pana incepe examenul, ca dupa aceea incepe examenul... este imediat in coltul scarii
(ELEV) (...) S-o semnati... Si pe aia (...) asta era buna la geografie (...) Stai s-o semneze si dom’ profesor (...) Ce-mi bate inima... O sa-mi rupa bluza... Terminam cu toate emotiile (...) Ce e la punctul 1? (...) da-mi si mie ciorna... Repede... 4 pagini? cine a scris? (...) pai, la punctul ala zici de romanul „Ion“... L-a impins si l-a lovit pe Ion...(dictarea unei colege)
(PROFESORUL): Punctul 1 se refera la strofa aceea...
(alt ELEV): Vezi ca te vede... Asa (...) Ce vrei bre? mhhhh... Ion, Liviu Rebreanu
(suna un telefon mobil)
(ELEV) Ai scris 1? Ihi... E chiar important, l-am scris singur, de nebun... Imi notezi si mie ala... Saru’ mana (...) „b“-ul in special... E tot de acolo... da-mi sa scriu... Laaa „2“... Cine stie aici? aaa, trebuie sa mai trec ceva la punctul 2... Aoleu, aicea da... Gresisem eu... Asta o iau acasa?

Supraveghetoarea: «Vreau sa plec in Spania, la cules capsuni si indreptat de banane»

(Se striga prezenta)
(PROFESORUL): A fost bine, da? Toata lumea este prezenta. Suntem 18, deci... si acuma v-as ruga... toti aveti telefoane, carti, chestii, le punem pe dulap. Inchidem telefoanele si le punem pe dulap. Totul pus pe dulap, da? Suntem cuminti. Toti aveti telefoane.
(ELEV): Nu-mi pun telefonul acolo, n-am ce face?!
(se completeaza fisele de examene)
(ELEV) (...) Banii, ma! Fi atent
(se aude un fredonat)
(ELEV) Fac pipi, vreau si eu la toaleta. Si pachetul de tigari il cere (...) o gramada de bani are in el (in pachetul de tigari – n.r.) (...) Om da si noi, da nu stiu cine? N-ai vazut ca nici nu s-au afisat? N-avem nici o treaba (...) Hai ca i-a oprit (profesoara a oprit banii – n.r.) (...) Vrei, ma, geometrie, ceva, ca are doamna? (...) doamna profesoara (injuraturi la adresa comisiei) (...) Hai, ma, adu’ cartea incoa’... auzi? Sa nu te vada ca daca te vede numai, daca te si vede (...) te-a vazut cand o scoteai de-acolo (...) aoleu, prinde cartea (cantand) o carte mica avea (...)
(...) Da, noi asa am facut am schimbat banii de un milion, uite mai am (...) ahhhh... bai, stii ce ma gandeam? Daca dau la matematica, imi incarc creditu’ cu 20$. Asa, iau un telefon de la cineva cu hands-free, il pun in ureche, fac rost de plata... altceva nu am ce sa fac (...) merge pe copiat acolo... merge in primii doi ani, trei, la „Spiru Haret“... oricum, trebuie niste bani, nu? Trebuie sa platesti facultatea (...)
(ELEV): Doamna profesoara, manca-ti-as pisicile matale...
(PROFESOARA): Vreau sa plec in Spania, la cules de capsuni si indreptat banane...
(ELEV): La indreptat banane? Bine, doamna, facem performanta. Sa plece doamna profesoara in Spania (...)
(sosesc plicurile cu subiecte)
(ELEV) Cred ca i-o dau lu’ asta (unei colege - n.r.) sa se uite putin pe ea... da’ stai, ca s-a uitat profesoara si a zis ca e... de nu stiu ce... sa vedem ce ne zice... nu cred ca stie nici ea (...)
(PROFESOARA): Acum trece-l pe 2 si 3, da? 
(PROFESOARA, catre clasa): Ati inteles cum asociati, da?
(ELEVUL)(...) La ala, la coloana, tai 3c... Spune-mi si mie, „d“-ul e cu 2 si „c“-ul e cu 5?... subiectul 2... 2b... 3d... 4a... si la 1?... baga acolo!!... Eu stiu pentru mine... Daca stiam te ajutam... Mai ales matematica... Pai fi atenta... Ia, ma!!... In loc de „c“, e „d“? Andra!... deci e „b“, „c“ si dup-aia „d“... Si la asta e bine, ma, pana la urma a3, b5, nu stiu ce... E bine asa, nu??... „b“, „c“, „a“, „d“...
(ELEVUL) catre profesoara care s-a asezat langa el, cu ceasca de cafea in fata): Doamna Madalina, pot sa i-au si eu o gura de cafea??...
(PROFESOARA dictandu-i elevului langa care s-a asezat): Nici un membru al vreunui consiliu nu a participat la adunare si nici unul dintre acesti domni nu a fost oficial la principat... Punctul „b“,  inca din... copiaza din... a multumit camerei care a organizat...
(PROFESOARA dicteaza in continuare, dar din cauza unor probleme tehnice, nu se mai intelege ce spune)“.


Fata Bacalaureatului se schimba incepand cu sesiunea august-septembrie
Hardau: «Multi profesori meditatori sunt implicati in scurgerea subiectelor pe piata»

Incidentele petrecute la examenele finale din acest an, de la Testele Nationale si Bacalaureat, conving pe zi ce trece conducerea Ministerului Educatiei ca acestea sunt de o gravitate iesita din comun. Mihail Hardau este convins ca sunt mult mai multi vinovati, decat cei direct implicati.

Alexandru Calmâcu:
„Dupa ce astazi se vor afisa rezultatele partiale, inainte de contestatii, ale candidatilor de la Bacalaureat, voi incepe sa analizez in detaliu raportul Corpului de control privind neglijenta dovedita de unii membri din personalul de la Serviciul National de Evaluare si Examinare, atunci cand un ziarist a reusit sa preia plicurile cu subiectele de la Istorie. In ceea ce priveste incidentul de la Bacalaureat, cand subiectele de la proba scrisa de la Romana circulau liber, cu o zi inainte de sustinerea examenului, prin diverse locuri publice, am convingerea ca, in afara celor cinci cadre didactice care au avut acces direct la plicuri si se afla in ancheta Politiei si a Parchetului, sunt mult mai multi vinovati“, ne-a declarat ministrul educatiei si cercetarii, Mihail Hardau. In opinia demnitarului, aceasta situatie se repeta, deoarece an de an s-au semnalat scurgeri de informatii din interiorul Comisiei Nationale de Bacalaureat si implicit din interiorul Serviciului National de Evaluare si Examinare, dar gravitatea incidentelor din acest an sunt fara precedent in istoria acestui tip de examen. „Convingerea mea personala este ca in aceste scurgeri de informatii sunt implicate mult mai multe cadre didactice, deoarece majoritatea dintre ele au dat meditatii in particular“, ne-a mai precizat ministrul Mihail Hardau.

Securizarea subiectelor da mari batai de cap
In acest moment, problema principala pentru a stopa asemenea incidente este, in opinia conducerii din invatamant, nu numai schimbarea personalului din administratia sesiunilor de examene, ci, in primul rand, regandirea modului de securizare a variantelor de subiecte. In acest sens, Mihail Hardau are in vedere, chiar incepand cu cea de a doua sesiune de Bacalaureat din acest an, programata la sfarsitul lunii august, sa schimbe modalitatea de redactare si de securizare a subiectelor. Astfel, se vor concepe peste 300 de subiecte, din care, prin tragere la sorti, se vor selecta cele trei sau patru variante pentru examen. Oricum, in ciuda tuturor incercarilor de compromitere a celor doua sesiuni de examene, ministrul educatiei ii asigura pe parinti si pe elevi ca atat Testele Nationale, cat si Bacalaureatul s-au desfasurat in conditii optime: „Daca aceste subiecte ar fi fost dezvaluite abia in dimineata examenului, totul ar fi fost compromis, iar examenul de Bacalaureat ar fi fost amanat. E bine ca am aflat din timp, fapt care a permis schimbarea imediata a tuturor subiectelor si desfasurarea examenului de bac in graficul prevazut initial“, a precizat ministrul. Totodata, conducerea institutiei guvernamentale este convinsa de faptul ca situatia exceptionala in care s-au desfasurat examenele nu a modificat calitatea si corectitudinea evaluarilor.

Contestatiile se depun in timp de 4 ore
In cele 647 centre de examen de Bacalaureat se afiseaza astazi rezultatele obtinute de candidati in urma evaluarilor. Tot azi, intre orele 16,00 si 20,00, secretariatele centrelor de examen pot primi contestatiile elevilor. De stiut este faptul ca modificarea notei de la o proba scrisa, prin crestere sau descrestere, este posibila numai in situatia in care se va constata o diferenta de cel putin 0,50 puncte. Daca diferenta este mai mare, nota initiala ramane neschimbata. Rezultatele finale se vor comunica prin afisare vineri, 14 iulie 2006.

Capacitatea din acest an, umbrita de neglijenta celor din Serviciul National de Evaluare si Examinare
Primul scandal in care a fost implicat Ministerul Educatiei Nationale a izbucnit cu putin timp inainte de inceperea examenelor Testelor Nationale. In data de 17 iunie 2006, un ziarist de la cotidianul „Adevarul“ a intrat in sediul Serviciului National de Evaluare si Examinare (SNEE) si a reusit sa intre in posesia subiectelor de la Istoria romanilor. Prin demersul sau, jurnalistul Florin Pupaza a dorit sa traga un semnal de alarma, referindu-se la carentele de organizare interna din cadrul respectivei institutii. Din pacate, reactiile autoritatilor nu au fost pe masura, care au incercat sa se disculpe in fata acuzelor extrem de grave. Cum era si firesc, primul care si-a dat demisia in acest caz a fost Adrian Stoica, directorul Serviciului de Evaluare si Examinare.

Florin Pupaza a intrat, cu doua zile inainte de inceperea examenelor, in sediul Serviciului National de Evaluare si Examinare fara nici un fel de probleme, insotit de mama sa. Mai mult, el a fost ghidat spre locul de unde poate ridica subiectele pentru Testele Nationale de portarul institutiei, chiar daca jurnalistul nici macar nu se legitimase. Ajuns in interior, Pupaza a spus ca este reprezentantul judetului Dambovita si ca a venit dupa plicurile cu subiecte. Nici de aceasta data nu a fost intrebat de vreun act oficial, mai ales ca in acest moment trebuia sa prezinte delegatia nominala din partea Comisiei Judetene de Teste Nationale. In momentul in care i s-au dat cele 32 de plicuri cu subiectele de la Istoria romanilor si cele opt plicuri cu baremele de corectare, ziaristul a fost rugat sa isi treaca numele intr-un tabel si sa semneze. A facut acest lucru si a iesit cu plicurile in mana din institutie, fara ca cineva sa ii ceara socoteala, desi ar fi trebuit sa parcurga mai multe filtre.

Subiectele, predate politistilor
Imediat dupa ce a parasit sediul Serviciului National de Evaluare si Examinare, Florin Pupaza s-a prezentat cu toate documentele luate la Sectia 3 de Politie din Capitala, unde a povestit, cu lux de amanunte, cum a intrat in poesesia lor. De asemenea, el a predat subiectele la Istorie politistilor, care au inceput imediat o ancheta. In momentul in care a fost facuta publica informatia, ministrul educatiei a reactionat imediat si declarat ca subiectele vor fi schimbate, pentru ca examenul sa se desfasoare in cele mai bune conditii. O alta autoritate a Ministerului Educatiei Nationale, Paloma Petrescu, a avut, insa, initial, o reactie deplasata, cerand sanctionarea ziaristului, pe care il acuza de sustragerea subiectelor. Ulterior, aceasta si-a domolit criticile si a recunoscut ca membrii Comisiei au dat dovada de neglijenta.

Acuzati de neglijenta in serviciu
In urma cu o saptamana, procurorii au anuntat ca ancheta in acest caz a fost finalizata si ca, in urma probelor de la dosar, trei angajati ai Ministerului Educatiei si Cercetarii vor fi deferiti justitiei. Acestia sunt Adrian Stoica, fostul director al Serviciului National de Evaluare si Examinare, Georgeta Cretu si Rozalia Doicescu. Ei au fost acuzati de neglijenta in serviciu, la scurt timp dupa ce oficialii Ministerului Educatiei si Cercetarii au reclamat furtul subiectelor. Acestia si-au dat seama ca le-au fost sustrase dupa ce adevaratul reprezentant al judetului Dambovita a anuntat faptul ca nu a primit toate plicurile cu subiecte. Vinovatul a fost gasit imediat, in persoana reprezentantului Serviciului de distribuire, care a dat plicurile cui nu trebuia.

Comert in plina strada cu subiectele de Bacalaureat de la Romana
Un al doilea scandal, care a zguduit din temelii credibilitatea Ministerului Educatiei Nationale si, implicit, a examenelor pe care aceasta institutie le organizeaza, a avut loc exact inaintea probei scrise la Limba romana de la Bacalaureat. Si de aceasta data, tot un ziarist a fost cel care a dezvaluit problemele grave care exista la Serviciul National de Examinare si Evaluare. Cu cateva ore inainte de inceperea probei de la Romana, subiectele se vindeau in Piata Victoriei contra unor sume modice, elevii fiind artizanii acestor tranzactii. Pus in fata faptului implinit, ministrul educatiei si cercetarii a declarat ca va demite persoanele vinovate de scurgerea de informatii si, mai mult, le va deferi Justitiei.

Serviciul National de Examinare si Evaluare din cadrul Ministerului Educatiei a dovedit din nou ca nu poate face fata cerintelor impuse de un examen de o asemenea anvergura cum este Bacalaureatul, dupa ce subiectele de la Limba romana se vindeau la coltul strazii, cu aproape 12 ore inaintea inceperii probei. Cea care a demascat fisurile din sistem a fost sefa departamentului Educatie de la cotidianul „Gandul“, care a reusit sa cumpere variantele de subiecte contra sumei de 500.000 de lei. Ziarista Melania Mandas Vergu a intrat, in joia dinaintea examenului, in posesia unor informatii conform carora subiectele de la proba scrisa la Limba romana ar putea fi aflate, inainte de vreme, contra sumei de 1.000 de euro.

Comert cu subiecte, in miez de noapte
Sambata, subiectele nu au putut fi procurate, conform intelegerii, dar a doua zi, cel care ii propusese tranzactia a anuntat-o pe ziarista ca variantele de subiecte se vand in Piata Victoriei. Ajunsa acolo, Mandas Vergu a realizat ca aceia care comercializau subiectele erau chiar elevi de liceu, insa nu a reusit sa afle cum ajunsesera la ei. Cert e ca schimbul de informatii se facea foarte lejer, fara nici un fel de probleme, copiii anuntand toti cunoscutii despre faptul ca au intrat in posesia subiectelor de la Romana.

Subiecte schimbate in ultimul moment
Ziarista l-a anuntat de indata pe ministrul Hardau, care a rugat-o pe aceasta sa se duca la sediul ministerului, pentru a confrunta variantele cumparate de ea cu cele originale. In momentul in care s-a intamplat acest lucru, mai-marii de la Educatie au realizat ca, intr-adevar, subiectele care se tranzactionau pe strada erau cele care ar fi ajuns, a doua zi, pe foile de examen ale elevilor. Pus in fata faptului implinit, ministrul educatiei a solicitat de urgenta schimbarea subiectelor, pentru a evita orice fel de frauda.

Ancheta a dovedit suspiciunile ziaristilor
In urma cercetarilor, procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 1 au stabilit ca dischetele cu subiecte circulau foarte lejer printre membrii comisiei speciale din cadrul Serviciului National de Evaluare si Examinare. In aceste conditii, anchetatorii au stabilit ca exista indicii care sa duca la ipoteza existentei unor fapte de neglijenta in serviciu.
Din acesta cauza, procurorii au constituit deja un dosar penal pentru distrugerea si sustragerea de inscrisuri. Saptamana trecuta, politistii au audiat mai multe persoane dintre cele care au avut acces la respectivele informatii, pentru a stabili cine a divulgat subiectele si cui.
De asemenea, au fost ridicate mai multe calculatoare din sediul Serviciului National de Evaluare si Examinare, care vor fi examinate pentru a se stabili daca, prin intermediul lor, informatiile au ajuns la persoane neautorizate sa le detina.

Departamentul Eveniment


http://www.gardianul.ro/2006/07/10/dezvaluiri-c11/sa_punem_bomboana_pe_coliva_bac_ului-s81470.html

Trimis de: little_john pe 10 Jul 2006, 12:10 PM
QUOTE
Spaga la BAC
10 Iulie 2006, Georgeta Petrovici

Elevii timisoreni au platit bani grei ca sa obtina note mari la Bacalaureat.

Liceenii din Timisoara au cotizat cu aproape doua milioane de lei vechi de persoana, pentru a trece examenul de bacalaureat cu note mari. Intermediari au fost chiar parintii lor, care s-au constituit ad-hoc in grupuri de initiativa. Cel putin 1.000 de elevi au platit diverse sume in acest scop.
Profesorii si angajatii Inspectoratului Scolar Judetean sustin ca banii stransi de la fiecare clasa a XII-a ar fi pentru plata banchetului de sfarsit de an. In urma unei investigatii, reporterii EVZ au reusit sa demonstreze insa ca sumele erau de fapt destinate profesorilor din comisie.
La Grupul Scolar "Emanoil Ungureanu" din Timisoara, tinerii absolventi au cotizat cu cate 170 lei noi pentru a trece Bacalaureatul cu note mari. Dovada o constituie inregistrarea convorbirii pe care o redam alaturat. Aproape toti cei 265 de elevi din clasa a XII-a au fost nevoiti sa plateasca. In aceeasi situatie s-au aflat si cei de la Grupul Scolar de Industrie Alimentara.

O jumatate de miliard de lei vechi
Mama unui elev de la Grupul Scolar "Emanoil Ungureanu", membra in comitetul de parinti, ne-a declarat ca banii stransi nu au fost dati direct profesorilor supraveghetori, ci au fost dusi la centrul de corectare, adica la Grupul Scolar Energetic. Aici, banii au fost preluati de comitetul de parinti si impartiti, mai departe, celor 93 de profesori examinatori.
Un calcul simplu arata ca suma totala stransa de la cei 265 de elevi care au sustinut Bacalaureatul la Grupul Scolar "Emanoil Ungureanu" se ridica la 45.050 lei noi, adica aproape o jumatate de miliard de lei vechi. Daca tinem cont de faptul ca la Grupul Scolar Energetic s-au corectat lucrarile a 995 de elevi din noua institutii de invatamant, rezulta o cifra impresionanta: 169.150 lei noi, adica peste 1,6 miliarde de lei vechi.

Inregistrare - "Un milion sapte sute trebuie adusi", spune o mama din "comitet"
La poarta Grupului Scolar "Emanoil Ungureanu", care era inchisa cu cheia, am spus ca suntem rude cu una dintre elevele care sustin examenul si care nu a platit pentru Bacalaureat, manifestandu-ne dorinta de a achita acum "taxa". Portareasa ne-a spus ca trebuie sa asteptam sa anunte persoana care se ocupa de acest lucru, precizand ca o cheama de la cantina. Discutia care urmeaza a avut loc cu aceasta mama, membra in comitetul de parinti, care, dupa cum ne-a declarat, se numeste Adela.

Buna ziua, sunt sora unei eleve de la Liceu Alimentar. Ea da aici Bacalaureatul, dar nu ne-a spus ca se dau bani si ne facem griji. Chiar vrem sa fie in regula si sa treaca cu bine. Care e suma pe care ati strans-o de la elevi? Cat trebuie sa dam pentru sora mea?
Adela: Un milion sapte sute de mii mai trebuie adusi.
Un milion sapte sute? Si pana cand as putea sa va aduc banii? Ca nu-i am la mine.
Pai, ar fi bine astazi, pentru ca trebuie sa-i ducem si noi mai departe, la corectura. Veniti la poarta si ma chemati, spuneti sa ma caute la cantina.
Cum va numiti? Ca sa stiu pe cine caut. O sa ma duc pana acasa sa iau banii si vin sa vi-i aduc. Dureaza cateva minute. Cred ca pana la ora doua sunt inapoi cu banii.
(ezita) Adela.

Adela, OK. Deci un milion sapte sute.
Da.

Sunteti profesoara sau mama a vreunui copil?
Sunt in comitetul de parinti.

Bine. Deci atunci ma voi duce acasa sa iau banii. Dureaza putin si ma intorc.
Deci astazi sa veniti cu banii. Pe mine ma gasiti pana la ora patru, dupa care plec cu banii la centrul de corectare.

OK. Dar spuneti-mi, e OK asa, e in regula? O sa fie bine cu copiii daca dam banii astia?
Pai, pana acum, ce a fost a fost in regula. Acum ramane sa vedem la corectat.

Si ati cumparat ceva de bani? Le duceti acolo? Sau ce le duceti la corectura? Le luati ceva mai deosebit sau cum faceti?
Nu am luat noi nimic. Noi am predat banii acolo, acolo este un alt comitet de parinti, care se ocupa de profesorii de acolo si ei le dau banii.


(Inregistrare realizata vineri, 7 iulie 2006, in timpul derularii probei de educatie fizica din cadrul Bacalaureatului.)

"Nu putem da o lege privind parintii"
Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean nu a luat in serios sesizarea privind "taxa de Bac". Inspectorul delegat de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdc), Adrian Braescu, impreuna cu inspectorul general adjunct Doru Nichifor si secretarul comisiei de Bacalaureat, Marcel Brancu, au ascultat caseta proba pusa la dispozitie de EVZ. Concluzia lor a fost insa ca nu se poate lua nicio masura in privinta elevilor care au dat bani pentru a-i "unge" pe profesorii examinatori.
Reprezentantul MEdC le-a propus reporterilor EVZ sa mearga la politie si sa reclame fapta. "Noi nu putem da o lege privind parintii. Am atentionat si putem sa-i sanctionam pe cei care sunt in sistemul nostru, adica pe profesori si pe directorii de scoli. Din punctul nostru de vedere, le-am spus tot, li s-a prelucrat metodologia examenului si au semnat de luare la cunostinta. Ancheta in acest caz vor face organele abilitate", ne-a declarat Braescu.
Reprezentantul MEdC a adaugat ca nu se pot lua masuri decat daca politia stabileste ca s-a comis o ilegalitate. "Personal, eu pot sa cred ca s-a intamplat sa se stranga bani, dar asta numai din cauza ca parintii nu au incredere in copiii lor", a mai spus Braescu.

Persoane straine in incinta scolii
Din informatiile noastre, pe toata durata desfasurarii Bacalaureatului, in perimetrul Grupului Scolar "Emanoil Ungureanu" s-au aflat persoane straine. Astfel, mamele unor elevi au asigurat tratatia cu mancare si racoritoare pentru profesorii examinatori si supraveghetori.
Reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean nu au putut explica nici prezenta acestor persoane in incinta institutiei de invatamant, pe perioada examenelor de Bac. Mai mult, inspectorii le-au scuzat pe mamele respective, spunand ca probabil nu au fost prezente in scoala, ci in cantina.

Inspectorul Ballantines
Ieri, la ora 14.00, cand ne-am dus sa reclamam problema "taxei de Bac", la Inspectoratul Scolar Judetean Timis l-am intalnit si pe reprezentantul Ministerului Educatiei si Cercetarii delegat pentru acest examen. Bucuresteanul Adrian Braescu tocmai avea in fata o sticla de whisky Ballantines. La scurt timp dupa ce am intrat in birou, a mutat-o in spatele monitorului, ca sa nu se mai vada. La plecare, l-am intrebat daca sticla nu face cumva parte din tratatia oferita din partea conducerii Inspectoratului Scolar Judetean.
Braescu a ezitat sa raspunda, iar inspectorul general adjunct i-a sarit in ajutor, spunand ca este din protocolul sau personal. Reprezentantul MEdC ne-a declarat apoi: "Sunt in timpul meu liber, ma pregatesc sa plec in concediu". El a dat astfel de inteles ca este absolut normal sa gestioneze problemele Bacalaureatului cu sticla de bautura pe masa, chiar in sediul Inspectoratului Scolar Judetean.

http://www.evz.ro/article.php?artid=264812

Trimis de: liliana.grecu pe 10 Jul 2006, 03:57 PM
[COLOR=red]Probabil guvernul Tariceanu se pregateste sa legalizeze CORUPTIA in toate sectoarele de activitate: sanatate, invatamant, justitie, asistenta sociala, angajari pe piata muncii, comisioane edililor si celor aflati in functii de conducere, etc, totul sub ochiul adormit al presedintelui Basescu!! [/COLOR]

Trimis de: little_john pe 13 Jul 2006, 07:11 AM
QUOTE
Mistere si intrebari in jurul unor performante de exceptie: Pile la bac?
Autor: Marinela RATA

Absolventi care au mers tiris in anii scolii s-au clasat pe locuri fruntase la bacalaureat. Printre ei sint fiii unor oameni bine situati din Iasi. „Am ramas stupefiati“, spun unii absolventi despre momentul in care s-au afisat rezultatele. Aceeasi reactie au avut-o si multi profesori. Directoarea de la „Alecsandri“ spune ca e posibil ca elevii in cauza sa fi tras tare pe ultima suta de metri, recunoscind insa ca nu erau printre cei mai silitori. Pina si sefa de promotie a fost intrecuta de unii dintre cei considerati mediocri la invatatura.
Bacalaureatul din acest an pare sa fi ingropat la Iasi valoarea. Clasamentul rezultatelor la examene in anumite licee arata ca nu absolventul silitor si constant la invatatura ajunge in frunte dupa patru ani de liceu, ci dimpotriva. Cine s-a odihnit pe timpul scolii a avut medii mari la examene. Mai mari chiar decit sefii de promotie. Asa se face ca fosti elevi de 5 au acum peste 8 si chiar peste 9,50 la bacalaureat. Colegii lor sint stupefiati. Unii profesori la fel. „Lucrarile de acest fel ar trebui recorectate“, spune o profesoara de la Liceul „Vasile Alecsandri“, acolo unde „Ziarul de Iasi“ a identificat mai multe cazuri de diferente frapante intre nivelul candidatilor din timpul liceului si mediile de bacalaureat. Dascalii vorbesc chiar de o retea, care s-a intins atit de adinc incit a pune pila pentru „candidatii speciali“ este aproape o normalitate la bacalaureat. Situatia de la „Alecsandri“ e doar un exemplu, nu este singulara, spun mai multi elevi si profesori. Fenomenul este insa luat in usor de conducerea ISJ, care considera ca diferentele sint explicabile prin mobilizarea elevului inainte de examene. Cum examenul a trecut, nu se va sti exact ce se ascunde in spatele notelor surprinzator de mari luate de copiii unor oameni bine situati din Iasi. Mai multi elevi ne-au marturisit insa ca au invatat o lectie in urma bacalaureatului: nu conteaza cit inveti, ci cum te descurci. Au ei dreptate? Vom prezenta mai jos citeva cazuri de discrepanta intre activitatea scolara si notele la BAC. Sint situatii care au intrigat absolventii, dar care in nici un caz nu dovedesc ele insele existenta „pilelor“ sau a „interventiilor“. Invitam cititorii sa fie prudenti in a aduce acuzatii, deoarece exista riscul ca la o posibila nedreptate sa raspunda cu o alta nedreptate.

„Nu ne venea sa credem cine e in fruntea listei“
Zeci de absolventi ai Liceului „Vasile Alecsandri“ au ramas muti de uimire pe 10 iulie, cind s-au afisat listele cu rezultatele examenului de bacalaureat. „Nu ne venea sa credem cine se afla in fruntea listei cu cele mai mari medii. Am ramas stupefiati“, spune o absolventa a Liceului „Alecsandri“, adaugind ca in acest an o mare surpriza a examenului a fost colega lor din clasa a XII-a D, Noemi Cazacu. Fiica unor afaceristi in domeniul turismului derulate in zona Vatra Dornei, Noemi este a doua in clasamentul liceului la bacalaureat. Cu note de 10,00 luate in scris la geografie, latina si sport, un 9,40 in teza de romana, plus cei doi de 10,00 de la romana si engleza oral, Noemi are media 9,90. Adica a doua medie dupa cea a lui Vlad Ionescu, unul dintre cei noua decaristi ai examenului din acest an. „Mediile lui Noemi au fost o surpriza pentru toata lumea. Un soc. Dinsa a avut in liceu note de 6,00 si 7,00. Si (...) nu se omora cu activitatile caracteristice unui elev“, o descrie pe Noemi o fosta colega de liceu care a sustinut, de asemenea, bacalaureatul. Si fostii profesori ai fetei se mira ca Noemi a facut un efort atit de mare incit sa ajunga la performanta mediei de 9,90. „Nivelul ei nu era nicidecum acesta. Un 6,00 sau 7,00. O eleva foarte slaba. Fata aceasta nu stia nici sa puna doua paie in cruce“, spune despre Noemi una dintre fostele sale profesoare. Directoarea liceului, Ecaterina Ciobanu, marturiseste la rindul ei ca nu o cunoaste pe Noemi ca facind parte dintre elevii cei mai buni ai scolii. „Nu a fost o eleva care sa fi iesit in fata prin rezultate in timpul liceului, dar poate ca s-a mobilizat in ultimul an si a invatat pentru examene“, incearca o explicatie directoarea de la „Alecsandri“.

Fiul judecatoarei Acrismaritei a intrecut si sefa de promotie
Un alt tinar „surpriza“, cum il descriu colegii, este Alexandru Acrismaritei, din aceeasi clasa a XII-a C, a carui mama, Camelia Acrismaritei, este judecator la Judecatoria Iasi. Ea a fost si directoare in cadrul Consiliului Judetean Iasi.“In liceu, Alex avea medii de 5, 6 si 7. Dupa examenul de romana, ne-a spus ca la subiectul al treilea a scris despre romanul «Ion» si a facut de 9“, marturiseste o colega de clasa a lui Alexandru, referindu-se la faptul ca subiectul „Ion“ a creat probleme si candidatilor buni, fapt remarcat si de profesori. Alexandru a luat la romana 10 la oral si 9,20 in scris. La celelalte patru examene - engleza oral, istorie, latina si sport - tinarul a avut numai note de 10. Media totala de bacalaureat a lui Alex este de 9,86. Intrebata despre Alexandru, pe care listele bacalaureatului il arata un adevarat performer, directoarea Ecaterina Ciobanu spune ca acesta „nu era un elev chiar slab“: „Alex nu era un elev chiar slab. El a venit prin transfer la noi in clasa a X-a. La inceput, intr-adevar avea lacune, insa in ultimii ani a facut progrese“, a declarat directoarea.
Atit Alexandru, cit si colega sa de liceu, Noemi, au reusit sa-si surprinda colegii cu atit mai mult cu cit au obtinut medii de bacalaureat mai mari chiar decit sefa de promotie din acest an de la „Alecsandri“. Alexandra Franc, considerata cea mai buna absolventa din liceu, are 9,70 media de bacalaureat. „Nu comentez rezultatele colegilor mei. Nu le cunosc mediile si notele din timpul anilor de studii. Fiecare a facut la examene cit a invatat. Poate ca s-au pregatit“, spune Alexandra.
Cazurile de mai sus, ca si celelalte care vor fi prezentate, pot fi vazute si din alta perspectiva. Pentru cei care cred in mobilizare si vointa, performantele celor doi sint surprizele placute dupa o perioada de studiu intens in preajma bacalaureatului, in ciuda unor accidente de parcurs.

3 la simulare, 9 la bac
O alta medie de peste 9,00 care a trezit mirare printre absolventii Liceului „Vasile Alecsandri“ a fost aceea a lui Bogdan Zaharescu, din fosta clasa a XII-a D. Tinarul are media 9,01 la bacalaureat, insa profesorii spun ca pentru el aceasta este un adevarat record, pentru ca in liceu era un elev de 6 sau 7. „Are 9,50 la oral la romana si 7,50 in scris. La simularea bacalaureatului din aprilie a luat nota 3. Atit de multe progrese pina la examen, mai ales ca subiectul nu a fost unul tocmai usor“, spune despre Bogdan una dintre fostele sale profesoare, intrebindu-se cum s-a ridicat tinarul de la 5 la 9 intr-un timp atit de scurt. Bogdan - ai carui parinti, potrivit colegilor, au o afacere prospera in Iasi - a mai luat 10 la germana oral, 8,20 la istorie, 8,90 la engleza scris si 10 la sport. „Ei, da, Zaharescu nu era un elev grozav“, spune despre el directoarea Ciobanu, gasind insa circumstante atenuante. „Simularea, sa fim sinceri, nu este relevanta. A luat note mici, poate pentru ca nu terminase de recapitulat materia pina la simulare“, isi explica directoarea Ciobanu performanta lui Zaharescu.

„In liceu abia daca isi scotea mediile“
Andrei Damir, fost elev in clasa a XII-a C, este un alt candidat ale carui rezultate de la bacalaureat au trezit comentarii si zimbete de surpriza printre colegi si profesori. Tinarul, pe care colegii il descriu drept un elev mediocru la invatatura, este fiul notarului Stefan Coste, presedinte al organizatiei municipale a PNL Iasi, partidul sefei ISJ, si are media de bacalaureat de 8,55. A obtinut cite un 9 in oral la romana si engleza, 7,30 la romana scris, cite un 8 la istorie si latina, si, fireste, 10 la sport. „In liceu, abia daca isi scotea mediile. In clasa a X-a sau a XI-a a fost in stare de corigenta la romana. Abia isi scotea mediile de 5 sau 6. Nu mai vorbesc de sutele de absente pe care le aduna in fiecare an“, povesteste despre Andrei o fosta profesoara a acestuia. Fostii colegi ai tinarului se mira si ei in fata rezultatelor obtinute de Andrei. „In ciuda numeroaselor absente, niciodata nu i s-a scazut vreun punct la purtare. Primea doar avertisment. Era neadecvat la ore, din cauza interventiilor, a comentariilor pe care le facea“, comenteaza o fosta colega a lui Andrei Damir. Directoarea liceului spune insa despre Andrei ca nu a creat niciodata probleme, admitind insa ca lipsea de la scoala. „Dar nu avea multe absente. 125 in clasa a XII-a, dintre care 100 motivate. Stiti cit inseamna asta la 33 de ore pe saptamina? Trei saptamini de absenta. Nu e mult. Ca daca a avut o viroza, tot atit statea acasa“, ii justifica lui Andrei absenta de la ore directoarea liceului.

Salvati de la retrogradare
Citeva exemple oferite de absolventi fac trimitere la presupuse „interventii“ pentru cei care riscau sa pice bac-ul. Elevi de nota cinci au medii de 8,30 la bac, iar discrepantele se vad in special intre notele de la scris si oral la limba si literatura romana. La oral s-a luat 9 sau 10, iar la scris 5,50.
„Discrepanta dintre cele doua note este de aproape patru puncte. Este putin probabil ca un elev de 5 sa atinga 9 sau 10 la oral“, spune o profesoara din liceu despre rezultatele in cauza. Si directoarea Ecaterina Ciobanu e de acord ca diferenta dintre cele doua note este destul de mare, insa are si de aceasta data o motivatie: cei in cauza nu au reusit sa se concentreze in scris. „Se mai intimpla. Sint copii care au luat de exemplu 7 la oral si 9 sau 10 in scris. Apar astfel de diferente din cauza emotiilor“, spune directoarea, care isi explica extrem de simplu performanta absolventilor ale caror rezultate sint contestate de colegi: „Trei ani de liceu s-au odihnit, iar acum, in ultimul an de liceu, au tras tare sa invete, ca sa ia examenele“, spune Ecaterina Ciobanu. Intrebata daca ar fi posibil ca pentru anumiti candidati sa se fi facut „interventii“, directoarea Ciobanu raspunde dind din umeri: „Hotul neprins, negustor cinstit“.

„S-a intrecut orice limita“
Colegii si profesorii din scoala au alte explicatii. „In scoala se stie exact. S-a intervenit pentru unii elevi. Noi sintem indignati! S-a intrecut orice limita! Ii ajuti cit sa treaca, dar sa se ajunga la asemenea enormitati?!“, este de parere o absolventa a Liceului „Alecsandri“. Notele exagerat de mari de la bacalaureat spre deosebire de cele din timpul anilor de liceu se transforma intr-un fenomen. „Se intimpla la toate liceele, nu numai la noi“, spune Ecaterina Ciobanu.

Elevul Asimionesei, campion la „salturi“
Ca situatia de la „Alecsandri“ reprezinta doar un exemplu, e un fapt cunoscut. La Liceul „Garabet Ibraileanu“, de exemplu, Claudiu Florin Asimionesei, fiul unui om de afaceri a carui firma editeaza editia locala a ziarului „Ziua“, a produs uimire printre profesori. In timp ce dascalii sai il descriu ca pe un elev slab, de nota 6,00, tinarul a reusit performanta de a obtine la bacalaureat media 9,70. A depasit-o chiar si pe sefa de promotie de la profilul matematica-informatica, Oana Borlea, care are media 9,33 la bac. Intr-un clasament al rezultatelor de la bacalaureat pe liceu, tinarul Asimionesei ocupa pozitia a opta. Florin are cite un 10 la romana oral, engleza oral, matematica si sport. Tinarul mai are un 9 la romana scris si 9,20 la chimie. Absolventul de „Ibraileanu“ si-a uimit colegii inca de la aparitia sa in clasa, numele lui fiind implicat intr-unul dintre transferurile ilegale in clasa a IX-a ale anului 2003. Claudiu Florin Asimionesei fusese initial repartizat la liceu, cu media 6,33, la Grupul Scolar Agricol Miroslava. Baiatul a fost insa mutat la Liceul „Garabet Ibraileanu“, pe motiv ca afectiunile medicale nu-i permiteau sa faca liceul la tara. Astfel, tinarul a facut saltul de la specializarea tehnologica din Miroslava la cel mai rivnit profil de la admitere, matematica-informatica, profil unde la „Ibraileanu“ ultima medie cu care s-a intrat a fost 8,64. Transferul s-a facut in primul semestru al clasei a IX-a, desi regulamentul scolar nu permitea acest lucru.

Sefa ISJ: „Nu exclud surprizele“
Pentru sefa ISJ, Camelia Gavrila, diferentele dintre mediile din liceu si cele obtinute de un candidat la bacalaureat sint explicabile. „Diferentele pot fi posibile. Se accepta o diferenta de 2 pina la 2,5 puncte. Nu exclud surprizele, mai ales daca un candidat si-a ales cu grija disciplinele de examen sau daca subiectul i-a fost favorabil“, a comentat sefa ISJ diferentele de rezultate intre media de liceu si cea de bacalaureat. In timpul documentarii am observat, pe de o parte, nervozitate si revolta la multi elevi si profesori, iar pe de alta parte atitudini rezervate la oficialii din scoli sau Inspectorat. Ceea ce pentru unii par a fi „pile si interventii“, pentru ceilalti inseamna „surprize placute“. Invitam cititorii la prudenta in dezbaterea acestui fenomen. O judecata pripita ar creste numarul nedreptatilor ale caror victime ar putea fi elevii. In acelasi timp, lipsa de dezbatere ar spori confuzia acestora intre „cit inveti si cum te descurci“.

http://www.monitorul.ro/cms/site/article.html?article=134167

Trimis de: liliana.grecu pe 13 Jul 2006, 08:37 AM
Toti cei ale caror rezultate sunt contestate de colegi ar trebui sa treaca printr-un nou filtru de testare a cunostintelor pentru a demonstra legalitatea notei obtinute. Nici unul nu va accepta reexaminarea deoarece stim cu totii cum dascalii universitari si-au pierdut demnitatea, fiind urmati incetul cu incetul si de cei din preuniversitar. Dispare sensul cuvintelor: DEMNITATE, RESPECT si MANIERE!!

Trimis de: little_john pe 16 Jul 2006, 08:32 AM
QUOTE (liliana.ionescu @ 10 Jul 2006, 04:57 PM)
Probabil guvernul se pregateste sa legalizeze CORUPTIA in toate sectoarele de activitate: sanatate, invatamant, justitie, asistenta sociala, angajari pe piata muncii, comisioane edililor si celor aflati in functii de conducere, etc.

Aveti dreptate, practic cu orice om normal de pe strada am discuta, covarsitoarea majoritate ar aprecia cam la fel situatia existenta.... Totusi, nu este de inteles cum un intreg organism social ramane efectiv paralizat in fata unor greseli pe care le recunoaste ca atare, le identifica originea, dar e incapabil sa ia masuri de indreptare. Sa fie acesta un semn de imbatranire ? Organismele sanatoase reactioneaza instinctiv, prin ANTICORPII proprii, in fata raului. Sau sa fie vorba de altceva, cu mult mai grav, de o otravire premeditata?! Intorcand pe toate fetele problema, SINGURA EXPLICATIE RATIONALA SI COERENTA pare sa fie cea din postul lui vox_clamantis_in_deserto (inspirat numele...), pe care il gasiti http://forum.portal.edu.ro/index.php?showtopic=47025&st=36 si din care reproduc un pasaj:

QUOTE
...Administratorii, alesi cu grija din popor de catre noi dintre crestinii inconstienti cei mai slugarnici, nu vor fi niciodata oameni competenti pentru administratia tarii. In acest chip ei vor deveni niste papusi trase de ata... Izbânda noastră a mai fost mult ușurată și prin faptul că, în legăturile noastre cu oamenii de care aveam nevoie, am știut întotdeauna să atingem și să influențăm corzile cele mai sensibile ale sufletului oamenilor: meschinăria, lăcomia, neîndestularea, lipsurile materiale, fiecare dintre aceste slăbiciuni omenești, luate în parte, fiind în stare să înăbușe gradat neatârnarea gândului, punând voința oamenilor în slujba celor care astfel le cumpără sufletul....
Al doilea secret, necesar pentru a guverna cu succes prin dezbinare, consta in a inmulti in asa fel greselile poporului, apoi obiceiurile rele, patimile si regulile vietii in comun, incat nimeni sa nu mai fie in stare sa descurce acest haos si oamenii sa ajunga sa nu se mai inteleaga unii cu altii....
Aceasta tactica va mai avea ca urmare raspandirea discordiei in toate partidele, risipirea in directii divergente a tuturor fortelor colective care nu vor inca sa ni se supuna. Ea va descuraja de asemenea orice initiativa personala oricat de geniala si va fi mai puternica decat milioane de oameni printre care a imprastiat suspiciunea si neintelegerea. Trebuie sa indrumam permanent educatia societatilor crestine in asa fel incat mainile lor sa cada in jos obosite, intr-o neputinta deznadajduita, in fata oricarui lucru care va cere initiativa, perseverenta si vointa....
Pentru a dezbina si a castiga opinia publica, trebuie sa o buimacim raspandind din diferite parti si vreme indelungata atatea pareri care se bat cap in cap, incat crestinii vor sfarsi prin a se pierde in labirintul acesta si vor sfarsi prin a considera ca este mult mai bine sa nu ai nici o parere in politica...
Vom face aceasta pentru ca aceste gloate ale poporului sa nu ajunga la nimic profund prin cugetare....
Oamenii, dezobisnuindu-se din ce in ce mai mult sa gandeasca spontan si independent numai prin ei insisi vor ajunge sa vorbeasca datorita propagandei noastre tocmai asa cum gandim noi....

confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif

PS:
QUOTE
"When you have eliminated the impossible, whatever remains, however improbable, must be the truth."
Arthur Conan Doyle writing as Sherlock Holmes
QUOTE
"If it looks like a duck, quacks like a duck, walks like a duck… well, then... it must be a duck!" - Anonymous

Trimis de: ezragsit pe 3 Aug 2006, 05:13 PM
QUOTE
nici in vest nu este diferita situatia.La facultate intra cine vrea


Da, dar apoi plătește, plătește, plătește...

Așa că a ajuns o lecție comună într-o țară precum SUA ca elevii de liceu să fie puși să calculeze cu ce pensie ies după salariile mai mari oferite de o diplomă universitară și cu cât ar ieși dacă ar renunța la facultate iar banii economisiți i-ar pune într-un fond de pensii. (cu rezultatul că sumele sunt cvasiidentice).

În Ungaria vecină, taxele universitare nu sunt încă la nivelul celor din vest, dar nu sunt convins că 100000 de forinți anual reprezintă ceva ce și-ar permite un absolvent mediocru de liceu, trimis la facultate pe "banii babacului".
Evident, există și locuri fără taxă (un fel de burse) dar ele reprezintă deja (tocmai acel) 10-15% din studenți.

Cu alte cuvinte, te duci la facultate "ca să o faci", tu plătești petrecerea... și scump...
Ai stofă, ai chemare, ai capacitate ... muncești pe brânci ca să te încadrezi în limita de bursă ... Și asta încă din liceu...

Cred că dacă taxa anuală de facultate ar deveni echivalentul a 12-24 salarii medii ... atunci:

1. cei buni nu ar avea nimic de suferit, dacă există o rezervă de 10-15-20% subvenționate, accesibile prin examene de admitere și teste serioase și severe. Ar fi chiar stimulați să-și crească nivelul de performanță.

2. cei bogați și-ar lua diploma exact ca și acum, dar înainte de-a epata colegii cu mașini și costume "high life", ar contribui corespunzător la finanțarea facultății.

3. cei nehotărâți ar avea familii motivate pentru a-i determina să înceapă să se hotărească din timp și pentru a face alegeri corecte.

4. iar cei ce nu au ce căuta la facultate, în loc să piardă încă niște ani pentru a obține o diplomă "de formă", ar începe să prețuiască pregătirea într-o meserie accesibilă cu școala de meserii sau liceul profesional și să ia pregătirea de specialitate în serios, ca pe adevărata lor perspectivă.

Am avut de-a face cu un colectiv de elevi de școală profesională. Învățau (bine, aș spune) o meserie bună, cea de confecționeri de ochelari și montatori de aparate optice. O meserie bună pentru a trăi din ea și plăcută în sine. I-am întrebat câți doresc să se angajeze după școală. Răspuns: nimeni. Dacă ar fi obligați să se angajeze, ce meserie și-ar alege. Răspuns: vânzători ... etc. Dacă vor să meargă la facultate. Răspuns: majoritatea da. La ce facultate. Răspuns: la care-o fi, unde sunt locuri și se intră mai ușor. Iar culmea este că deși majoritatea nu reușiseră să treacă la capacitate, au o foarte bună șansă să ajungă la diploma de absolvire a facultății, indiferent dacă pricep sau nu ceva din ce li se va întâmpla pe-acolo...

Trimis de: liliana.grecu pe 7 Aug 2006, 02:03 PM
In toate aceste aspecte pe care le relatati exista si un lucru bun: doresc sa investeasca in propria persoana acei elevi din invatamantul vocational si tehnic, chiar daca au carente majore. Pe mine ma ingrijoreaza cei care nu au nici un ideal, nici o tinta, nici o proiectie a viitorului si si-au propus doar sa obtina diploma de absolvent pentru a merge la FURAT in tari straine, de parca nu ne-am facut destul de ras cu rromii ce au impuscat lebedele sau cu falsificatorii romani ce au impanzit si TARA si lumea!!

Trimis de: antoneta26 pe 10 Aug 2006, 11:14 AM
ATI VAZUT FILMUL LUI CRISTI PUIU? Moartea dlul Lazarescu?
ACUM SE FACE UN SERIAL -LA URGENTA.
Cum credeti ca puteti comunica fara film?

Trimis de: little_john pe 25 Sep 2006, 12:48 PM
QUOTE
Carnetul de partid, criteriu de competenta in invatamant
O suta de directori de scoli din Dolj, inlocuiti din functie cu membri ai Aliantei D.A.

Ionut PARVULESCU | 25 septembrie 2006

Directorii institutiilor de invatamant scolar din Dolj care erau apolitici sau inscrisi la alte partide decat cele din Alianta D.A. au fost cu totii schimbati in ultimii doi ani, de cand la carma Inspectoratului Scolar Judetean Dolj a venit Diana Busoi, membru de vaza al PD Dolj. In total, aproape 100 de directori de scoli si licee din Dolj au fost revocati din functie de Busoi, in locul lor venind profesori cu carnet de membru la democrati sau liberali. Un prim exemplu este cel al profesorului Ion Balanica. Acesta a ocupat functia de director la un liceu din Craiova, dar a fost mutat la o scoala generala aflata la periferia orasului pe motiv de "management defectuos".In locul lui a venit fostul viceprimar al orasului Mihai Dragu, actual consilier municipal si membru PNL. Pe lista destituirilor mai figureaza si directorul adjunct al Scolii nr. 21 din Craiova, Ion Voicila. In locul acestuia a fost adusa Camelia Buzatu, sotia deputatului PNL Horatiu Buzatu. Nici scolile din judet nu au scapat. La Ciupercenii Vechi, in locul directorului Ion Marcel a fost adusa presedinta femeilor PD din Calafat, Marioara Fera, care, spune un dascal, "este preocupata mai mult sa vanda produse Oriflame decat sa ii invete pe copii sa scrie si sa citeasca". Un caz aparte a avut loc la Colegiul National "Carol I", unde fosta directoare Daniela Ghidirmic a fost nevoita sa elibereze scaunul, locul ei fiind luat de Daniel Barbu, un profesor de fizica, membru al PD si apropiat al lui Radu Berceanu. Noul director si-a dovedit devotamentul pentru partid cand s-a implicat imediat in rezolvarea situatiei scolare a fiicei consilierului democrat Rodion Camataru. Eleva la Carol I, fata fostului fotbalist adunase cateva sute de absente, ce au fost motivate la gramada de director. Iar lista cu directori de scoli revocati din functii pe criterii politice este destul de lunga, in total aprope 100 de profesori fiind in aceasta situatie. Pe langa acestia, altii aproape 100 au trecut singuri la PD sau PNL si nu a mai fost necesara schimbarea lor. Acum, mai putin de o treime din directorii de institutii de invatamant din Dolj sunt neinregimentati politic sau sunt inscrisi la alte partide.

Monalisa Galeteanu, fost inspector general adjunct al ISJ Dolj, actualmente deputat PSD de Dolj, sustine ca, desi in programa de guvernare se specifica depolitizarea invatamantului, numirea actualilor directori de scoli a avut la baza numai culoarea politica: "Nu este un secret si chiar am sesizat influente politice in invatamant. Nu putem generaliza, dar zeci de directori de scoli din Dolj au fost schimbati doar pentru ca erau membri PSD. Locul acestora a fost luat de membri PNL sau PD", a declarat Monalisa Galeteanu.

http://www.gandul.info/articol_15719/o_suta_de_directori_de_scoli_din_dolj__inlocuiti_din_functie_cu_membri_ai_aliantei_d_a_.html

Trimis de: little_john pe 26 Sep 2006, 12:23 PM
QUOTE
Comedie la admiterea pe locurile cu taxa de la UMF
Autor: Nicoleta VIERU

Candidatii au fost declarati admisi pe baza unor intrebari ca „Ce vrei sa faci in viata?“, „Ai un sponsor pentru perioada studiilor?“ sau „Ce vei face peste zece ani?“


Nevoia de bani a transformat admiterea de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa“ intr-o adevarata comedie. In incercarea de a atrage un numar cit mai mare de studenti-finantatori pe cele 500 de locuri cu taxa ramase neocupate, conducerea UMF a hotarit sa ii scuteasca pe candidati de examenul scris. Pentru a semana totusi cu un examen de admitere la medicina, testul scris de specialitate (care este obligatoriu pentru candidatii de pe locurile de la buget) a fost inlocuit cu un interviu. „Sa nu credeti ca interviul este mai usor decit testul scris. Candidatii vor fi examinati de o comisie de specialitate, care le va testa cunostintele fundamentale in domeniu. Va fi si acesta un test destul de dificil“, ne-a explicat prof.dr. Mircea Covic, secretarul stiintific al UMF, cu citeva ore inainte de inceperea interviului. La fata locului, cu totul alta poveste insa. Atmosfera din fata Amfiteatrului Chimie, unde se sustineau interviurile, era una extrem de atipica pentru un examen, si cu atit mai putin pentru unul de admitere. Imbracati lejer, in blugi, adidasi, bluze inflorate, decoltate, candidatii asteapta relaxati. „Stai calma. Interviul asta e o vrajeala. Mi-au fost puse intrebari de gradinita de genul «Ce vrei sa faci in viata?» etc“, ma lamureste rapid o tinara care ma ia drept o candidata la Medicina Generala, unde interviul incepuse la ora 14,00. Dupa nici trei minute, iese deja din sala prima candidata. „A fost foarte usor. M-a intrebat de ce am ales sa dau la aceasta facultate si daca am sa reusesc sa ma sustin financiar pe parcursul scolii. Rezultatul mi l-a dat pe loc. Am trecut“, isi informeaza viitorii colegi Ramona Oropciulu. La distanta de 3-4 minute intra si ies pe rind toti ceilalti candidati. Oamenii se schimba, intrebarile ramin aceleasi. „Nu am stat mult. M-a intrebat doar de ce am ales specializarea asta. Ce ma vad facind in viitor. Stati linistiti, vor fi admisi toti“, ne-a spus si Ioana Ciofu. Din cind in cind, cite un candidat, care la prima vedere nu pare sa aiba bani pentru taxa de scolarizare, primeste o intrebare suplimentara: daca are un sponsor pentru toata perioada facultatii. „M-a intrebat de ce am ales aceasta specializare si daca am pe cineva care sa ma sponsorizeze pe parcursul facultatii“, ne informeaza o alta candidata. Nici unul dintre candidatii intervievati ieri nu a fost testat la cunostinte de specialitate, singurul criteriu adecvat unui examen de admitere la facultate fiind mediile din timpul liceului si cele de la bacalaureat. Dar atita timp cit exista circa 500 de locuri cu taxa libere si doar 175 de candidati, este greu de crezut ca cineva va fi respins. In timp ce candidatii pentru locurile cu taxa erau declarati admisi unul dupa altul, colegii lor de la buget, in numar de doar 28, sustineau testele scrise la obiectele de specialitate. Rezultatele se vor afisa astazi.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/article.html?article=135469

Trimis de: Dorina Cucu pe 26 Sep 2006, 09:01 PM
O altă mostră, distractivă dacă nu ar fi ... monstruasă, din realitatea zilnică a învățământul românesc, am citit în "Gândul" din 27 septembrie (apare mâine rolleyes.gif ):
QUOTE
Presedintele Traian Basescu i-a sfatuit ieri pe primarii francofoni din toata lumea sa sprijine educatia. Dupa ce, in urma cu cateva saptamani, la deschiderea anului scolar, Basescu le povestea romanilor cum chiulea el de la ore si fuma pe ascuns, la Sommet-ul primarilor francofoni, organizat aseara la World Trade Center, Basescu a batut moneda pe sprijinul educatiei la nivel local. "Neglijarea educatiei ar fi riscul pe care nici un primar sau nici un guvern nu poate sa si-l asume", a spus Basescu.

Trimis de: madagascar1 pe 27 Sep 2006, 08:49 AM
O alta dovada a minciunii in care traim.Sunt si cadru didactic si parinte.Primariile nu prea fac mare lucru pentru scolile si gradinitele pe care ar trebui sa le ajute.In continuare curtile unor gradinite din Bucuresti arata jalnic iar reparatiile majore sunt suportate tot din buzunarul parintilor.

Trimis de: little_john pe 29 Sep 2006, 01:51 PM
QUOTE
Cum mori de foame in fata unei mese pline cu mincare

Alba-neagra cu 200 miliarde lei

Invatamintul iesean risca sa piarda acesti bani. 200 de miliarde de lei alocate in 2006 pentru investitii ar putea fi returnate la bugetul de stat. Aceasta pentru ca sumele au putut fi accesate prea tirziu pentru a putea fi cheltuite in intregime.
Cineva interesat de studiul birocratiei si al mecanismelor sufocante ale acesteia ar trebui sa vina in aceste zile la Iasi. Ar avea posibilitatea sa vada cum intr-un oras sarac, in care statul a facut putine investitii in ultimii cincisprezece ani, multe scoli stau sa cada, unele laboratoare nu au mobilier, nici aparatura de specialitate etc, in timp ce aproape 200 de miliarde de lei lincezesc in banci. Culmea este ca toata lumea implicata in acoperirea lipsurilor descrise succint mai sus cere rezolvarea problemei. Guvernantii cer cheltuirea banilor, bancherii ii inconjura pe rectori sa-i scape de „povara“, stafurile universitatilor si ale scolilor isi pun subordonatii la treaba, contabilii fac proiecte, inginerii pregatesc schite de lucru, iar muncitorii ridica schele. Cu toate acestea, banii ramin in banci. Birocratia ii tine in conturi.
Cutuma legala a institutiilor de stat obliga contabilitatea acestora sa cheltuiasca intreg bugetul pina la sfirsitul anului. Banii care nu sint folositi pina la 31 decembrie trebuie virati obligatoriu din nou statului. Din acest motiv, bugetele se fac, preventiv, din lunile septembrie sau octombrie ale anului in curs pentru anul urmator. Intervalul este necesar pentru demararea eventualelor proceduri de licitatie sau selectie de oferte pentru diverse achizitii, proceduri care necesita timp. Din pacate, in Romania si, implicit, in Iasul ultimilor ani, banii de investitii nu vin conform unui buget bine programat din timp. Apar deodata si, de obicei, spre sfirsitul anului. In acest fel, conducerile institutiilor bugetare sint somate sa-i cheltuiasca intr-un timp extrem de scurt. In acest timp, legea achizitiilor trebuie respectata cu sfintenie. Cine o incalca poate ajunge pe mina Departamentului National Anticoruptie. Din acest motiv, functionarii nu se ating de bani. Rezultatul, in cazul cel mai bun, cind bugetul anului viitor ii aloca pentru aceleasi scopuri, este intirzierea cu jumatate de an a lucrarilor preconizate. In acest timp, este ca si cum o armata intreaga de angajati ai statului fac foamea in fata unei mese pline cu mincare.

Universitatea „Al.I. Cuza“: pierde in acest an 30 de miliarde
Universitatea „Al.I. Cuza“ a primit in acest an 200 de miliarde de lei vechi pentru procesele de renovare, reparatii capitale si reabilitari, 52 de miliarde pentru dotarea laboratoarelor de la ciclul de licenta si 34 de miliarde pentru platformele de cercetare.
Universitatea risca insa sa piarda aproape 30 de miliarde din intreaga suma primita. Pierderea ar fi putut fi mult mai mare daca institutia nu ar fi dispus de venituri proprii sa inceapa lucrarile anterior sosirii sumelor pe care acum doar le va amortiza. „Din cele 200 de miliarde destinate investitiilor, renovarilor si reabilitarilor, nu vom pierde decit 2-3 miliarde. Asta pentru ca noi am inceput toate aceste proiecte din bugetul propriu. Problema cea mai mare o reprezinta insa laboratoarele de licenta si platformele de cercetare, unde aproximativ 25 de miliarde risca sa nu poata fi cheltuite“, ne-a declarat directorul general administrativ al Universitatii „Cuza“, ing.ec. Bogdan-Eduard Plescan. Aceasta pentru ca, in cazul aparaturii de stricta specialitate, intregul proces de achizitie se poate prelungi chiar si la patru luni. Pierderea de 25 de miliarde este insa o cifra optimista si este valabila doar pentru cazul in care o mare parte din aparatura solicitata pentru laboratoarele de licenta si pentru cele de cercetare e produsa de firme din Romania si se afla pe stoc. Multe dintre aparate vor trebui insa importate din strainatate, iar altele se realizeaza doar la comanda. Astfel ca, pentru o buna parte din comenzi, intregul proces de achizitie are mari sanse sa depaseasca sfirsitul acestui an calendaristic. „Exista aparatura la facultatile de stiinte exacte, care se gaseste doar in strainatate, ceea ce complica intreg procesul. Pina se gasesc firmele de specialitate, pina se primesc ofertele, pina se fac selectiile, dureaza. La fel si in cazul celor care se fac doar la comanda“, a mai precizat ing.ec. Bogdan-Eduard Plescan. Pina la selectarea propriu-zisa a firmelor insa, Ministerul mai blocheaza o data procesul de achizitie. Astfel, dupa ce fiecare facultate intocmeste o lista cu toata aparatura necesara, ea va trebui trimisa din nou MEC pentru a fi aprobata. Dat fiind numarul mare de liste primite de la toate universitatile din tara, aprobarea se poate si ea prelungi pina la citeva saptamini. „Am primit mai multi bani ca niciodata, dar ei au ajuns foarte tirziu. Sintem intr-o cursa contracronometru, dar nu o sa putem cistiga la toate capitolele“, a incheiat Bogdan Plescan.

Universitatea Tehnica: 50 de miliarde s-ar putea intoarce inapoi la stat
Universitatea Tehnica „Gh. Asachi“ se confrunta si ea cu aceleasi probleme. Universitatea a primit in acest an 102 miliarde de lei vechi pentru investitii si renovari si 56 de miliarde pentru dotarea laboratoarelor de licenta. Aproape 100 de miliarde de lei au fost primite insa in ultimele trei luni, iar circa jumatate dintre acestea se afla in pericolul de a nu fi cheltuite. Intrucit banii au ajuns tirziu, conducerea Universitatii a trebuit sa renunte la renovarea unui camin studentesc sau la construirea unui nou corp didactic. Astfel, pentru a nu pierde banii, institutia i-a reorientat spre proiecte „de interior“, mai rapide si care nu depindeau de capriciile vremii. Ca si la Universitatea „Al.I. Cuza“, situatia este insa mai complicata in ce priveste suma pentru dotari si achizitii de aparatura. „Daca la partea de investitii au existat mai multe proiecte si fondurile au mai putut fi reorientate, la partea de laboratoare sintem insa constrinsi. Pentru dotarea acestora avem nevoie si de echipamente din strainatate, iar procesul de achizitie dureaza foarte mult. Dar nu putem sti acum citi bani vor ramine necheltuiti“, a declarat prof.dr. Mircea Cozmanca, prorector pentru strategia universitara in cadrul Universitatii Tehnice. In prezent, au fost demarate procesele de licitatii pentru o parte din proiecte, in timp ce in cazul dotarii laboratoarelor abia se aduna listele cu necesarul de la facultati. Odata finalizate listele, ele trebuie aprobate din nou de MEC, si abia apoi poate incepe selectia propriu-zisa a firmelor, proces care poate dura citeva luni.

Circa 18 miliarde ar putea fi returnate la Agronomie
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad“ ar putea returna Ministerului circa 18 miliarde de lei vechi, dintr-un total de 182 de miliarde, cite au fost primite in acest an. Riscul necheltuirii banilor planeaza aici asupra unei parti din fondurile pentru investitii, cit si asupra celor destinate dotarii laboratoarelor. „Din intreaga finantare avem si citeva sume neangajate inca in cheltuieli, pentru care nu s-a selectat inca firma care se va ocupa de realizarea proiectelor respective. Avem 7 miliarde pentru renovarea cantinei, 4 miliarde pentru renovarea sediului fermei Adamache si alte 7 miliarde pentru renovarea unui camin. Intrucit sumele sint sub 250.000 de euro, avem conform legii dreptul de a renunta la licitatie in favoarea cererii de oferte care dureaza doar 30 de zile. In felul acesta, speram sa cheltuim si o parte din acesti bani“, ne-a declarat rectorul Universitatii agronomice, prof.dr. Gerard Jitareanu. Si la Universitatea de Stiinte Agricole, cea mai mare problema ramine dotarea laboratoarelor, pentru care cei mai multi bani s-au primit in lunile august si septembrie. „Cu aparatura pentru laboratoare este putin mai complicat. Depinde acum de obiectul solicitat. Pe unele le vom putea achizitiona in timp util, pe altele nu. E greu de estimat o cifra exacta de acum“, a precizat si directorul general administrativ al Universitatii agronomice, Paul Boisteanu.

Cu toate ca banii au putut fi accesati tirziu si la Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa“, conducerea institutiei crede ca va reusi in cele din urma sa ii poata cheltui pe toti, in ciuda impedimentelor de natura birocratica. „Din fericire, aparatura pe care trebuie sa o achizitionam nu ridica probleme, fiind uzuala in domeniu“, spune prof.dr. Mircea Covic, prorector al institutiei. Institutia a primit in acest an in total 115 miliarde de lei, din care 57 miliarde pentru investitii, reparatii, consolidari, 23 pentru dotarea laboratoarelor de licenta si 35 pentru platformele de cercetare. Din fericire, suma venita pentru reparatii si consolidari a putut fi cheltuita, fiind vorba doar de continuarea unor lucrari mai vechi. Acelasi lucru il spune si conducerea Universitatii de Arte.
„Am primit citeva zeci de miliarde pentru investitii, o mana cereasca pentru noi. Vom putea cheltui banii, intrucit proiectele erau deja facute si incepute“, sustine Magda Sficlea Obreja, cancelar al institutiei.

Scolile Iasului sint in pericol sa piarda 111 miliarde
Riscul necheltuirii fondurilor primite de la MEC nu planeaza insa numai asupra invatamintului superior. In invatamintul preuniversitar, scolile si liceele iesene ar putea pierde aproximativ 111 miliarde de lei, suma pe care Ministerul Educatiei a programat-o pentru consolidarea si reabilitarea a peste 40 de cladiri. „Ne rugam sa nu ploua. Daca se strica vremea, se intrerup si lucrarile, iar noi pierdem banii“, a spus Adriana Aftanase, contabila-sefa a Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ), care spune ca, teoretic, la aceasta ora, ar fi trebuit ca banii acordati de Minister pentru lucrarile de consolidare si reabilitare sa fi fost cheltuiti. Insa numai daca Guvernul ar fi publicat din timp normele metodologice de aplicare a noii legi referitoare la achizitiile publice. „Asa, ordonanta de urgenta 34 pentru modificarile legii a aparut in aprilie 2006, iar normele de aplicare a acesteia abia in iulie, timp in care, noi, chiar daca stiam ce scoli urmau sa primeasca bani, am fost legati de miini. Nu am putut organiza nici o licitatie sau selectie de oferte“, a explicat Adriana Aftanase.
Astfel, Ministerul a acordat o prima transa a finantarii de 40 miliarde pentru 14 obiective, printre care scolile din Rachiteni, Todiresti, grupurile scolare „Brancusi“, „Mangeron“, „Adamachi“ si Liceul de Informatica. Suma finantarii pentru fiecare in parte a fost anuntata prin hotarire de guvern in luna mai. ISJ s-a bucurat, insa s-a uitat la bani fara sa poata face nimic. Abia in iulie, dupa aparitia normelor metodologice, s-au putut incepe procedurile de selectie sau licitatie a firmelor care sa execute si lucrarile. Astfel, ISJ a anuntat licitatia la sfirsitul lui iulie, insa abia dupa 30 de zile, dupa cum prevede noua lege, a putut demara si procedura.
„Firmele angajate in cazul celor 14 obiective au fost selectate in jurul datei de 22-23 august. Am asteptat apoi pina la 10 zile contestatiile, semnarea contractelor, astfel ca abia in jur de 15 septembrie au putut fi incepute lucrarile“, a spus Aftanase, adaugind ca lucrarile incepute deja ar putea fi oricind intrerupte daca vine zapada sau daca lunile de toamna vor deveni ploioase.
„Daca ploua, sint drumuri pe la sat in care nu se poate intra. Si chiar daca exista bani si bunavointa din partea constructorilor, nu se poate face“, a mai spus Aftanase.

„Abia din octombrie se va intra la lucru“
Pentru a doua transa de 28 de obiective, finantate cu 71 miliarde de Minister, prin hotarirea de Guvern din luna august, procedurile de achizitii abia au inceput. In cazul scolilor din Tibanesti, Poiana Manastirii (comuna Tibana), Satu Nou (comuna Belcesti), Iurcani, Tatarusi sau in cazul gradinitelor din satele Lespezi si Chicerea (comuna Tomesti), abia au fost organizate selectiile de oferte pentru proiectare, in aceasta saptamina fiind programata licitatia. „Daca in zonele rurale ne prinde ploaia cu lucrarile incepute, riscam sa pierdem banii, pentru ca firmele de constructie nu-si vor termina treaba, si atunci banii necheltuiti se intorc la bugetul de stat“, a explicat Aftanase, care estimeaza ca, la aceste scoli, la care abia incep licitatiile sau selectiile de oferta, lucrarile efective vor putea fi demarate abia pe 9 sau pe 10 octombrie. „Pina pe 6 octombrie, cred ca vom incheia contractele. Abia apoi se va intra la lucru“, a mai spus Aftanase.

Legea finantelor obliga institutiile sa cheltuiasca banii pina in ultima zi din an
Legea finantelor publice obliga toate institutiile bugetare sa cheltuiasca sumele de la bugetul de stat in anul financiar in care au fost alocate. „Pentru toate institutiile, creditele bugetare, indiferent ca sint de personal, materiale sau de capital, se retrag automat la 31 decembrie. Ordonatorul secundar de credite, de exemplu Inspectoratul Scolar sau universitatile, nu mai regaseste in cont acesti bani pe 1 ianuarie. Practic, sumele sint retrase automat“, a explicat contabila sefa a Inspectoratului Scolar, Adriana Aftanase. Ea a adaugat ca, in cazul in care proiectele pentru care banii au fost alocati sint in derulare, se fac demersuri pentru realocarea sumelor in anul urmator.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/article.html?article=135525

Trimis de: madagascar1 pe 29 Sep 2006, 06:32 PM
Ma intreb cine ia dobanda acestor sume care zac in banca!!!???

Trimis de: little_john pe 10 Oct 2006, 06:50 AM
QUOTE
La Universitatea de Medicina si Farmacie se ia spaga!
10 Octombrie 2006
Cristina Olivia Moldovan

Rectorul Florian Popa recunoaste ceea ce studentii spun pe la colturi. Dupa spusele sale, pretentiile unor profesori inseamna un plin de benzina, ale altora - 300 de euro.

In Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) din Bucuresti se da si se ia spaga. Recunoaste situatia chiar rectorul, chirurgul Florian Popa. Socoteste la rece, ca in fata unei operatii: pretentiile unor profesori pleaca de la un plin de benzina si ajung la 300 de euro. Pacatul acesta vine din vremuri apuse, pe cand strainii faceau coada la eliberarea diplomelor romanesti si-i cinsteau pe profesori cu pachete de tigari, cafea, bancnote.
Pe de alta parte, nici studentii la Medicina nu mai sunt ce-au fost: au ajuns superficiali, se multumesc cu informatiile de pe internet si multi renunta chiar sa profeseze ca medici, trecand spre zona comerciala. Din cei care raman pe baricade, o mare parte sunt ghidati de simtul banului si aleg domenii ca farmacia, stomatologia ori chirurgia plastica. Oricum, vremurile in care pentru un loc la Medicina luptau 25 de tineri sunt trecute de mult.

EVZ: Se spune ca la Medicina se da spaga pentru examene. Este adevarat?
Florian Popa: Nu pot sa spun ca nu exista spaga, dar fenomenul nu este caracteristic. Iar profesorul si studentul sunt, deopotriva, vinovati, pentru ca nu putem spune ca studentul e mic si nu stie. El stie foarte bine ca da pentru ca nu a invatat si pentru ca vrea o nota mai mare decat cea pe care o merita.

Care sunt sumele ce se dau spaga?
Aud de la ideea: „umple-mi rezervorul cu benzina”, sau „repara nu stiu ce laptop”, sau „am nevoie de nu stiu ce piesa pentru laptop” pana la 200-300 de euro. In astea cred mai putin. Eu ii vad pe studenti. Studentii romani greu ar putea face rost de astfel de sume. Izolat, sunt cei care au masini de lux, se poarta la haine conform pietei creatorilor de moda, dar ceilalti ma indoiesc ca pot sa utilizeze astfel de sume.
Este un teritoriu despre care mi-e greu sa vorbesc. Mi-e sila sa vorbesc. Ca se pot cumpara examene. Stiu ca se intampla. Cateodata iau si pozitie. Nu directa, ca nu mi se pare academic sa fac public, in fata corpului didactic, dar am transmis pe diverse cai, am facut mici echipe care verificau examenul propriu-zis in unele zone.

Spuneti „cateodata iau pozitie”. Asta inseamna ca alteori...
De regula, iau masuri cand informatiile pe care le am dovedesc ca e vorba despre o practica. Daca cineva imi spune la modul „am auzit ca acolo, cineva a platit”, incerc sa nu cred. Dar cand despre acelasi om imi mai spune unu si inca unu, atunci sunt convins ca e o practica.

Mercurialul pietei: rosii, examen de anatomie
De unde vine aceasta practica?
Asta nu era inainte. Era numai pentru populatia de studenti straini care invatau in Romania. Si Medicina avea foarte multi: din populatia africana, cea araba, greaca. Cu mult inainte de Revolutie, intr-un cotidian grecesc, unde se dadea mercurialul de la piata, scria asa: atat costa rosiile, atat costa examenul de anatomie la Bucuresti.
Aceasta nebunie a fost puternica in anii ‘70, cand numarul de studenti straini era foarte mare. Nu veneau toti interesati sa invete, foarte multi veneau pentru diploma. Noi, ca studenti romani, care faceam scoala alaturi de ei, nu ne gandeam ca e posibil sa mergem la profesori cu un pachet de tigari, o cafea sau ceva. Iar suta de dolari nici macar nu o stiam.

Cum percep studentii de astazi coruptia atat de vehiculata din sistemul medical?
Pentru studenti, problema coruptiei nu este, de fapt, o problema. Nu discuta coruptia din sistem, nu ii intereseaza. In lumea noastra (a medicilor - n.r.), coruptia nu este perceputa asa cum este ea vazuta afara. Foarte multi dintre noi nu se cred corupti. Chiar si dintre cei care sunt. Ea exista, clar, dar nu la nivelul la care se comenteaza de catre lumea din afara medicinii.
Sunt mari categorii sociale care nu pot sa dea bani chiar daca ar vrea. Atunci cand au posibilitati financiare, foarte putini sunt obligati sa dea. Eu as lega coruptia de ideea ca doctorul cere bani pentru un serviciu. Asta este condamnabil, dar cred ca nu sunt intregi la minte cei care fac asa. Mai ales in conditiile actuale, cu lupta intensa impotriva coruptiei. Omul care vrea sa-si exprime o gratitudine pentru un comportament al doctorului o face nu in ideea de a-l plati, ci de a-i multumi.

De ce a scazut atat de mult concurenta la Medicina?
Este adevarat ca, in anii ‘60-’65, concurenta era de 20-25 pe loc, iar in urma cu cinci ani s-a ajuns la una mediocra, de unu si ceva pe loc. Anul acesta este mai bine, fiind in jur de patru candidati pe un loc bugetat. Invatamantul medical este unul de foarte mare durata. Tinerii termina facultatea la 24-25 de ani, apoi dureaza intre cinci si sapte ani sa obtina o specializare.
O alta cauza este chiar fondul problemei. Medicul pleaca de la un salariu de 460 de lei in anii de rezidentiat si ajunge la 1.100-1.300, cand are deja 40 de ani. Pe de alta parte, toti vor sa lucreze in centre mari, dar acestea nu sunt foarte multe. Presiunea mare e pe Bucuresti si pe zonele efervescente, ca Targu-Mures, Cluj.
Tinerii accepta cu greu ca dupa atatia ani de studiu sa se duca intr-un loc unde probabil medicina nu inseamna si scoala, si unde platoul tehnic al spitalelor nu-i incanta. Cine ramane atunci la medicina? Pasionatii si cei care cred ca din medicina se castiga ceva mai mult, intr-o forma legala sau mai putin legala.

„Marea masa este  la nivelul minimei existente”
Care este calitatea noilor absolventi de Medicina raportat la generatiile trecute?
Lucrez de 37 de ani in invatamant, iar studentii s-au schimbat foarte mult. Gradul lor de efort nu este cel mai mare si cred ca internetul e indeajuns pentru a-si insusi anumite notiuni. Nu pot sa generalizez, dar, ca proportii, cred ca valoarea lor este usor mai mica decat cea produsa in urma cu ani. Putini muncesc enorm si se profileaza din scoala. Marea masa este la nivelul minimei rezistente.

Cum s-a ajuns la aceasta situatie?
Acesta este un pacat al modernismului, al perioadei de avant tehnologic. Aceeasi situatie exista si afara. Pentru mine, Medicina este cea pe care am facut-o eu.
Cu examinarea atenta a bolnavului, cu anamneza, interogatoriu, cu palpare. Astazi nu mai e chiar asa, ne bazam pe imaginea de pe computer. Atunci nu exista asa ceva. Existau un aparat de radiologie, mana si mintea. Mi se pare mai performanta ideea de a te apropia mai mult de bolnav. Dar acum, nici timpul si nici platforma tehnologica pe care o are la dispozitie medicul nu il mai obliga la asta.

Care sunt cele mai curtate specializari la UMF?
Exista interes mare pentru farmacie si medicina dentara, precum si pentru domeniile in care se fac progrese mondiale mari: chirurgie cardiaca, chirurgie plastica, neurochirurgie. Cam 70 din 100 de tineri care bat la portile rezidentiatului au in subconstient optiunea pentru chirurgia plastica pentru ca toata lumea vrea sa fie mai frumoasa. Castigurile sunt pe masura, pentru ca orice infrumusetare devine o pasiune personala.

http://evz.ro/article.php?artid=275553

Trimis de: liliana.grecu pe 10 Oct 2006, 08:40 AM
Cand eu spun ca se va legifera coruptia si in invatamant, nu gresesc. Studentii vorbesc pe la colt de strada sau strang bani pentru onorariul ilegal al profesorului... Doamne, unde am ajuns si grav este ca avem atatea organisme raspunzatoare de calitatea invatamantului universitar, cat si preuniversitar!! Incep sa cred ca nu ne aude nimeni, desi personal i-am semnalat ministrului educatiei starea jalnica a invatamantului romanesc, neuitand sa precizez ca avem si varfuri, dar acestea sunt ... putine. Programe neatractive si neadaptate la cerintele europene. Ici colo cate o disciplina ce-ti deschide orizontul cunoasterii, dar la care nu au toti acces. Nu inteleg de ce nu s-a introdus ca discplina obligatorie "Educatia democratica", la toate nivelele de invatamant. Ba, mai mult, chiar dascalii ar trebui sa devina cursanti la randul lor...

Trimis de: Ba_se_scumpesc toate pe 13 Oct 2006, 10:50 AM
ce sant alea mai de sus frate... studii despre ce??

un mc rezumat se poate sign28.gif

Trimis de: Ba_se_scumpesc toate pe 13 Oct 2006, 10:52 AM
i double that... mama a fost pe la farmacie... Carol Davila, si daca la notare nu se lua spaga era rau.

Oricum la examen a fost cat de cat pe bune huh.gif nu trebuie exagerat

Trimis de: little_john pe 16 Oct 2006, 03:31 PM
QUOTE
Universitatile iesene, pe locul 1.000 in lume
Autor: Nicoleta VIERU

Asa indica studiul realizat de Asociatia "Ad-Astra", care a realizat un clasament al universitatilor romanesti, dupa aceleasi criterii folosite de sistemul Shanghai. Daca universitatea situata pe locul 500 in lume are 8,22 puncte, Universitatea "Cuza" are doar 3,25. Pe ultimul loc in Iasi se situeaza Universitatea de Stiinte Agricole, cu 0,74 puncte.


Traian Basescu a acuzat invatamintul superior din Romania de mediocritate intrucit nici una dintre universitati nu se situeaza intre primele 500 din lume. Predictiile nu sint mai optimiste nici pentru urmatorul an. Cel putin asa indica cercetarea facuta de o asociatie stiintifica, "Ad-Astra", care a realizat un clasament al universitatilor romanesti dupa criterii similare cu cele folosite de sistemul Shanghai (cel mai popular sistem de ierarhizare academica). Si totusi, pe ce loc s-ar clasa universitatile din Romania, cele iesene in special, daca topul ar continua cu toate universitatile din lume? Conform Asociatiei "Ad-Astra", universitatile iesene, si cele din Romania in general, s-ar putea situa aproximativ in jurul pozitiei 1.000. Astfel, cea mai buna universitate din Romania, Universitatea din Bucuresti, are abia jumatate din scorul celei clasate pe locul 500, iar Universitatea "Al.I. Cuza" detine doar 40%.

Avem doar un laureat Nobel
Clasamentul Shanghai este realizat pe baza a sase criterii: numarul de absolventi laureati cu Premiul Nobel sau medalia Fields (10% din scorul total), numarul de cadre didactice laureate cu premiul Nobel sau medalia Fields (20%), numarul de cadre des citate pentru lucrarile stiintitice cotate ISI (20%), numarul de articole publicate intre 2000 si 2004 in doua reviste stiintifice de prestigiu - "Nature" si "Science" -, numarul de articole indexate ISI in ultimul an, precum si performanta universitatii calculata in raport cu numarul cadrelor didactice.
Universitatile iesene "se sustrag" insa primelor patru criterii. Astfel, in Romania, singurul cistigator al premiului Nobel a fost George Emil Palade, care insa a absolvit in 1940 Facultatea de Medicina din Bucuresti. De asemenea, universitatile romanesti nu "detin" nici un absolvent sau cadru didactic laureat cu medalia Fileds, sau cadru didactic laureat cu Premiul Nobel. Singurul cercetator des citat, considerat "de referinta" in sistemul ISI, care isi desfasoara activitatea in Romania, este cadru didactic la Universitatea de Vest din Timisoara, iar in revistele "Nature" si "Science" nu au publicat decit trei cadre didactice universitare, dintre care doua de la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj si unul de la Universitatea din Bucuresti. In aceste conditii, universitatile iesene nu ar putea recupera decit prin numarul de articole cotate ISI publicate si raportul performanta stiintifica la numarul de cadre didactice.

Marja de eroare e mica
Utilizind singurele criterii valabile in acest caz, Asociatia "Ad-Astra" a obtinut scoruri care abia ne-ar putea clasa pe locul 1.000 in topul universitatilor din lume. Astfel, Universitatea "Al.I. Cuza", care detine locul trei pe tara (dupa Universitatea din Bucuresti si Universitatea 'Babes-Bolyai"), a obtinut un scor de 3,25 puncte; Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" - 2, 44, Universitatea de Medicina si Farmacie - 1,43, iar Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara - 0,74. Cel mai bun scor "iesean" nu reprezinta insa nici jumatate din cel inregistrat de universitatea clasata pe locul 500: 8,22 puncte. Desi metodologia de calcul ultilizata pentru clasamentul Shanghai nu este identica cu cea folosita de "Ad-Astra", marja de eroare in cazul universitatilor din Romania este foarte redusa, crede autorul studiului. "Noi am studiat foarte bine metodologia Shanghai si am realizat ca exista mici discordante intre ceea ce a fost facut public ca metoda de calcul si rezultatele efective. Au facut si ei niste estimari. La fel am procedat si noi, utilizind aceleasi criterii. Marja de eroare este mica", ne-a declarat Razvan Florian, realizatorul studiului "Ad-Astra" privind universitatile din Romania si clasamentul Shanghai.

Solutia salvatoare: universitatile din Iasi sa se uneasca
Desi ne claseaza pe pozitii mult mai mici comparativ cu universitati din Polonia, Ungaria (situate in primele 400), Cehia (clasata in primele 300), sau chiar Africa de Sud (intre primele 400) sau Chile, scorurile inregistrate de universitatile iesene au fost imediat justificate de conducerile institutiilor in cauza. In ciuda faptului ca nici unul dintre criteriile topului nu tine cont, in mod expres, de situatia financiara a universitatilor, nivelul extrem de scazut de finantare a invatamintului romanesc ramine scuza preferata. "In primul rind, acest top ar trebui sa tina cont si de numarul de absolventi de-ai nostri plecati la universitatile aflate intre primele zece. Ele au avut bani ca sa ii plateasca bine si au o cercetare de foarte buna calitate datorita lor. Noi nu ne-am permis sa ii pastram ca nu aveam cu ce sa ii platim. Cind o sa ajungem la bugetul universitatilor din top, atunci o sa ne aflam si noi acolo", considera rectorul Universitatii "Al.I. Cuza", Dumitru Oprea. Calitatea absolventilor ieseni "racolati" de universitatile de prestigiu si nivelul de finantare a invatamintului romanesc este si justificarea Universitatii Agronomice. "Numarul de cadre didactice crescute in universitatile noastre si angajate la universitatile de top din lume spune foarte multe despre calitatea invataminului de la noi. Pacat ca nu exista si acest criteriu. De asemenea, pentru o cercetare de top avem nevoie si de o dotare pe masura, pentru care trebuie multi bani", a declarat rectorul Gerard Jitareanu. Desi mentine aceleasi motive, conducerea Universitatii Tehnice propune o solutie "de efect". "Ca sa ajungem in acest top, ar trebui ca toate universitatile din Iasi sa ne unim intr-una singura, iar daca adunam punctajele, cred ca ne incadram", sustine prof.dr. Valentin Popa, prorector pentru relatii internationale in cadrul UTI. La un simplu calcul insa, aceasta solutie se dovedeste inutila, pentru ca nici prin adunarea tuturor punctajelor Iasul nu ar putea intra in top. Suma obtinuta ar fi de doar 7,86 fata de 8,22, ultimul scor din top.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/article.html?article=135898

Trimis de: Ba_se_scumpesc toate pe 16 Oct 2006, 08:04 PM
Nicoleta VIERU... let me know... Barbasu e porc... sau doar asa il striga laugh.gif

Trimis de: little_john pe 17 Oct 2006, 03:37 PM
QUOTE
În zeci de școli și grădinițe din București, e frig ca afară

Sute de copii din Capitală tremură de frig în școli și în grădinițe. Teoretic, clădirile sunt încălzite de sobe cu lemne sau gaz. Practic, atmosfera abia se dezmorțește în sălile de curs, iar pe holuri și la grupurile sanitare, unde nu există nicio sursă de căldură, e la fel de frig ca afară.

"Sobele există doar în clase, nu și pe holuri sau la grupurile sanitare și atunci când copilul merge să se spele pe mâini, este foarte frig. Este o situație care nu are nicio treabă cu perioada în care trăim sau cu capitala țării", a declarat Mihaela Iorgu, educatoare.
Educatoarele de la Grădinița numărul 72, din sectorul 5 al capitalei, spun că de când s-a făcut frig, aproape jumătate dintre copii nu au mai venit la ore. Din cauza frigului, unii dintre micuți s-au îmbolnăvit.
"Problema e că în momentul în care faci focul cu lemne, sobele se încălzesc după un anumit timp. Să bage gaze la copii pentru ca să învețe și ei în alt regim. Copilul meu este bolnav. Am venit ca să-l învoiesc o săptămână de la grădinița asta", a declarat Viorel Răcaru, părinte.
În aceeași situație se află și copiii care învață în clase încălzite de sobe cu gaz.
În București există, în prezent, 24 de școli și grădinițe care nu au încă centrale tremice sau nu sunt conectate la sistemul centralizat.

http://www.realitatea.net/20534_In-zeci-de-scoli-si-gradinite-din-Bucuresti-e-frig-ca-afara-.html

Pai sa se recurga la solutia nea Nicu din Iepoca de Aur: "Mai puneti una-doua-trei haine pe voi..."

PS:
"In casa-i frig, afara-i frig;
Deschid fereastra si iti strig:
Iti multumesc, iubit Partid, ca m-ai calit !!!
"


QUOTE
Școlile au ajuns pericol public, pentru că nu sunt reparate
Marți 17 Octombrie 2006, 10:36

La o lună de la începerea cursurilor, elevii din multe școli învață încă în condiții greu de imaginat. Iar acum, în prag de iarnă, multe unități de învățământ se confruntă și cu lipsa căldurii.

Sute de elevi încă învață în școli care au trecut prin două războaie mondiale, fără a fi reparate. Un astfel de exemplu este județul Alba.
Nici din județul Bihor nu au parte de condiții mai bune. Școlarii din localitatea bihoreană Cubulcut își pun viața în pericol în fiecare zi. Și asta pentru că se duc la școală.
Clădirile se află în ultimul stadiu de degradare: profesorii se tem că tavanul se poate prăbuși oricând și că pereții umezi curentează.
Școlile țin loc și de maidan pentru câinii vagabonzi, care intră prin ușile sparte. Situația este aceeași de aproape zece ani, dar în această toamnă autoritățile locale au demarat construcția unei clădiri noi.
Până va fi gata, elevii vor trebui să meargă însă tot la școlile aflate în ruină.
În două școli din Cubulcut, temperatura nu depășește iarna șapte grade celsius. Iar elevii nu se luptă doar cu frigul, ci și cu câinii care intră în clase.
Directoarea școlii nu a dorit să dea vreun interviu. În schimb, primarul promite că, după 15 decembrie, elevii vor avea parte de o școală nouă.

http://www.realitatea.net/20470_Scolile-au-ajuns-pericol-public-pentru-ca-nu-sunt-reparate-.html

Trimis de: Ba_se_scumpesc toate pe 17 Oct 2006, 03:52 PM
la mine-n casa e asa cald smile.gif Ct de apartament rullz.. liceu meu ori are centrala proprie, ori umbla cu RADET.. da nu ma laud ca e un frig character17.gif
Cum sa pleci in viscol, la scoala de nebun?? Canda acasa e asa bine... Trebuie sa fii nebun mad27.gif mad27.gif mad27.gif mad33.gif mad54.gif fighting25.gif fighting11.gif fighting02.gif evilgrin05.gif

Trimis de: Laurky pe 17 Oct 2006, 06:07 PM
Incalzeste-te la lampa lui Aladin! character41.gif confused59.gif

Trimis de: Dorina Cucu pe 17 Oct 2006, 08:00 PM
În "Adevărul" citim și ne crucim:
QUOTE
Într-o ceremonie fastuoasă, organizată recent de Inspectoratul școlar Prahova, zeci de dascăli au primit distincții și diplome semnate de președinte sau de reprezentanții Ministerului Educației pentru rezultatele de excepție în cariera didactică. Diplomele au fost însoțite  de umilitoare premii în bani.
QUOTE
Profesoara Olimpia Popescu a avut cărți, publicații, a lucrat la elaborarea programelor și a manualelor. A fost președinta Societății de Matematică-Prahova. Pentru  toate meritele în cariera didactică, a primit un premiu de 1 RON. Suma nu a fost încă pusă pe statul de plată al ISJ Prahova. "Alerg să-l primesc pentru că îl voi depune în colecția personală de numismatică. Vreau să rămână în arhivă să se vadă cum suntem apreciați. La nivelul MEdC există o superficialitate, o incompetență și o lipsă de analiză a tuturor situațiilor care pot apărea atunci când faci o lege", ne-a declarat profesoara Olimpia Popescu. și profesoara Olga Petrescu, cunoscută autoare de manuale de chimie, a primit, alături de "Diploma de excelență", un premiu de 22 RON. "Este penibil, ne-a declarat doamna Olga Petrescu. Îmi pun întrebarea până unde poate merge umilirea cadrelor didactice și cine este de vină? Nu eram revoltată dacă premiul era fără bani. Mă simt jignită. Îmi recompensează viața și activitatea cu 22 de lei. Am spus categoric, în plen, pe scenă, că refuz un asemenea premiu. Toată sala a început să aplaude".
Atât valorează cei mai valoroși dascăli hipri.gif

Trimis de: Ba_se_scumpesc toate pe 17 Oct 2006, 08:26 PM
QUOTE (Laurky @ 17 Oct 2006, 07:07 PM)
Incalzeste-te la lampa lui Aladin! character41.gif confused59.gif

lol p-aia o freci laugh.gif da nu-i frumos in public. Mai ales la scoala

Trimis de: liliana.grecu pe 17 Oct 2006, 09:28 PM
Are dreptate Ba_se_scumpesc toate!! Sunt in sistem profesori care ard gazul de pomana si care nu-si dau silinta sa se adapteze la noile cerinte ale scolii si nici sa schimbe mentalitatea tinerilor. Sa-i bagi pe toti in aceeasi oala este ... ca si cum ai stinge focul cu apa. Poate daca cei buni si activi iar trage de maneca pe cei lenesi ar iesi la liman si invatamantul romanesc, ce naufragiaza de ani buni pe ape necunoscute... Dar semnatura domniei sale ma duce cu gandul la o persoana care nu a trecut prea des pe la scoala

Trimis de: Ba_se_scumpesc toate pe 17 Oct 2006, 10:13 PM
QUOTE (liliana.ionescu @ 17 Oct 2006, 10:28 PM)
Dar semnatura domniei sale ma duce cu gandul la o persoana care nu a trecut prea des pe la scoala

semnatura mea nu e fixa... daca judeci oamenii dupa cum vorbesc o sa ramai doar cu prosti si lingai.
am doar 10 clase laugh.gif a 11 e in desfasurare... cunosc sistemu de invatamant ca pe propriile-mi buzunare. Am prieteni si jos si sus... in acest sistem corupt... si studiile imi permit sa ii judec pe toti.
Spune-mi numele inspectoarei scolare pe municipiu (Bucuresti) la materia [cenzurat] si iti spun cine e defapt. Lista mea continua cu multi... Sub rezerva dreptului la anonimat in navigarea pe internet intru din cand in cand sa fac putina caterincka, ca adevaru e ca am de ce.
Cele mai mari drame par Katerincoase, printre ele numarandu-se si invatamantul.
Daca tu iti permiti sa judeci oameni pe care nu ii cunosti... inseamna ca aceasta discutie nu isi are rostul.

//Numai bine... omul din liftul tau:|

Trimis de: liliana.grecu pe 18 Oct 2006, 09:08 AM
Domnule Ba_se_scumpesc, dumneavoastra aveti voie sa faceti remarci fel de fel si sa emiteti judecati de valoare, dar eu nu am acest drept!?? Ar trebui sa nu vi se permita promovarea unei astfel de semnaturi pe forum, plagiind versurile poetilor autentici. Intr-o lume in care guverneaza indiferenta si mediocritatea ar fi cazul sa lasam poezia asa cum au scris-o poetii... Cand dati replici trebuie sa fiti pregatit sa le si primiti!

Trimis de: Ba_se_scumpesc toate pe 18 Oct 2006, 09:54 AM
si cine ti-a zis ca m-am suparat laugh.gif Sa stii ca sunt putini cei pe care-i adminr, d-aia vorbesc in sictir laugh.gif Stai linistita ca nu m-am semnat pe acele versuri... pt tine imi schimb si semnatura sign28.gif

Trimis de: liliana.grecu pe 18 Oct 2006, 01:24 PM
Numai prostii se supara, oricum!! Cat despre semnatura si formula de adresare cu un necunoscut exista niste reguli de comunicare. Eu ii admir pe marii oamenii ai Planetei care au facut ceva pentru semenii lor... Este drept, azi nu intalnim decat oameni ghidati de propriul interes si care au un orizont cultural miniatural. Tot ei au ajuns sa conduca destinele tarii... Intelectualii isi pierd aura si sunt mai mult intelectuali de ... carton!!

Trimis de: Ba_se_scumpesc toate pe 18 Oct 2006, 02:01 PM
Daca ii consideri intelectuali pe toti cei care au terminat o facultate... inseamna ca suntem un popor de intelectuali care se intrece in prostie.
Sfatul meu: Stai in banca ta cu tot cu intelect si lasa-i pe urmasii lui Machiavelii sa scrie istorie...
Daca nu stiai lumea a fost creata pornint de la premiza "only the strong survive" plebea intelectuala isi pierde aura devenind de ... carton!!
Numai prostii se supara credeam ca esti exceptia care confirma regula smile.gif)

// Numai bine!

Trimis de: little_john pe 19 Oct 2006, 12:53 PM
QUOTE
Ministerul - agentie de publicitate
Melania MANDAS VERGU | 19 octombrie 2006

Descentralizarea invatamantului preuniversitar, legea invatamantului universitar, tezele cu subiect unic la clasa a VII-a, verificarea modului in care s-au cheltuit fondurile, manualele scolare, evaluarile internationale si functionarea celor doua agentii ale calitatii invatamantului. Ministerul Educatiei pare a fi sub asediu, iar agenda geme de urgente, oamenii sunt gata sa-si dea duhul din cauza ritmului alert. Atata forfota la Educatie n-a mai fost de mult. Cel putin asa arata lucrurile vazute din afara.

Dupa zece luni de aparenta liniste (n.n. - care duce cu gandul la inactivitate), astazi MEC pare un santier. Ca si scolile si caminele in care guvernul pompeaza bani pentru modernizare.Ingrijorarea mea porneste de la faptul ca de pe margine, privind deciziile care ies din mapele ministerului, vad mai limpede ca treburile sunt facute fara cap si coada. Stilul de lucru al MEC se afla sub semnul improvizatiei, al grabei, ba chiar al panicii.

Luand-o metodic, constati ca in timp ce anunta ca desfiinteaza inspectoratele scolare si da afara din minister 50% din personal, ministrul Hardau doreste sa implementeze evaluarea continua si verificarile in teritoriu, pe care, probabil, le va face cu Sfantul Duh sau prin voluntariatul cadrelor didactice. Cum nu se precizeaza ordinea prioritatilor, adica nu stiu ce va face mai intai, va desfiinta inspectoratele si apoi va angaja personal care sa verifice in toate scolile generale cum se desfasoara tezele unice, ma mai linistesc putin, gandind ca, de fapt, toate aceste proiecte si programe nu sunt altceva decat enunturi. Altfel spus, anunturi publicitare de la MEC, sa nu mai zica nimeni ca nu se lucreaza la Educatie. Asa se transforma Ministerul Educatiei intr-un vanzator ambulant de iluzii. Descentralizarea e un fel de zana buna care va rezolva cu bagheta magica si starea materiala a scolilor, si disciplinele la alegere pentru care vor opta elevii, si salarizarea diferentiata a dascalilor. Daca ceri amanunte, constati ca zana e o amarasteanca, fiindca nimeni, dar absolut nimeni din MEC nu stie sa-ti spuna cum, in ce mod se vor pune in practica - (n. n. - si nu ne gandim la amanunte, ci intrebam de proceduri generale) aceste deziderate.

Tezele cu subiect unic sunt niste gaselnite, care vor transforma invatamantul romanesc anchilozat in sistemul de evaluare gen ghilotina (examen la data fixa) intr-un linistit parcurs educational, care va realiza orientarea elevului spre aptitudinile sale si spre viitoarea sa profesie. Cand ceri detalii, constati ca ditamai secretarul de stat si directorii serviciilor nu au cum sa duca subiectele in scolile de pe coclaurile patriei, care nu numai ca nu au calculatoare, dar nu au nici curent electric.

Cam la fel e si cu legea invatamantului superior, prezentata drept minunea minunilor. Cand scormonesti putin, constati ca larghetea cu care ministerul dixit "autonomia este deplina" se rezuma la a infiinta in conducerea universitatilor o structura paralela Senatului, cu drept mai mare de decizie si care, practic, este numita, in cazul invatamantului de stat, de catre minister.

Cum se vede, ingrijorarea nu-i degeaba, fiindca elanul ministerului nu reuseste sa ascunda, totusi, lipsa gandirii coerente a unor masuri menite sa puna ordine intr-un invatamant mediocru.

Daca domnii de la MEC reusesc sa se imbete cu apa chioara pe care-o bolborosesc in acest inceput de toamna, scoala, cu siguranta, nu va face altceva decat s-o ia si mai strasnic pe aratura.


http://www.gandul.info/articol_17868/ministerul___agentie_de_publicitate.html

Ar mai fi de adaugat aici si geniala reforma prin care examenul de titularizare se va desfasura in luna mai. Drept consecinta, absolventii de invatamant superior din anul in curs (care isi finalizeaza studiile, evident, la sfarsitul lunii iunie) NU vor mai putea participa... iar timp de un an de zile (pana in luna mai a anului urmator) probabil vor fi nevoiti sa isi "perfectioneze" cunostintele didactice la capsuni in Spania sau in posturi de agent de vanzari, soferi de taxi, etc.... Halal incurajare a tinerilor spre o cariera didactica! Curat reformatoare aceasta initiativa a MEdC!!!

Trimis de: little_john pe 30 Oct 2006, 05:53 PM
QUOTE
Elevi scoși în stradă de frigul din clase
Luni 30 Octombrie 2006, 16:51

Peste trei sute de elevi din Bistrița au ieșit în stradă din cauza frigului din sălile de clasă. Împreună cu profesorii lor, copiii au protestat în fața Prefecturii și apoi s-au întors în marș pe străzile orașului.

Ei au anunțat că refuză să mai vină la școală până când autoritățile nu vor rezolva problema căldurii din școala lor. Fosta firmă de termoficare a orașului a intrat în faliment, iar direcția de termoficare abia înființată nu a început încă să funcționeze.

http://www.realitatea.net/21976_Elevi-scosi-in-strada-de-frigul-din-clase-.html

Daca asa ceva se intampla in orase, in ce-i priveste pe elevii din mediul rural - vorba cronicarului, "sa sparie gandul..."

Trimis de: little_john pe 24 Nov 2006, 04:09 PM
QUOTE
De ce se face greva in invatamint

Profesorii, platiti mai prost decit racanii
Autor: Marinela RATA, Nicoleta VIERU

Cadrele didactice au declarat razboi guvernantilor. Atitudinea lor pare mai vehementa decit in anii trecuti. Sindicalistii cer acum demisia ministrului Mihail Hardau si string semnaturi pentru demiterea intregului guvern Tariceanu. Toate confederatiile sindicale au intrerupt practic orice dialog social cu guvernul. Surprinzator, protestele angajatilor din invatamint s-au radicalizat intr-un an in care guvernul a anuntat cel mai mare buget alocat acestui domeniu din ultimii 16 ani si in primul an in care salariul mediu net din invatamint intrece salariul mediu pe economie.
Si atunci, de ce fac greva profesorii? Raspunsul e foarte simplu si il ofera nu doar sindicalistii, ci si statisticile "bunastarii" din Romania. Fac greva pentru ca s-au saturat sa fie platiti mai prost decit majoritatea bugetarilor. Pentru ca nu mai pot accepta sa cistige dupa cinci ani de facultate si 15 ani de munca cit un debutant cu studii medii din jandarmerie sau administratie. Profesorii protesteaza acum impotriva tratamentului dispretuitor si desconsiderant al guvernantilor.
Cadrele didactice ar trebui sa se angajeze ca jandarmi, politisti sau functionari publici daca vor sa aiba un trai decent. In fata celor trei categorii de salariati, remuneratiile dascalilor sint considerate jignitoare. Acesta a fost de altfel si argumentul pe care l-au adus sindicalistii guvernantilor in fiecare an de proteste si negocieri.
„Sintem o categorie salariala discriminata. Uitati-va in alte sisteme ale statului ce salarii se cistiga si faceti o comparatie cu invatamintul. Salariile noastre sint mizerabile“, a spus Violeta Amariei, liderul judetean al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint.
Si, intr-adevar, in comparatie cu invatamintul, un post de jandarm este mult mai tentant sub aspectul salariului, de peste 8 milioane de lei vechi in mina pentru un proaspat angajat, care face misiuni simple de paza in post. Un profesor debutant, aflat in primul an la catedra, poate doar visa la aceasta suma.
In acest moment, salariul net al unui profesor debutant, dupa patru ani de facultate, este de 5,2 milioane de lei - cu aproape 3 milioane mai mic decit cel al unui jandarm proaspat absolvent de liceu. Insa, salariul unui jandarm aflat in primii ani de cariera poate urca si pina la 15 milioane de lei daca acesta participa la misiuni care implica un grad mai mare de periculozitate.
Cum un debutant din invatamint nu poate beneficia de salariu de merit sau de spor de vechime, leafa acestuia poate creste doar prin indemnizatia de dirigentie, de 10%, ceea ce inseamna un plus salarial de 500.000 de lei, leafa urcind astfel la aproximativ 5,7 milioane in mina.
Salarii la fel de mari ca cele ale jandarmilor au si politistii de frontiera. Acestia cistiga aproximativ 9 milioane de lei vechi in mina, fara sporuri, inca din primul an de angajare. Mai mult, politistii de frontiera isi ridica salariul inainte de a incepe sa munceasca, mai exact, din perioada celor citorva luni de scolarizare.

10 -12 milioane de lei net dupa 20 de ani de munca
Salariul unui debutant din invatamint este mult mai mic si decit al unui debutant din Prefectura. Un consilier sau un referent cistiga lunar in mina 6,5 milioane de lei. La aceasta suma se adauga insa norma de hrana si orele suplimentare, de peste 4 milioane, salariul net ajunging la 10 milioane de lei.
Salariile debutantilor Jandarmeriei, Politiei de Frontiera sau ai Prefecturii se obtin in invatamint abia dupa 10 - 15 ani de munca si numai dupa adaugarea sporurilor. De exemplu, un profesor cu gradul didactic II si 14 ani vechime in invatamint are salariul de incadrare net de 7 milioane de lei. Leafa poate urca insa la 10 milioane dupa ce la aceasta s-au adaugat salariul de merit, sporul de stabilitate, indemnizatia de dirigentie si orele suplimentare.
De altfel, 10-12 milioane de lei reprezinta si suma pe care o primesc in prezent cea mai mare parte a dascalilor cu o vechime de aproximativ 20 de ani de munca si cu tot cu sporuri. Salariul cel mai mare pe care il poate obtine un profesor cu vechime maxima, de 35-40 de ani, cu sporuri, inclusiv cu gradatie de merit, atinge 18 milioane de lei net. Acest nivel salarial corespunde insa unui numar redus de cadre didactice. In Iasi, din cei aproximativ 10.000 de dascali, doar 1%, adica aproximativ 100 de cadre, iau acesti bani.

Cei mai saraci dintre bugetari: in 2001, un politist cistiga dublu decit un profesor
Profesorii reprezinta de ani de zile saracimea bugetarilor. In 2001, de exemplu, la un an dupa greva care le-a adus cadrelor didactice cea mai mare crestere salariala aplicata vreodata - de 80% -, dascalii aveau in continuare cele mai mici salarii din sistemul bugetar.
In 2001, un profesor cu o vechime de sase ani si cu gradul II lua un salariu de 2,5 milioane de lei, in timp ce un politist cu aceeasi vechime lua in mina 5 milioane. Aceasta suma nu o ridica nici macar un profesor cu gradul I si 30 de ani vechime, care avea un salariu net de 4,7 milioane de clei. Cele mai mari salarii le luau in 2001, ca si acum, angajatii din justitie.
La acea vreme, magistratii ridicau lunar intre 6,5 si 11 milioane de lei net, in functie de gradul instantei unde isi desfasurau activitatea - cele mai mici fiind la Judecatorii si cele mai mari la Curtea de Apel - si de vechimea in munca. Pe linga aceste sume insa, magistratii care detineau si functii de conducere beneficiau ca si acum de o bonificatie de inca citeva milioane de lei lunar.

Cum au evoluat in ultimii ani salariile dascalilor
Salariile profesorilor, chiar si ale celor cu 20 de ani vechime, s-au situat in permanenta sub nivelul salariului mediu pe economie. In 2000, aceasta situatie s-a mentinut chiar si dupa greva din acel an, in urma careia profesorii aproape si-au dublat lefurile. „Am obtinut atunci cea mai mare crestere salariala din ‘90 incoace: 80%“, a spus Violeta Amariei, lidera judeteana a FSLI. Asa s-a ajuns in septembrie 2000 ca un debutant sa cistige un salariu brut de 1,7 milioane, iar un profesor cu gradul didactic I si vechime de 14 ani sa ridice 2,4 milioane lei, plasindu-se chiar si asa sub salariul mediu pe economie, de aproximativ 3 milioane lei. Aceeasi situatie s-a mentinut si in anii urmatori.
De exemplu, in decembrie 2003, salariul mediu brut pe economie a fost, potrivit Institutului National de Statistica, de 6,8 milioane de lei, in timp ce un profesor cu o vechime de 20 de ani si gradul didactic I cistiga 4,9 milioane de lei brut.  Din 2005 insa, profesorii cu experienta de peste 18 ani in invatamint reusesc sa egaleze sau sa depaseasca salariul mediu brut pe economie, de 9,7 milioane de lei in octombrie 2005. De exemplu, un dascal cu 20 de ani vechime si gradul I avea in octombrie 2005 un brut de 9,8 milioane de lei. La fel se intimpla si in acest an. Salariul unui profesor cu 22 de ani vechime in invatamint si gradul I este de 11 milioane de lei, cit este si salariul mediu brut pe economie.
Nemultumirea ramine insa a debutantilor, care se situeaza mult sub media pe economie. In octombrie 2005, de exemplu, un debutant cistiga 6,1 milioane de lei brut, iar in 2006 ia 7,2 milioane de lei brut. Si anul trecut si acum, debutantii cistiga cu aproximativ 3 milioane mai putin decit mediul brut pe economie. Nemultumirile cadrelor didactice se refera si la diferentele mari dintre salariile lor si cele ale altor categorii de bugetari. 

Preparatori cu lefuri de maturatori
La nivelul de incepatori, invatamintul superior nu se diferentiaza prea mult, din punct de vedere salarial, de cel preuniversitar. De fapt, un preparator universitar, in primii trei ani de activitate, nu se diferentiaza prea mult nici de lucratorii de la „Salubris“. Desi lucreaza si cite 12 ore pe zi si sint implicati in proiecte importante de cercetare, cele mai multe cadre universitare debutante nu cistiga mai mult de 6,5 milioane net pe luna.
Cristian Enachescu, asistent universitar al Facultatii de Fizica din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza“, este clasat printre primii tineri cercetatori din tara, fiind cistigatorul mai multor proiecte de cercetare. Cu peste patru ani de activitate didactica si numeroase rezultate in cercetare, salariul sau abia depaseste suma de 6 milioane de lei net.
Profesorii universitari - ale caror salarii ajung la zeci de milioane de lei - recunosc si ei ca retributia debutantilor este o reala anomalie a sistemului de invatamint. Daca in anii ‘70 -’80, cu un salariu de preparator se putea lua masa zilnic la restaurant sau se puteau cumpara zeci de carti lunar, astazi un astfel de salariu abia ii mentin la limita subzistentei.
„Imi aduc aminte, in primul meu an in invatamint am mincat zi de zi, la prinz si seara, timp de mai bine de un an la restaurant. Astazi, pentru preparatori sau asistenti, restaurantul este mai degraba un lux“, spune prof.dr. Gheorghe Grigoras, decan al Facultatii de Informatica de la Universitatea „Cuza“.
Cu salarii nete cuprinse intre 5,5 si 6,5 milioane de lei vechi, debutantii din invatamintul superior au constituit si tinta celor mai consistente majorari salariale acordate de Guvern dupa greva de trei saptamini din noiembrie 2005. In incercarea de a se normaliza situatia financiara a debutantilor, salariile acestora au fost majorate cu pina la 18,83%, ceea ce inseamna un cistig brut de doar 1,2 milioane de lei vechi. Astfel, de la 6.620.000 de lei brut in octombrie 2005, preparatorii cu pina la trei ani vechime cistiga din septembrie 2006 un salariu brut de 7.820.000 de lei vechi.
„Cind s-au negociat cresterile salariale la greva din noiembrie 2005, s-a avut in vedere ca cele mai mari majorari sa fie aplicate asistentilor si preparatorilor care au cele mai mici salarii. Astfel ca unele cadre didactice, cu o vechime mare in invatamint, au avut cresteri salariale de doar 5%, in timp ce pentru preparatori s-au aplicat majorari de 18%“, a explicat prof.dr. Stefan Grigoras, liderul de sindicat al Universitatii Tehnice „Gh. Asachi“.
Debutantii invatamintului universitar au ramas insa „codasii“ sistemului salarial de invatamint superior, dar si ai celui bugetar in general, asa cum au si fost in ultimii ani. Astfel, in 2004, un preparator sau asistent avea un salariu brut de doar 4,4 milioane de lei vechi, adica mai putin de jumatate din salariul mediu brut inregistrat la nivel de tara, care in acel an era de 9,7 milioane de lei vechi.
„Handicapul“ nu a putut fi recuperat nici in 2005, cind un debutant cistiga 6,6 miliarde de lei vechi, cu aproape trei milioane mai putin decit salariul mediu brut de 9,74 milioane. In 2006, nici majorarile salariale acordate de guvern nu au reusit sa remedieze situatia acestor categorii didactice. Cu un salariu brut de 7,8 milioane lunar, debutantii mai au nevoie, se pare, de inca trei greve generale pentru a ajunge la nivelul salariului mediu din acest an, de 11 milioane de lei vechi.

"Cind cerem noi, dereglam inflatia, iar primele de vacanta ale functionarilor, nu“
Cresterile acordate in 2006 nu sint nici pe departe suficiente pentru a reda invatamintului locul pe care il merita, considera sindicalistii. De fapt, dupa ce in luna noiembrie a anului trecut au suspendat activitatea didactica si au negociat cu guvernantii timp de aproape o luna, majorarile acordate in 2006 sint considerate a fi doar o bataie de joc. Practic, salariile din invatamint nu au crescut cu 11,83%, ci doar cu 0,83%, in raport cu celelalte sectoare bugetare.
„Ne pacalesc ei pe noi ca ne-au majorat salariile cu 11,83%. De fapt, toate categoriile bugetare, cu exceptia invatamintului, au avut salariile marite in 2006 cu 11%. La ceilalti s-a considerat indexare. In invatamint nu s-a mai acordat indexarea, dar au crescut salariile cu 11,83%, ceea ce este practic acelasi lucru. Cu aproape o luna de greva si negocieri, noi nu am obtinut decit 0,83%, fata de ceilalti bugetari“, a spus prof.dr. Stefan Grigoras. Profund nemultumiti de ceea ce au obtinut dupa greva de anul trecut, sindicalistii si-au pregatit deja noi solicitari.
Pentru anul 2007, s-a cerut o crestere salariala de 30%, insa guvernantii nu au fost dispusi sa acorde mai mult de 18%. O majorare mai mare ar fi „dereglat“ sistemul economic romanesc, producind o crestere prea mare a inflatiei, au argumentat ei. Guvernantii nu au fost insa la fel de „precauti“ atunci cind au votat fondul alocat din bugetul de stat in 2007 pentru primele de vacanta ale functionarilor publici - atrag atentia sindicalistii. Astfel, in 2007, vacantele functionarilor va costa bugetul de stat 2.513 miliarde de lei vechi.
Cei mai fericiti vor fi functionarii publici de la Consiliul Concurentei, care vor beneficia de o prima de vacanta de 54,8 milioane de lei vechi. „Este incredibila atitudinea guvernantilor. Cind noi solicitam o crestere salariala de 30%, ni se spune ca nu se poate pentru ca ar provoca o inflatie prea mare. Pe de alta parte, se aproba un buget pentru primele de vacanta de mii de miliarde. Oare acest buget nu afecteaza inflatia?“, se intreaba retoric Stefan Grigoras. 

Ce revendica sindicalistii din invatamint
Acum, sindicalistii din Iasi au intrat din nou in greva. Deocamdata doar una japoneza, de avertisment. Principalele revendicari includ: alocarea pentru invatamint in 2007 a unui procent de 6% din PIB, conform Legii invatamintului, elaborarea unei noi legi a salarizarii pentru categoriile bugetare (dupa cum a fost specificat in protocolul incheiat intre guvernanti si sindicalisti in noiembrie 2005), dar si aplicarea cresterilor salariale promise pentru 2007 si personalului nedidactic.
Sindicalistii sustin ca aceasta greva este determinata, de fapt, de nerespectarea unor acorduri de catre guvernanti. Astfel, alocarea pentru invatamint a unui buget reprezentind 6% din PIB este prevazuta si in Legea invatamintului pentru 2007. Numai ca, in ultimele zile, o noua ordonanta de urgenta amina acordarea acestuia abia pentru 2008. „Practic, noi cerem respectarea legii. Legea invatamintului este o lege organica. Nu stiu daca ei o pot incalca chiar atit de simplu printr-o ordonanta de urgenta. De asemenea, elaborarea unei noi legi a salarizarii bugetarilor este, de fapt, punctul 7 din protocolul pe care guvernantii l-au semnat cu noi anul trecut, in noiembrie, pe care de asemenea nu l-au respectat. In plus, refuzarea majorarii salariale pentru personalul nedidactic ni se pare o nedreptate. Ei au salarii foarte mici, cei mai multi doar minimul pe economie, care abia le ajunge sa supravietuiasca“, a mai spus prof.dr. Stefan Grigoras. Pentru ascultarea si indeplinirea revendicarilor, sindicalistii vor aplica astazi o noua metoda de convingere a guvernantilor: un referendum pentru inghetarea examenelor de an, a celor de licenta, masterat si chiar doctorat. Referendumul va fi initiat de astazi in toata tara.

Profesorii, maturatorii, ospatarii si postasii, la coada bugetarilor
Rapoartele cu salariile medii pe ramura ale Institutului National de Statistica arata ca angajatii din Educatie sint printre cele mai prost platite categorii de bugetari.
Cu toate ca in septembrie 2006 salariul mediu net in invatamint ajunge la 9,17 milioane de lei, reusind sa depaseasca mediul net pe economie (8,6 milioane de lei), angajatii din Educatie ramin in continuare dezavantajati in raport cu o mare parte a bugetarilor.
De fapt, singurii pe care dascalii au reusit sa ii „intreaca“ din punct de vedere salarial sint lucratorii de la Salubritate (o mare parte dintre ei abia cu studii medii), care au salariul mediu net de 6,26 de milioane, pe angajatii din hoteluri si restaurante, cu 5,72 de milioane, si pe cei angajati in serviciile postale si de curierat, al caror salariu mediu ajunge la 7,27 de milioane.
Pe de alta parte, cadrele didactice sint net surclasate de bugetarii din domeniul energiei termice, electrice, gaze, unde salariul mediu net se mentine la 12,47 de milioane, de angajatii din domeniul telecomunicatiilor, cu un salariu mediu de 13,23 de milioane, dar si de functionarii din Administratia publica, cu 13,73 de milioane salariu mediu net lunar.
Desi au absolvit studii superioare si au multi ani de vechime la catedra, cadrele didactice din invatamintul romanesc sint practic mentinute la un nivel salarial echivalent studiilor medii.

Tariceanu si Hardau invita la calm si responsabilitate
Ministrul Educatiei, Mihail Hardau, si premierul Tariceanu au invitat ieri sindicalistii din Educatie la responsabilitate, indemnindu-i sa recunoasca faptul ca actualul guvern a facut cele mai mari eforturi pentru imbunatatirea sistemului de educatie din 1990.
Potrivit agentiei Mediafax, premierul a adaugat ca foarte multe sindicate din Educatie invoca salariile mici, uitind sa mentioneze de diferitele sporuri de care beneficiaza. La rindul sau, Mihail Hardau a spus ca este de acord „ca exista o disproportie evidenta intre valoarea alocarii pentru infrastructura si investitia in resursa umana“, dar politica salariala nu este de competenta sa. Hardau a mai spus ca va sustine cresteri salariale pentru personalul din invatamint.

Calendarul protestelor din invatamint
2000: Anul grevei generale din invatamint cu cel mai mare impact. Fiind an electoral, dascalii au stat departe de catedra aproape trei saptamini, cerind dublarea salariilor. Au obtinut insa cea mai importanta majorare salariala din ‘90 incoace: 80%.
2002: Profesorii au apelat din nou la greva generala, de aceasta data pentru doar citeva zile. Revendicarile se refererau la marirea salariala cu 65%, acordarea tichetelor de masa si a unui fond anual de carte. In urma acordului dintre sindicalisti si guvernanti, s-a obtinut o marire salariala medie de aproximativ 20%.
2004: Protestele s-au limitat la pichetari, mitinguri si amenintari cu blocarea anului scolar. Dascalii au cerut majorari cu peste 50% a salariilor, un procent de 5% din PIB pentru Educatie, recalcularea salariilor profesorilor din 2001 pina in 2004, dupa ce s-a constatat ca grila de salarizare a fost intocmita gresit de Ministerul Educatiei. S-a obtinut recalcularea salariilor din cei trei ani si aplicarea unei noi grile de salarizare, care cuprinde gradatia de merit si indemnizatia de conducere in salariul de incadrare. De asemenea, s-a aprobat si o majorare salariala in medie de 26%.
2005: Aproape o luna de greva generala. Sindicalistii au cerut alocarea a 6% din PIB educatiei, dublarea salariilor din invatamint pina in 2007, elaborarea unei legi a salarizarii pentru angajatii din sistemul bugetar, fonduri pentru dotari si infrastructura. Pe hirtie s-a obtinut un 4,8% din PIB si 1% din PIB, acordat numai pe baza de proiecte si 11,83% marire salariala.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/profesorii_platiti_mai_prost_decit_racanii_137162.html

Trimis de: little_john pe 12 Dec 2006, 10:39 AM
QUOTE
Nota 10 la scoala devine nota 5
Iuliana Gatej

Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamintul Preuniversitar (ARACIP) vrea sa reintroduca notarea de la 1 la 5.
Reprezentantii Agentiei care evalueaza scolile vor sa inlocuiasca actualele cataloage de note cu fise de evaluare intocmite in functie de competentele elevilor. Pentru a nu aparea diferente prea mari intre elevi, evaluarea ar urma sa fie facuta cu note de la 1 la 5, calificative sau aprecieri cu „da“ si „nu“.
„Asa se practica aproape peste tot in lume la ciclul primar. Pentru noi, parerea mea este ca ar trebui sa se introduca la nivelul educatiei de baza si eventual in invatamintul obligatoriu“, spune Serban Iosifescu, presedintele ARACIP. Propunerea Agentiei va intra in dezbatere publica in rindul profesorilor, elevilor si parintilor incepind cu anul viitor.

Catalog pe cap de elev
Prin sistemul actual de notare adunam mere cu pere. Adunam pentru a face media generala notele de la matematica cu cele de la desen. Ca parinte ma intereseaza daca copilul meu stie sa citeasca bine si daca nu stie sa scrie bine. Dar daca copilul meu are nota 8, eu inteleg ca el este bun la toate si atit, pentru ca nu stiu cit la suta din nota reprezinta citirea sau scrierea. Important este ce se afla in spatele acestor conventii de notare, care poate fi nota, steluta sau bulinute“, explica Serban Iosifescu.
Vrem sa se introduca fisele de evaluare a unui elev pe fiecare competenta in parte si pe discipline, care pot fi sub forma unui caiet cu doua rubrici semestriale“, a mai spus seful ARACIP. O alta propunere este scoaterea repetentiei, pe motiv ca, „in multe scoli din lume, elevul poate trece in alta clasa si cu nota 1. Iar problema este atunci cind nu depaseste aceasta nota“.

Profii vor note, nu calificative
Unii profesori sint de acord cu notele de la 1 la 5, nu insa si cu calificativele. Ei cer standarde unice de evaluare pentru fiecare nota. „Eu sint adeptul sistemului de notare cu note, ca va fi un sistem de notare de la 1 la 10 sau de la 1 la 5, dar bazat pe niste standarde de evaluare, astfel incit fiecare nota sa aiba in spate justificarea. Personal nu sint adeptul calificativelor“, a declarat Lixandru Florin, directorul Scolii nr. 45 din Capitala.

Antecedente sovietice
Sistemul de notare de la 1 la 5 a mai fost practicat in Romania in anii ‘50, fiind impus de sovietici. El a fost abandonat dupa ce trupele URSS au parasit Romania, iar tara noastra a dat vizibile semne de emancipare fata de puterea de la Kremlin.

http://www.cotidianul.ro/index.php?id=8287&art=21564&cHash=a13d18b360

Absolut geniala argumentatia distinsului aracipist in spijinul noii (a cata?!) masuri de REFORMA in educatie... pacat ca nu isi analizeaza cu un pic mai multa atentie calitatea propriilor declaratii:
QUOTE
"...Important este ce se afla in spatele acestor conventii de notare, care poate fi nota, steluta sau bulinute“

Pai si atunci CE MAI RAMANE din geniala masura reformatoare a sistemului de notare in educatie??! Asupra a CE ar trebui sa ne concentram in primul rand:
FONDUL ("ceea ce se afla in spatele acestor conventii de notare") sau FORMA ("nota, steluta, bulinutza")??!!!

Trimis de: liliana.grecu pe 12 Dec 2006, 04:13 PM
Si-au gasit si cei de la ARACIP ce sa modifice in sistemul de invatamant romanesc, de parca asta era problema!!
In comisiile si departamentele raspunzatoare de invatamant nu ajung oameni cu experienta la catedra si asta o devedeste cert lipsa de initiativa concludenta. ARACIP ar trebui sa ia la bani marunti programele scolare stufoase, copiate uneori dupa cele universitare, tocmai la cei fara capacitate, adica la disciplinele tehnice scoala de SAM si chiar liceu tehnologic si liceu teoretic. Nu mi-e rusine nici cu programele de gimnaziu unde elevii nu apuca sa aprofundeze notiunile ca apar altele noi... Ce sa notezi daca sunt elevi ce abia stiu sa scrie?! Cum sa notezi daca nu stiu sa redacteze o stire TV, dar sa foloseasca un limbaj tehnic?!
Eu le propun celor din ARACIP sa faca apel la colegii lor aflati la catedra si sa afle fata reala a starii de fapt. Conlucrand cu roiul, mierea va curge...


user posted image

Trimis de: liliana.grecu pe 12 Dec 2006, 04:23 PM
[B] Si-au

Trimis de: ezragsit pe 14 Dec 2006, 10:35 AM
QUOTE (liliana.ionescu @ 18 May 2006, 09:44 PM)
Nu se investeste in EDUCATIE! Ministrii sunt pasageri prin sistem si nu au forta spirituala si nici dorinta de implicare.

Ba da! Se investește. Problema este CUM și ÎN CE!

Ultima noastră "specialitate" este hârțogăria fără fond. Alaltăieri aveam învățământ, ieri am făcut niște comisii "pentru calitate", azi avem învățământ de calitate. Ce s-a schimbat de alaltăieri până azi? Nimic de fond. Undeva, prin școli, există niște dosare pompoase în plus, ale "comisiei pentru calitate"...

Așa și cu investițiile. Nu sunt investiții? Nici o problemă! Deblocăm fonduri, dăm niște ordine "acu-acu, mintenaș ... luați produsele specificate, la prețurile specificate, de la firmele specificate ..." și ... gata, s-au făcut și investiții...

Grupul nostru școlar a fost obligat să cumpere ... alfabetare și jocuri pentru învățarea socotelilor ... la milioane de lei bucata, niște cartoane, ia acolo... Specificațiile pentru produsele informatice doar că nu spuneau numele agentului comercial de contactat, că-n rest specificau și codurile produselor ... evident scumpe și nu cele pe care le-am fi ales noi la o prospectare serioasă a pieței ...

Dar... ce să faci ... incepi cu o licitație, obții oferte din ce în ce mai bune, apoi câștigă garajul unde își repară șeful care distribuie banii mașina ... cu prețul cel mai mare dintre oferte ...

Evident, ar fi două soluții: MEdC organizează licitația centralizat și obține ofertele cele mai bune cu discounturi pentru volum și învățământ sau unitățile sunt lăsate să-și administreze fondurile după cum au nevoie. Practic, se recurge la a treia: MEdC dă specificațiile cele mai păguboase, iar unitățile primesc banii direcționați și cu termen fix de cheltuire. Iar directorii au libertatea să semneze mai la stânga sau mai la dreapta și ... cam atât. Că unele firme aveau marfă din belșug, dar proastă și "scumpită", iar altele s-au văzut nevoite să respingă comenzile pentru că nu puteau livra produsele în timpul lăsat la dispoziție ... ce mai contează?

Autogospodărirea și autoconducerea în învățământ se înscrie în două direcții de la centru venite: nu avem încredere în unități și lăsăm centrul să comită toate abuzurile din cauza cărora nu avem încredere în unități...

Centrul investește, centrul risipește, numele centrului fie lăudat!

Trimis de: liliana.grecu pe 14 Dec 2006, 04:04 PM
QUOTE
Dar... ce să faci ... incepi cu o licitație, obții oferte din ce în ce mai bune, apoi câștigă garajul unde își repară șeful care distribuie banii mașina ... cu prețul cel mai mare dintre oferte ...


Asa se intampla peste tot si, nu inteleg de ce nu au curajul oamenii din sistem sa sesizeze neregulile?? De teama repercursiunilor sau de teama schimbarii din functie??
Exemplu- Noi am cerut manuale de la o editura si ne-au trimis altele. Orice greseala de sus nu avem voie sa o semnalam. Ceva ce inseamna - tacere! si zau ca mie imi displace complet sistemul asta comunist...

Trimis de: ezragsit pe 14 Dec 2006, 07:22 PM
comunist înseamnă să iei atitudine! Înseamnă să fii combativ! Să nu crezi că necazurile altora nu te interesează și că bunul public este bunul nimănui...

Noi NU suntem victimele comunismului, ci noi și comunismul suntem victimele acelorași egoisme, al aceluiași far-niente mic-burghez, al aceluiași sistem de complaceri pleziriste și compromisuri comode...

Noi nu prea am mai avut comuniști, am avut indivizi care au făcut pe teologii cât a fost preoția aducătoare de beneficii, pe progermanii cât Hitler câștiga și prosovieticii după 23 August, combatanți feroci ai celor neatenți la ședințe sub Dej și aplaudaci cu carnet, Telecolor, apartament cu cinci camere și Dacie Break sub Ceaușescu, anticomuniști după ce și-au tradat președintele și iconari între două vânzări de întreprinderi noi la preț de fier vechi și licitații trucate între prieteni, așa că acuzele la adresa sistemului nu-și au rostul, atât timp cât nu sistemul, ci oamenii ce l-au deformat sunt de vină...

Trimis de: madagascar1 pe 14 Dec 2006, 08:47 PM
Oportunisti sunt peste tot.Sistemul poate fi mai permisiv sau mai putin permisiv

Trimis de: liliana.grecu pe 14 Dec 2006, 09:54 PM
QUOTE
...comunist înseamnă să iei atitudine! Înseamnă să fii combativ! Să nu crezi că necazurile altora nu te interesează și că bunul public este bunul nimănui...


Aceasta trebuie sa fie definitia din dictionar pentru termenul de comunism!! Eu sunt un decretel si nu-mi aduc aminte deloc de ATITUDINEA combativa a celor din jur, ci din contra, cei mai multi spuneau"-Nu vorbi! Si peretii au urechi". Mi-aduc aminte de oameni fara demnitate ce lingeau mana sefului si sareau ca arsi la comanda acestuia... Multe din astea le vad si azi si ma intreb daca romanul a realizat ca este LIBER SA GANDEASCA, SA SE ASOCIEZE si SA SE IMPLICE???

Trimis de: ezragsit pe 15 Dec 2006, 08:19 AM
Ce-nseamnă "sunt un decrețel"?
Nu mă refer la noțiunea în sine, ci la interpretarea proprie... Liliana.Ionescu ar fi un nick feminin, adică ar trebui asociat cu sexul capabil de inmulțire, cel capabil să poarte și să dăruiască lumii o nouă viață... Și mi se pare ... foarte ciudat ... ca o reprezentantă a acestui grup să spună despre sine ceva echivalent cu "sunt un produs nedorit al unei clipe întâmplătoare de amor dintre părinții mei, aș fi fost eliminată de la bun început dacă nu s-ar fi întâmplat să dea conducerea țării un decret care să interzică efectuarea la întâmplare și fără justificare a avorturilor medicale". Te-ai simțit nedorită, ți s-a spus că tu nu ar fi trebuit să fii, retrospectiv crezi că ar fi fost mai bine dacă existența ta de până acum ar fi dispărut în urmă cu trei decenii pe o masă ginecologică? Și ... asta are vreo legătură cu faptul că-ți scrii mesajele ca pe niște permanente țipete, folosind din plin boldul și culorile țipătoare?
Îmi amintesc de raionul de jucării de la Victoria, de multele magazine Materna, de părinții care erau categoric mai educați decât cei ce vor trebui să-și crească copiii în anii ce urmează, nu mi se pare că ar fi fost o neglijare sau vreo abandonare a copiilor "după decret"...
Iar necazurile din anii '80 le pun în legătură cu politica dobânzilor de după criza energetică din anii '70, care punea multe economii la pământ prin obligația de-a alege între a plăti cu mari eforturi datoriile sau de-a munci ca robii la plata unor eterne dobânzi, deci în nici un caz cu sporirea numărului de copii...
Rău a fost că lucrurile nu s-au discutat deschis, că nu s-a avut curajul de-a spune cinstit că acele datorii s-au datorat unor calcule ce nu au ieșit și al ineficienței aparatului de culegere de informații și de analizare economică, ce nu au permis la momentul efectuării investițiilor cu capital împrumutat evaluarea corectă a modului de restituire al creditului.
Lipsa de comunicare, înșelarea maselor au fost întotdeauna mari greșeli. Nu există viziuni și persoane peste critică și un conducător trebuie să conducă prin cinste și nu cu acoperirea nerealizărilor.
Doar această atitudine greșită a centrului a generat în lanț sistemul de raportări false, de comunicare a unor realizări acolo unde nu era cazul, de emulare nu în rezultate ci în crearea fictivă a acestora, înlocuirea spiritului critic și autocritic cu festivismul fără rost și lingușirea forurilor superioare.
Adică exact ce vedem și azi!
Fenomenul transcende regimul, evidențiind o eroare nu de sistem, ci de educație.
Faptul că îi învățăm azi timp de 10-12 sau 15 ani pe copii, că ceea ce le predăm "este important" atunci când noi înșine nu am putea argumenta de ce, atunci când creem examene în mod fals dificile, pentru a justifica subiecte și metode ce nu au un echivalent în nevoile vieții reale, atunci când elevii știu că nu vor folosi ceea ce trebuie să "tocească", dar vor avea nevoie de ceea ce școala nu știe și nu este pregătită să le ofere, nu facem decât să repetăm iar și iar greșelile ce ne-au costat atât de scump în ultimele decenii...
Unde și în ce fel a permis școala controlul societății, al mediului real? Nicăieri. Funcționând după norme stabilite din interior, controlându-se după criterii stabilite din interior, ruptă de realitate și ieșită în afara oricărei confruntări cu viața reală, școala a încetat să mai producă pentru societate, funcționând doar pentru sine.
Care părinte citind manualele copiilor săi mai înțelege despre ce este vorba, care părinte recunoaște în acestea ceva din ceea ce face el zilnic la locul său de muncă?
Definiții pompoase, exemple fictive și nenaturale, "cazuri reale" scoase din burta unor teoreticieni, eterna taxonomie, lipsa experimentelor și determinărilor reale, lipsa aplicării imediate a celor învățate ... câte s-ar mai putea înșira despre ceea ce găsește părintele în locul a ceea ce ar trebui să găsească.
Eternul exemplu al bunicii... "ce-ai învățat azi la școală?" ... urmat de imposibilitatea elevului de-a răspunde cu cuvinte și noțiuni clare pentru cineva care a trăiit o viață și a crescut câteva generații de oameni...
Disprețuim la toate nivelurile și în toate formele exemplul "sistemelor mediocre din străinătate", ignorând faptul evident că acolo copii scriu și joacă piese de teatru, studiază biologia și geografia făcând excursii și cercetări, încep fiecare capitol de matematică cu o problemă reală și-l termină cu rezolvarea acesteia, la istorie desfășoară hărți și documente pe mese și învață să argumenteze pe baza acestora, la fizică și chimie învață să măsoare, să observe, să emită ipoteze și să le verifice experimental și în toată școala, în toate activitățile să aibă o părere, să știe să o prezintă, să știe să o susțină și să știe să analizeze și, la nevoie, să accepte și argumentele și părerea celorlalți...
Da, într-adevăr "mediocre"...

Trimis de: Nectara Mircioaga pe 16 Dec 2006, 10:57 PM
happy30.gif happy30.gif happy30.gif

Trimis de: liliana.grecu pe 17 Dec 2006, 11:57 AM
QUOTE
Ce-nseamnă "sunt un decrețel"?
Nu mă refer la noțiunea în sine, ci la interpretarea proprie... Liliana.Ionescu ar fi un nick feminin, adică ar trebui asociat cu sexul capabil de inmulțire, cel capabil să poarte și să dăruiască lumii o nouă viață... Și mi se pare ... foarte ciudat ... ca o reprezentantă a acestui grup să spună despre sine ceva echivalent cu "sunt un produs nedorit al unei clipe întâmplătoare de amor dintre părinții mei, aș fi fost eliminată de la bun început dacă nu s-ar fi întâmplat să dea conducerea țării un decret care să interzică efectuarea la întâmplare și fără justificare a avorturilor medicale". Te-ai simțit nedorită, ți s-a spus că tu nu ar fi trebuit să fii, retrospectiv crezi că ar fi fost mai bine dacă existența ta de până acum ar fi dispărut în urmă cu trei decenii pe o masă ginecologică? Și ... asta are vreo legătură cu faptul că-ți scrii mesajele ca pe niște permanente țipete, folosind din plin boldul și culorile țipătoare?


Sunteti oarecum limitat in gandire, domnule ezragsit!! Cu siguranta sunteti COMUNIST pana la oase si prin sange inca va curge doctrina totalitarista.
Am spus ca sunt decretel pentru a ma defini in spatiu si in timp pentru cititorii acestor topic-uri. Parintii mei si-au dorit copii., eu fiind mezina familiei am fost asteptata cu surle si trambite la nastere, deoarece isi doreau un baiat. Am fost considerata baiatul tatei pana cand a aparut - in cele din urma- si fratele meu.
Parintii mei m-au crescut in dragoste si respect pentru mine si pentru cei din jur. Daca ceilalti decretei nu au fost doriti de parinti, cred ca acestia au avut timp sa-si dea seama de pacatul capital pe care l-ar fi infaptuit prin intreruperea unei vieti pe masa de osanda. Si poate aceasta generatie este mai capabila decat a comunistilor care au lins mana stapanilor de joasa speta. Poate generatia celor din '67-'68 are o menire pe pamant, aceea de a se implica si de a lua ATITUDINE si de a da lectii celor ce si-au pierdut demnitatea prin tenebrele comunismului.
Pentru mine viata este un miracol(de aceea iubesc "culorile vii") si traiesc in lumina deoarece nu ma tem sa spun adevarul.

Trimis de: liliana.grecu pe 17 Dec 2006, 03:10 PM
Va atasez o imaginea din incinta unei scoli, corp secundar, dar unde isi desfasoara activitatea foarte multe clase. Credeti ca-i pasa primarului ca decorul este jalnic pe coridoare?? Credeti ca intereseaza pe cineva??

user posted image

Trimis de: ezragsit pe 19 Dec 2006, 07:10 PM
Comuniștii ar pune mâna (sau ar organiza) și-ar zugrăvi. Pe principiul "al nostru este, noi îl îngrijim"
Post-comuniștii se vor plânge de lipsă de fonduri și vor ... cum spuneați? ... linge mâna (bănuiesc că nu voiați să spuneți "mana") stâpânilor cu mai multe sau mai puține clase, dar cu multe "tunuri" și "afaceri", sperând să-i convingă să de bani pentru plata reparației... Nici o grijă, banii se vor găsi, reparația se va face, banii vor fi de la stat iar reparația va include și o lucrare "pe lângă", așa că va fi muuult mai scumpă decât ne-am gândi...
Boala post-comunismului este combinația dintre "fără bani nu muncim" și "bani nu sunt". Cu rezultatul - firesc - "nu muncim"... ci ne lamentăm ...
Este regretabil că primarul nu se implică. Nu dând fonduri. Nu!!! Nu punând mâna să zugrăvească. Nuuuu!!!. Ci luându-vă la rost: "Este locul dvs. de muncă? Cum îl păstrați? Cine vreți să vi-l întrețină dacă nu dumneavoastră? Într-o săptămână, dacă nu ați curățat, copiii îi mutăm la o școală îngrijită, iar dvs. treceți în șomaj!"
La urma urmei sunteți niște angajați, iar patronul are datoria să vă pună la lucru, nu să vă asculte lamentările. Capitalismul ĂLA nu s-a construit cu trufandale și delicatețuri, ci cu ziua de muncă de 14 ore și coada kilometrică la "supa săracului" și oficiul de plasare a forței de muncă. Vreți să vină vreun chinez sau indian să repare școala? Dacă asta vreți, învățați și limba în care le veți preda apoi lecțiile...

Erau și pe vremuri asemenea "colțuri"? Nu știu! Mi-aduc însă aminte cum am spălat clasa pe jos și cum am zugrăvit pereții și cum am reparat acoperișul ... și nu-mi pare rău de aceste amintiri ... de elev, de student și de profesor ...

Comunist până în oase ... nu ai cum să fii. Comunismul ține de sfera ideologiei, nu de organic. Nu ne naștem nici comuniști, nici români, nici creștini. Ne naștem oameni. Apoi poți fi leneș, indiferent, profitor etc. indiferent de crezul arborat, sau poți fi harnic, preocupat, altruist, pentru că "așa vrea țara", "din credința în X" sau "pentru binele omenirii". În final, rămân copiii crescuți și copacii plantați... restul ...

Nu înțeleg "doctrina totalitaristă" în contextul lui "limitat în gândire". Am fost învățat să cred că frazele-tip și șabloanele sunt semnul limitării în gândire.
De fapt, observ că mă încadrați șablonard într-un clișeu ... hmmm ... chiar să fiu EU cel cu limitele?

Probabil că cei învățați cu "burghezul cu Coca-Cola" au trecut cu plăcere la "comunistul cu gândirea totalitaristă". Ghinion, nu toată lumea citește Sadoveanu, unii se mulțumesc cu comentariile despre Baltagul. E la fel și cu Marx... dacă originalul este prea greu ... te poți mulțumi și cu Tismăneanu ... în fine ... Rabelais avea o frumoasă comparație cu un tort acoperit cu oarece...

Întrebarea despre "decrețel" se referă la tendința atât de vizibilă azi de-a refuza implicarea și acțiunea prin ascunderea în spatele unui denominativ colectiv. Exemplul tipic este acela al elevului care spune cu savoare despre sine "nu știu", sau "noi n-am învățat...". Tu-i ceri un pic de gândire, dar el preferă liniștea lui "nu pot, de ce aș încerca?". Motiv pentru care nu-mi fac plăcere aceste "apartenențe"

Trimis de: liliana.grecu pe 19 Dec 2006, 09:30 PM
QUOTE
Cum îl păstrați? Cine vreți să vi-l întrețină dacă nu dumneavoastră? Într-o săptămână, dacă nu ați curățat, copiii îi mutăm la o școală îngrijită, iar dvs. treceți în șomaj!"
La urma urmei sunteți niște angajați, iar patronul are datoria să vă pună la lucru, nu să vă asculte lamentările.
Pe mine m-ati convins... Sunteti un om de valoare care mai si manuiti bine cuvantul. Nu vreau sa va contrazic. Aveti intr-un fel dreptate...
Credeti-ma, am participat la zugravirea clasei si eu, impreuna cu elevii mei. Am facut asta de doua ori in ultimii trei ani, dar asta nu inseamna ca trebuie sa ies cu elevii mei sa zugravesc si holurile liceului internat. Dumneavoastra m-ati pune sa devin si tamplar pentru a confectiona mobilier??!! Eu sunt profesor, am doua licente si iubesc pe langa disciplina mea istoria, filosofia, literatura, etc. MUNCITORII SCOLII CE FAC?? DIRECTIUNEA SI ISJ ce fac?? Sa avem pardon, DORM in pace...
Sunt curioasa daca cineva din MEdC se sesizeaza, desi tare ma indoiesc. Ei au alte preocupari... sau poate cine stie!! Eu am scris acum doi ani catre Primaria Drobeta Turnu Severin, catre DSP, catre fosta conducere ISJ, catre MEdC si NIMIC. Eu mai sper ca INDIFERENTA va fi detronata! Doar Mos Craciun poate face minuni!!
(Imi cer scuze pentru ca nu scriu cu diacritice ca dumneavoastra.)


user posted image

Trimis de: ezragsit pe 20 Dec 2006, 03:21 PM
Stimată liliana.ionescu,

1. Tehnic, diacriticele sunt foarte accesibile:
1.1. Din Start/Settings/Control Panel/Regional Options alegem tab-ul de sus "Input Locales"
Cu Add, adaug (dacă nu există) Romanian cu tastatura Romanian
1.2. Și o și setez ca tastatură "default" (cea activă fără alte intervenții)
1.3. (aceasta se poate face pe orice calculator cu Windows, fără a fi administrator, este în schimb o setare specifică pentru contul de logare, adică, dacă mă loghez pe conturi diferite, setarea tb. făcută pe fiecare cont separat)
Până aici am activat opțiunea de-a avea și tastatura românească
1.4. La setările "hotkey" (scurtături de tastatură, locul și denumirea depind de tipul de Windows) am grijă să setez opțiunea de schimbare între tastaturi (de regulă cu Alt+Shift) și adaug și scurtături pentru tastatura românească și pentru cea englezească (setările mele sunt Alt+Shift+1 pentru engleză și Alt+Shift+2 pentru română).
Acum pot trece ușor de la un tip de tastatură la cealaltă.
1.5. Deschid Start/Program/Accessories/Accessibility/On Screen Keyboard
Apare pe ecran imaginea tastaturii. Cu setările de la 1.4. comut în varianta românească. O notez (sau tipăresc) în variantele simplu, cu shift, cu Alt-ul din dreapta barei de spațiu.
1.6. și rețin că Z și Y sunt schimbate (tastaura nativă românească este una de origine germană, rândul de sus începe cu QWERTZ)
că Alt-ul din dreapta este foarte important, cu el și V obțin @, cu el și Q obțin \, cu el și W obțin |, cu el și ',', respectiv '.' obțin < și >, pe B și N apar { și }
pe / apare - iar cu shift _
rândul de sus este modificat, parantezele sunt deplasate spre stânga, apar pe 2 " (cu shift), pe 1 !, pe 0 =, pe vechea liniuță + și ?, alături ' și *, la început sunt ] și [
Și, evident, apar ș ț ă î â Ș Ț Ă Î Â după JKLȘȚ, respectiv IOPĂÎ și  undeva sus sau în dreapta...
1.7. Apoi iau un text de vreo zece pagini în limba română și îl scriu de la cap la coadă, respectând ortografia. Până termin, am învățat să scriu și românește...

În Internet Explorer am grijă să am setat la View opțiunea UTF8 la Encoding...

2. Referitor la miniștri, primari și alte persoane similare...
Eu am un joc simplu și foarte eficient: "pune-te în locul lor"
Să presupunem că ai fi tu, liliana.ionescu, numită ... ce ți-ar plăcea? ... ministru să spunem. Ai deveni instant conștientă că ai o mulțime de școli cu pereți dezastruoși și că lumea te înjură pentru că nu rezolvi. OK. Ești acolo! Cu ce începi? Btw, între timp ai avea de organizat examenele, licitațiile de manuale, te-ar bombarda lumea cu probleme de ministru (gen "de ce a fost numit cutăriță pe postul cutare, dacă eu, autorul petiției, spun cu tărie că de fapt alt cutăriță ar fi fost mai potrivit acolo, așa cum demonstrez în cele 50 de pagini atașate..."). Și, tot evident, fiind ministru, funcție reprezentativă, ar trebui să mergi la spectacole, prezentări, mese rotunde, interviuri, la Parlament, Guvern, Președenție, să primești delegații străine și să mergi tu însăți pe-acolo... Exact cum și-n ce fel ai rezolva cu pereții aceia?
Orice funcție politică este o funcție de echilibrare a unor tendințe contradictorii. Trebuie să mediezi, urmărind să-ți salvezi și întărești poziția, cerând și lăsând ...
Poți cere bani, nu-i vei primi, ți se va cere să lași din bani, vei refuza... Poți cere bani pentru ziduri, ți se vor lua bani pentru inundați, ce ai azi, nu o să ai mâine, cu cât ceri mai mult, cu atât ești mai prost-văzută de colegii din Guvern, cu cât lași mai mult, cu atât ești mai prost văzută de subalterni... Toată lumea primește bugetul bătut în cuie, numai tu plutești în aer între procente mai mari sau mai mici, funcție de un mare număr de factori, între care concesiile tale nu sunt printre cele neimportante. Poți cere și primi 20 miliarde, dacă accepți "furnizori recomandați". Sau poți refuza, și rămâi cu 5 miliarde... Oricum, pentru ziduri vor ajunge efectiv vreo 2, restul vor fi șpăgi locale, facturi umflate, vile de vacanță etc... Dacă rămâi, lumea te-njură, dacă-ți dai demisia, lumea râde de tine... Cred că dintre miniștrii de după 89 ... poate doar Ecaterina Andronescu să fi lăsat până în final o amintire plăcută, dar și dânsa a fost la vremea respectivă aprig contestată...
Așa că ... acum tu ești acolo ... ești în cabinet, ai preluat funcția ... ce faci în continuare? Care este primul gest? Cu ce începi? De la ce, cum și cu cine?

Vecinii noștri unguri au o soluție mult mai simplă (și au școli mult mai arătoase):
Consiliul local are controlul, directorul are banii și libertatea de decizie în cadrul programului pe care și l-a asumat când a candidat.
În limitele mandatului, directorul face aproape tot ce vrea: angajează, disponibilizează, distribuie fondurile între salarii, investiții, materiale etc.
În final, are de dat socoteală pentru ce a realizat din ce a promis că va realiza, dacă a avut un program de succes, este păstrat în funcție, dacă nu, nu.
Nici un director nu poate spune "n-am avut fonduri". El angajează muncitorii, așa că el răspunde pentru calitatea lucrărilor. Dacă școala arată ca-n poza ta, nu are pe cine da vina. Iar dacă a pus un profesor să facă tâmplărie și acesta a refuzat și-a plecat, dacă a fost un profesor bun și lumea îl regretă, directorul va suferi consecințele, dacă însă nimănui nu-i pasă de el, poate ar fi fost mai bine să știe tâmplărie și să fi făcut ce i s-a cerut...

Școala cu zidul respectiv are elevi și profesori. Nimeni nu spune ca profesorul să facă tâmplărie. Dacă școala are bani, atunci la fel ca acasă totul se reduce la a angaja o echipă de reparatori.
Dacă școala însă nu are bani, în situația similară de acasă cine ar face reparația? Nu cumva cei ce stau în acea casă?
Școala lucrează cu elevi și indirect cu părinții acestora.
Dacă nu le poți cere bani, le poți cere să exercite presiune pentru ca banii din impozitele plătite de ei să ajungă la școala unde le învață copiii.
Dacă profesorul nu poate mobiliza comunitate părinților, are o problemă de comunicare, dar situația nu este încă terminată.
Școala pregătește copii. Pentru viață. Viața înseamnă și zugrăvit, și făcut tâmplărie (și gătit, spălat, cusut, gospodărit...) Dacă noi, școala, întoarcem spatele vieții și-i învățăm pe copii savantlâcuri inutile și nimic practic ... nimeni, dar nimeni nu o să ne ierte ... ce-i înveți pe copiii ce ți-au fost încredințați, dacă acest minim, păstrarea curățeniei și efectuarea unor mici reparații nu ești în stare să-i înveți? Există tehnologie, profesori de tehnologie, practică, maiștri de practică. Ce fac copiii la aceste ore și cu acești oameni? Ce fac ei cu tine, ca dirigintă? Ce-i înveți tu să facă și ce-i îndemni tu să dorească? Ce faci în consiliul profesoral și cum intri în relație cu colegii pentru a stabili un drum de urmat.

Vezi, erau bune vechile vremuri pentru câte ceva. O școală neîngrijită devenea obiectul atenției organizației de bază, oamenii discutau problema, se căutau soluții, se intra în relație directă cu întreprinderile patronatoare, exista o colaborare și un sistem de schimburi de servicii. Și-n locul a zeci de partide care să se sape unul pe celălalt, exista Partidul, care intervenea direct și punctual ca totul să meargă cum trebuie...

Trimis de: liliana.grecu pe 20 Dec 2006, 04:55 PM
Am sa răspund provocarii dumneavoastră, nu înainte de a va mulțumi pentru lecția de informatică. Poate ea este utilă celor ce nu știau nimic din toate cele expuse de dumneavoastră. Sa fiu sinceră, eu din comoditate nu scriu cu diacritice pe net, dar am activat opțiunea UTF8 la Encoding (asta nu știam). Ultima frază mi-a fost de folos.
QUOTE
În Internet Explorer am grijă să am setat la View opțiunea UTF8 la Encoding...

Ce aș face dacă aș fi ministrul educației?? Imi place jocul...
În primul rând, aș lua legatura cu Consiliile locale si județene cărora le-aș cere să-mi trimită o prezentare electronică a școlilor din orașele, comunele și satele țării, fără cosmetizări. Aș ruga echipa (presupunând ca ea există!) să-mi prezinte școlile aflate în impas, dar și pe cele aflate la standarde. Aș lua legatura cu mass-media pentru promovarea imaginii școlii românești prin înființarea unei caravane, care zi de zi să prezinte publicului larg o nouă incintă școlară. Dacă nu ar fi fonduri, deși ele sunt risipite necuviincios, aș duce o campanie de sensibilizare a societății civile prin media, evident. Pentru mine, școala înseamnă locul unde îti descoperi talentul și unde îți cultivi cel puțin o pasiune. Tuturor școlilor aflate în situația școlii mele le-aș da var și un termen limită, apoi aș demite directorii. Evident, aș lua legătura cu DSP și cu Sanepidul și aș derula o campanie pentru elevi și părinți, gen, "Nu mi-e teamă să mă implic!". Aș fi o oră pe net la dispoziția elevilor, părinților și profesorilor pentru a afla problemele reale ale școlii românești. (Apropo, daca actualul ministru ar intra pe site, m-aș simți ca un om care nu vorbește în van...).
Aș cere înființarea unui site unde fiecare școală, dar fiecare școală să fie înregistrată și să-și specifice activitățile desfășurate cu elevii: concursuri, excursii, parteneriate, proiecte derulate, muncă de voluntariat și premii pentru participări la olimpiade. Mi-aș face timp să particip la activitățile organizate de elevi. Obligatoriu ca fiecare școală să aibă site personalizat și revistă electronică. Dacă eu vreau să aflu ceva despre școala din satul Bistrița, județul Mehedinți, de exemplu, nu am nici o posibilitate. Dar am aflat ca directorul ține calculatorul școlii acasă, de teama hoților...
Aș propune adaptarea programele școlare pe sistem european. Dar mai întâi de toate nu aș permite școlarizarea celor ce vin la școală doar să se plimbe. Profesorii ar trebui să aibă un portofoliu pe care sa-l susțină în fața CP. Aș deschide competiția pe toate liniile. Nu aș numi directori cu delegație pe cei ce au refuzat să participe la concurs. Aș desființa salariile de merit și gradațiile și aș trimite fiecari școli un numar de excursii in străinătate la sfârșit de an. Fiecare profesor ar fi obligat să facă cercetare cu elevii, nu doar să copieze informații din diverse cărți la proiectele de an. Toate activitățile să se oglindească în renumele școlii...
Probabil aș avea atâtea de făcut... Nu o contest pe d-na Andronescu, om de adevărată valoare morală, dar a zapacit învățământul tehnic prin acele școli de SAM, unde programele școlare sunt de nivel universitar, desi unii dintre ei nu au nici capacitatea. Aș milita pentru învățământ cultură generală până în clasa a X-a. Aș permite dialogul. Nu m-aș considera o persoană superioară. Ministrul Miclea era foarte distant, iar secretarele sale parca erau paznici la poarta iadului...
Dacă nu mi s-ar aloca fonduri de la guvern aș face lobby, aș iniția proiecte legislative și aș face apel la populație. EDUCAȚIA este cheia ce poate deschide ușa României spre un "viitor luminos".

Știți câți dascăli cu pile ocupă locul unora competenți, datorită incompetenței directorilor și inspectorilor?? Apropo, ce concurs de inspectori este acela in care candidatul este același cu contracandidatul. Asta înseamnă că doritorii nu au primit verde de la partid, sau de la ISJ, sau de la MEdC??

Mie nu mi-ar conveni sa aflu ca fiul meu raschetează pereții holurilor liceului. Eu nu l-aș lăsa pe fiul meu intr-o astfel de școală. Dacă fiecare părinte ar face la fel, schimbarea s-ar produce. Dar oamenii sunt indiferenți la INDIFERENȚA celor din jur!!


Eu pe elevii mei îi indemn să devină oameni de seamă, demni și capabili să se implice. La orele de dirigenție am ajuns să citesc poezii, deoarece am constatat că nu știu nici măcar să recite. Și acum sunt de acord cu dumneavoastra, cred că trebuie reînființată "Cântarea României", deoarece nu simt nimic pentru țara lor. Este drept nici Guvernul nu face nimic pentru tineri. Niște locuri călduțe pe la AJOFM, dar tinerii noștri sunt șomeri sau hoți prin țări străine. Există și un segment care nu se incadrează în acest șablon, dar cei valoroși rămân peste granițe. Sună cunoscut, nu_ Mircea Eliade, Brâncuși, etc...??
Cei mai mulți dascăli se mulțumesc cu această pâine dulce-amară, pierzând noțiunea de corectitudine (vezi meditații, bac) și de implicare în viața școlii (sesizarea unor nereguli)...

Trimis de: ezragsit pe 21 Dec 2006, 11:04 AM
Foarte interesant!
Nimic nou însă în faptul că din dialog răsar nestematele...
Oricum, pare să se fi pus bazele unui nou topic: "Ce ați face, dacă ați fi factorul de decizie...?"
Revine un pic mai târziu... pentru că sunt suficiente idei de combătut ... și susținut ... domage que nous parlons en "codrul pustiu".... wink.gif

Trimis de: liliana.grecu pe 21 Dec 2006, 01:53 PM
Regret faptul ca ceilalti colegi de pe forum nu au ... opinii!

Trimis de: little_john pe 5 Jan 2007, 09:15 AM
QUOTE
Cit de atractiva mai este azi cariera universitara?
Iasul ramine fara elite
Autor: Nicoleta VIERU

Salarii la limita subzistentei si munca de zece ore pe zi. Asta ofera astazi universitatile celor citeva sute de tineri preparatori si asistenti din Iasi. Si totusi, de ce mai aleg azi licentiatii cariera academica, in conditiile in care firmele private le acorda, in unele cazuri, salarii de trei sau patru ori mai mari? In trecut, cariera universitara era aleasa de cei mai buni absolventi de facultate pentru ca oferea prestigiu si un statut social de invidiat. Astazi, tinerii valorosi prefera cariera "financiara". Acesta este singurul mod in care se poate "citi" concurenta redusa inregistrata in ultimii ani pentru posturile de debutanti in invatamintul superior. Cu cel mult un candidat pe loc la posturile de preparator, universitatile iesene par sa se confrunte cu o criza a tinerelor talente. Profesorii de la facultatile de stiinte exacte si tehnice se pling deja ca firmele private le rapesc cei mai buni absolventi, lasind invatamintului doar tinerii de nivel mediu. Mai putin afectate de aceasta criza sint facultatile de stiinte socio-umane, care prin natura lor nu lasa foarte multe alternative absolventilor sai. Tinerele cadre didactice recunosc si ele ca invatamintul nu este destinat celor care isi aleg cariera pentru cistigul financiar. "Trebuie sa ai o doza de utopie, sa fii un visator pentru a ramine un invatamint", spune un viitor candidat la postul de asistent universitar.

"Atunci, cariera academica era ceva la care visai de pe bancile scolii"
Prestigiu, statut social si stabilitate financiara. Aceasta era "triada" care i-a motivat pe actualii profesorii universitari atunci cind au ales cariera academica. Un post de cadru didactic in universitate asigura automat respectul celor din jur si o pozitie sociala importanta. "Atunci, cariera academica era ceva la care visai de pe bancile scolii. Iti asigura prestigiu in societate si un statut social onorant. Situatia financiara la inceput nu era deosebita, dar iti asigura o oarecare stabilitate. Ca tinar cadru didactic, primeai insa locuinta din partea Universitatii, si te descurcai binisor", isi aminteste prof.dr. Mircea Cozmanca, prorector al Universitatii Tehnice "Gh. Asachi".
Pe linga o locuinta, primita pentru o chirie foarte mica, cariera academica asigura unora dintre universitari, chiar si la debut, un salariu suficient pentru doua mese zilnic la restaurant. "In primul an de cadru universitar mi-am permis zilnic sa maninc la restaurant, atit la prinz, cit si seara. Si asta timp de un an de zile. Aveam camera de camin asigurata de universitate si totul era mult mai usor. Pentru tinerii de astazi, restaurantul este mai degraba un lux" , spune si prof.dr. Gheorghe Grigoras, decanul Facultatii de Informatica din cadrul Universitatii "Al.I. Cuza". 
De fapt, dupa  cum recunosc si "seniorii" invatamintului universitar iesean, pentru tinerii universitari de astazi pina si traiul decent a devenit greu de obtinut. "Acum, pentru un tinar preparator sau asistent este foarte greu. Are nevoie de mult ajutor pentru a se mentine la un nivel decent de trai", spune prof.dr. Mihai Toma, decanul Facultatii de Fizica, din cadrul Universitatii "Cuza".
Si totusi: ce ii mai motiveaza astazi pe tinerii absolventi de studii superioare in alegerea carierei academice?

"Cei care cauta cistigurile financiare nu au ce cauta in invatamint"
"Prestigiul si statutul social au ramas factori importanti de motivare in alegerea carierei didactice universitare, desi astazi ele vin mult mai tirziu. Cit priveste partea financiara, aici depinde de facultati, insa oricum salariile sint foarte mici. Cei care cauta cistigurile financiare nu au ce cauta in invatamint", considera asist. drd. Adrian Monoranu, din cadrul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor a Universitatii "Cuza".
Cariera academica continua sa ofere prestigiu si recunoastere sociala celor care o aleg, insa ele nu mai constituie motive suficiente. Pentru tinerii universitari de astazi ele sint mai degraba niste bonusuri pentru anii de dificultati financiare oferite de sistem debutantilor.  Astfel, cu un salariu mediu de 700 RON lunar, tinerele cadre didactice abia isi permit sa isi plateasca chiria si facturile lunare. Cu toate acestea, programul lor de munca include pina la 12 ore pe zi, activitatea didactica si de cercetare. Aceasta pentru ca statutul social si prestigiul oferit de cariera academica vin prea tirziu, si necesita cel putin zece ani de activitate didactica, si mai ales de cercetare, sint de parere tinerii universitari.
"In spatele fiecarei ore cu studentii se afla cel putin trei ore de munca individuala. In plus, mai avem de lucrat la articole si lucrari stiintifice fara de care nu avem nici o sansa sa avansam in cariera. La cantitatea de munca depusa insa, salariile sint in mod clar o anomalie a sistemului", a precizat asist. dr. Sorin Botezatu, din cadrul Facultatii de Matematica.
Cu un asemenea sistem de "motivare", cei mai multi tineri capabili au preferat sa renunte la cariera academica.

"Am ramas fara asistenti si preparatori"
In conditiile in care firme private din tara sau din strainatate ofera salarii de citeva ori mai mari, cei mai multi tineri au renuntat sa astepte pina ce dobindesc prestigiul si statutul social oferit de invatamint, in schimbul unei sigurante financiare. "Am ramas fara asistenti si preparatori. De curind a plecat un sef de lucrari, iar acum am fost anuntat ca alti doi asistenti intentioneaza sa plece. Nici absolventii nu mai vor sa ramina. Firmele ii racoleaza pe cei mai buni de pe bancile facultatii, iar noi raminem pentru posturile vacante cu candidatii de nivel mediu", ne-a spus prof.dr. Mihai Branzila, seful departamentului de Geologie din cadrul facultatii de Geografie si Geologie.
Cei mai vinati absolventi sint cei care provin de la facultatile de stiinte exacte sau cele de profil tehnic, pentru care se da o adevarata batalie intre conducerea facultatilor si firmele private.
Ofertele foarte generoase ale sectorului privat au atras in ultimii ani esecul universitarilor in pastrarea celor mai buni absolventi. De altfel, cui ii mai da de gindit o alegere intre un salariu de 700 RON pe luna, oferit in invatamint, si unul de 3.000 sau chiar 9.000 RON lunar asigurat de unele firme private?
"Tinerii absolventi pleaca la firme straine pe salarii de 1.000 de dolari. Cunosc insa si fosti colegi de facultate care primesc salarii de 3.000 de euro. Oferta firmelor private este foarte generoasa. As putea pleca si eu, insa imi place prea mult sa lucrez cu studentii, si cred ca as regreta, chiar daca partea financiara s-ar imbunatati foarte mult", ne-a spus asist.dr. Daniel Tabara, din cadrul Facultatii de Geografie si Geologie.
De citiva ani, firmele nici nu mai asteapta sa vina candidatii la ele. Dimpotriva, incep sa isi selecteze perosnalul inca de pe bancile facultatii. Oferind burse, training-uri sau internship-uri, cele mai multe firme se asigura de fidelitatea celor mai buni absolventi cu unul sau chiar doi ani inainte de recrutarea efectiva. "Din generatia trecuta, circa 75-80% dintre absolventi au fost preluati de firme private. In generatia care termina anul acesta, exista deja firme care acorda burse celor mai buni studenti, urmind ca la finalizarea studiilor sa fie preluatI de acestea", sustine prof.dr. Mihai Branzila.

Cu ani in urma erau 4-5 candidati pe post, acum se roaga profesorii de ei sa vina
Cei mai solicitati sint insa studentii din domeniul tehnologiei informatiei, asaltati in fiecare saptamina de noi oferte de burse sau locuri de munca din partea firmelor de renume din tara si chiar din lume. "In fiecare saptamina primim brosuri, mail-uri sau alte oferte din partea firmelor pentru a fi prezentate studentilor.
Cu o asemenea cerere pe piata muncii, este o adevarata provocare pastrarea celor mai buni", ne-a spus prof.dr. Gheorghe Grigoras,  decanul Facultatii de Informatica din cadrul Universitatii "Cuza".
Cu un sistem salarial foarte restrictiv, putine dintre facultati reusesc insa sa faca fata acestei provocari.
"In ultimii sase ani cei mai buni absolventi au plecat fie cu burse in strainatate, fie la firme foarte bune. Nici nu prea mai ai de unde alege pentru un post didactic. Astfel ca la concursurile pentru preparatori am ramas cu cei de nivel mediu sau slab", se plinge si decanul Facultatii de Fizica, prof.dr. Mihai Toma.
Criza "tinerelor talente" este insa cel mai bine evidentiata de concurenta inregistrata la concursurile pentru posturile didactice, in ultimii ani. Astfel, daca acum circa sase ani pentru un post de preparator se luptau chiar si patru candidati, astazi un astfel de post vacant abia atrage cite un candidat. "La ultimele concursuri pentru postul de preparator am avut doar un candidat pe loc, spre deosebire de acum 5-6 ani, cind aveam si 4-5 concurenti", sustine prof.dr. Mihai Toma.
Mai mult, sint cazuri cind toti pretendentii renunta la post inca dinaintea concursului, profesorii find nevoiti sa caute din nou alti candidati. "Sincer eu nu am vrut sa urmez o cariera academica, a fost doar o chestiune de conjunctura. Toti candidatii renuntasera la post, iar un profesor cu care eu colaborasem la cercetare m-a chemat sa candidez. Aveam media 9, conditia pentru intrarea in concurs, si asa am ajuns aici. Acum chiar imi place ce fac si nu as mai renunta, desi partea financiara nu este tocmai stralucita", asist. Radu Apetrei, din cadrul Facultatii de Fizica.

Cariera academica e inca rivnita de absolventii facultatilor umaniste
Exista insa si facultati care nu sint amenintate de ofertele financiare substantiale ale firmelor private. Aceasta, insa, nu datorita preferintei absolventilor pentru cariera didactica, ci pur si simplu pentru ca ele lipsesc cu desavirsire. In lipsa unor alternative mai bune, cei mai buni absolventi de stiinte umaniste prefera sa ramina in mediul academic. "Ca absolvent de Istorie nu am prea multe alternative. Cel putin nu altele mai bune. Partea financiara nu constituie un avantaj, insa imi place foarte mult sa lucrez cu studentii", ne-a spus drd. Ionut Nistor, candidat la postul de asistent universitar. Astfel, date fiind alternativele mai putine pentru absolventii de facultati umaniste, facultatile cu acest profil reusesc inca sa recruteze pentru corpul profesoral absolventi buni.
"Cei din chimie, fizica sau stiintele tehnice au oferte mai bune la firme sau in strainatate. Pentru domeniul nostru insa nu sint alternative mai bune decit cariera academica, si tocmai de aceea reusim sa pastram virfurile, sefii de promotie", ne-a spus prof.dr. Adrian Neculau, seful Departamentului de Psihologie din cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei a Universitatii "Cuza".
De altfel, pentru "virfurile" acestor facultati, angajarea in cadrul lor este un obiectiv inca din timpul facultatii. "Cariera academica este foarte tentanta in acest domeniu. Am libertate in stabilirea programului sI a tematicii de seminar, iar cu timpul apar mari posibilitati de avansare. In plus, imi place foarte mult sa lucrez cu studentii. Partea financiara nu e stralucita, dar trebuie sa gindesti in perspectiva", ne-a spus prep. Daniela Zaharia, fosta sefa de promotie a Facultatii de Psihologie.

"Pentru a alege o astfel de cariera iti trebuie in mod  clar o doza de utopie"
Asadar, chiar daca nu mai este astazi o miza importanta pentru multi absolventi, cariera academica ramine insa atractiva pentru doua categorii de candidati: cei care sint pasionati de activitatea didactica si cei care nu au alternative mai bune.
Conditii obligatorii pentru urmarea unei astfel de cariere sint, in opinia celor ce au ales-o, "toleranta" financiara, rabdare in asteptarea promovarii, pasiune pentru munca didactica, dar si o doza de utopie. "Pentru a alege o astfel de cariera iti trebuie in mod  clar o doza de utopie, dar si multa pasiune", ne spune drd. Ionut Nistor.
"Ca sa ramii in universitate trebuie sa iti placa sa lucrezi cu studentii, sa ai rabdare, dar trebuie sa fii si un pic visator, sa treci peste greutatile de la inceputul carierei", considera si asist. Adrian Monoranu.

Tinerii universitari, platiti la fel ca maturatorii
Desi au studii universitare si postuniversitare, iar unii dintre ei au dobindit chiar si titlul de doctor, debutantii din invatamintul superior se mentin la acelasi nivel al venitului cu angajatii de la Salubris. Astfel, cu un salariu net care variaza intre 600 si 700 RON, similar celui de maturator, cei mai multi preparatori abia reusesc sa isi achite chiria si intretinerea pentru locuinta, iar pentru mincarea zilnica unii dintrei ei mai apeleaza si la parinti. Desi sint responsabili de educatia universitara a sute de studenti, sistemul de retributie ii mentine pe tinerii universitari la limita subzistentei.
Debutantii invatamintului universitar sint de ani buni "codasii" sistemului salarial de invatamint superior, dar si al celui bugetar in general.
Astfel, in 2004, un preparator sau asistent avea un salariu brut de doar 4,4 milioane de lei vechi, adica mai putin de jumatate din salariul mediu net inregistrat la nivel de tara, care in acel an era de 9,7 milioane de lei vechi.
"Handicapul" nu a putut fi recuperat nici in 2005, cind un debutant cistiga 6,6 milioane de lei vechi, cu aproape trei milioane mai putin de salariul mediu de 9,7 milioane.
In 2006, nici majorarile salariale acordate de Guvern nu au reusit sa reduca din inferioritatea acestor categorii didactice. Cu un salariu brut de 7,8 milioane lei vechi lunar, debutantii mai au nevoie de inca trei majorari salariale serioase pentru a ajunge la nivelul salariului mediu din 2006, de 11 milioane lei vechi.

In urma colegilor din Occident si in ce priveste accesul la noutatile stiintifice
In timp ce, sub aspect financiar, cariera academica este lipsita de orice atractivitate, sub cel al sanselor de implinire profesionala situatia s-a remediat in ultimii ani, spun profesorii. Daca pina acum doi ani cele mai multe laboratore de cercetare functionau cu aparatura utilizata in celelalte state acum circa 50 de ani, rezultatele si proiectele de cercetare cistigate de cadrele universitare iesene au imbunatatit conditiile de lucru.
"Am fost plecat la universitati din Cehia si Austria si, sincer, nu exista diferente foarte mari. Sintem cam la jumatatea drumului, insa in ultimii ani am recuperat foarte mult. Prin intermediul granturilor de cercetare a fost adusa multa aparatura moderna, iar in urmatorii trei ani cred ca vom ajunge la un nivel ridicat. Pot spune ca facem cercetare cu adevarat la un standard ridicat", ne-a spus asist.drd. Radu Apetrei, de la Facultatea de Fizica.
Imbunatatirea conditiilor de cercetare din laboratoare nu a eliminat insa toate problemele. Din cauza accesului extrem de restrins la revistele internationale din domeniu, cadrele didactice ramin deficitare la capitolul informare.
Noutatile din domeniu ajung in universitatile iesene destul de tirziu, si cel mai adesea prin intermediul cunostintelor care predau sau studiaza la universitati din strainatate. "Un abonament  la o revista internationala cotata ISI poate ajunge si la 7.000 de euro pe an, bani pe care Universitatea noastra nu isi permite sa ii aloce. De obicei intram in posesia materialelor straine prin intermediul studentilor sau colegilor plecati in strainatate, care ne trimit prin intermediul internetului articolele solicitate.
Problema este ca nu putem apela la ei la nesfirsit. Aici ar trebui sa intervina Ministerul Educatiei, insa deocamdata nu exista nici o initiativa", a declarat prof.dr. Gheorghe Popa, prorector pentru cercetare stiintifica in cadrul universitatii "Al.I. Cuza".

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/iasul_ramine_fara_elite_138445.html

Trimis de: liliana.grecu pe 5 Jan 2007, 10:00 AM
MEdC a achiziționat din bani publici o masina ultralux, 60.000 de euro, pentru deplasarile ministrului educatiei in teren. Eu ma bucur, poate astfel va fi tentat sa mearga in scolile uitate de Dumnezeu si poate isi va face aparitia mai des prin judetele tarii. Ce parere aveti??

Trimis de: little_john pe 13 Jan 2007, 11:13 AM
user posted image
QUOTE
Zeci de mii de euro ascunsi in magazia scolii
Autor: Ioana DOBOS

Din controversatul program SIVECO, al Guvernului Nastase, in care apropiati ai fostului premier au fost acuzati ca au incasat comisioane de zeci de milioane de euro, s-a ales praful la Iasi. Reporterii nostri au facut ieri un tur la intimplare prin citeva sate din judet pentru a vedea cum sint folosite calculatoarele ultraperformante si extrem de scumpe din scoli. Rezultatele au fost absolut dezamagitoare. Sute de calculatoare au incuiate in gramezi de cite zece, unele in foste magazii, cu praful de un deget pe ele. Astfel, costisitoarele aparate si ultraperfomantele softuri se uzeaza moral si inutil de la luna la luna. Cititi un incitant reportaj despre cum se toaca aiurea mii de miliarde din banii publici.

Elevii scolilor din mediul rural isi schimba la poarta, intre frati, ciubotele de cauciuc pentru a merge in schimbul doi la scoala. Imaginea, desprinsa parca dintr-un loc in care timpul a stat, am surprins-o ieri la Mironeasa, una dintre comunele din sudul judetului unde ne-am gasit ieri drum. La Scheia, profesorii se tem de cutremur, sa nu ramina prinsi sub cladirea care inca mai rezista sub vopsea si var vechi. Materialul didactic e "confectionat de profesori", iar mobilierul n-a mai fost schimbat de zeci de ani. Scolile au insa calculatoare ultraperformante, gratie programului de informatizare a educatiei din Romania. "Nu trebuie facute diferente intre elevii din mediul rural si cei din mediul urban", a explicat inspectorul general Camelia Gavrila. Numai ca elevii din scolile de la sate nu-si amintesc cind au trecut ultima oara prin laboratorul informatizat, plin de aparatura si scaune prafuite. In spatele unei usi bine incuiate si a gratiilor de la geamuri, investitia de sute de milioane zace nefolosita. Dar este pazita sa nu fie furata, si conservata sa nu se strice. Aceasta este realitatea din satele iesene, dintr-o tara de curind europeana.

Nimeni nu avea cheie
Prima scoala la portile careia am batut, cea din comuna Grajduri, era inchisa. Erau doar doi, trei copii prin curte, care ne cercetau curiosi. De la ei am aflat ca usile stau mereu inchise, ca masura de protectie impotriva altor copii, dar de etnie rroma. Usa de la camera ce adaposteste calculatoarele nu putea fi altfel decit tot inchisa. Intr-un corp din curtea scolii, de la care nimeni nu avea cheie, era investitia Ministerului pentru elevii scolii Grajduri. "Directoarea este plecata la un curs de management la Iasi, iar cel care administreaza reteaua nu este aici", ne-a spus o profesoara. Copiii au intrat la calculatoare, dar mai demult. "Nu stiu cind am fost ultima oara. Am facut o data lectii la engleza si chimie, dar de cind a plecat profesorul de engleza in Anglia, nu am mai trecut pe la calculatoare", a marturisit eleva de serviciu a Scolii din Grajduri.

Praf gros pe tastatura
In comuna Scheia, problemele de infrastructura si copiii navetisti, nevoiti sa parcurga pe jos cite 4 kilometri pina la scoala si alti 4 inapoi spre casa, par sa fie problemele cele mai importante. "Ne rugam de mult timp la domnul primar sa vedem cum facem sa primim bani pentru repararea scolii. Anul acesta avem promisiuni ca o sa-i primim. Vrem sa refacem peretii, tavanul din rigips", ne-a declarat Vestinica Alexa, directoarea scolii. Reteaua de calculatoare ar trebui sa fie folosita de copiii de gimnaziu, dar si de cei din clasele a IX-a si a X-a a scolii de arte si meserii. Elevii recunosc insa ca arareori au calcat pragul laboratorului. Calculatoarele tinute incuiate dupa o usa de metal nu au fost deschise anul acesta, chiar daca directoarea ne-a asigurat ca in urma cu o zi intrase ultima grupa de elevi. Marturie, praful de pe tastatura, mobilier si monitor. Mai rau este ca, desi scoala plateste abonament de internet prin Romtelecom, serviciul nu functioneaza din luna iunie a anului trecut si inca nu a fost gasita o solutie.

Profesorii fara cursuri nu au acces
In privinta retelei de calculatoare din comuna Mironeasa, una spune directoarea adjuncta, alta spun profesorii. "Computerele sint folosite de la clasa intii, facem lectii pe calculator", ne asigura Paraschiva Amancei, directorul adjunct al unitatii de invatamint. Mai mult decit atit, administratorul de retea ar vrea sa faca mai multe: sa ii invete pe copii programele Microsoft Office, componentele calculatorului, "insa si asa ceea ce fac este benevol", a marturisit el. Un elev a spus ca a fost o data "la calculatoare", dar si atunci nu a fost lasat sa umble, ci sa urmareasca lectia. In conditiile in care sala laboratorului de la Mironeasa este foarte mica si cu greu au fost inghesuite 10 calculatoare si 10 persoane, atunci, pentru o clasa de 25 de elevi, atmosfera devine apasatoare, iar atentia copiilor, relativa. Dascalii, nici ei nu sint multumiti. Un profesor de matematica a declarat ca el ar fi dorit sa isi duca copiii la o lectie pe calculator, insa nu a fost lasat deoarece nu facuse cursurile standard.

Sefa ISJ viseaza: Salarii mari si personal calificat
Sefa ISJ, Camelia Gavrila, a recunoscut fenomenul "calculatoarelor de expozitie" din mediul rural. "Exista tendinta ca dotarile sa fie protejate pentru a nu se uza. Insa obiectele se degradeaza fizic in timp si nici nu servesc scopului didactic. Totusi, vom putea verifica exact daca softurile educationale au fost folosite, deoarece au incorporate o forma de control", a precizat Gavrila, spunind ca teoretic exista solutii pentru ca in mediul rural calculatoarele sa nu reprezinte doar piese de decor. "Ar fi bine sa mergem in teritoriu sa formam cadre didactice, sa le oferim salarii adecvate si sa asiguram numarul corespunzator de personal", spune sefa ISJ, fara a propune insa cum si cind se va intimpla asta. Inspectoratul face deocamdata inspectii in sate pentru a vedea unde salile de calculatoare sint ca niste muzee mereu inchise. Probabil, muzeele cu cele mai scumpe si moderne exponate din mediul rural.

Dotarea scolilor, o afacere controversata nasita de Guvernul Nastase
Dotarea scolilor din mediul rural cu retele de calculatoare face parte din dintr-un program complex, dar controversat de informatizare a educatiei. Unitatile de invatamint precum cele de la Grajduri, Scinteia, Scheia sau Mironeasa au primit retelele de calculatoare anul trecut, odata cu celelalte scoli generale, palate ale copiilor si cluburi scolare din judet. Fiecare retea cuprinde 10 calculatoare - asa-numitele statii de lucru - si un server. Pe linga un sistem si un monitor, fiecare pachet trimis de minister mai cuprinde o imprimanta laser, un scanner, un modem si un ruter pentru internet. La toate acestea se adauga softurile de windows, office, un antivirus, un soft educational si un program de baze de date. Potrivit datelor oficiale, pretul unei retele laolalta cu softul este de aproximativ un miliard de lei vechi. Curios insa ca, daca acelasi echipament ar fi fost insa achizitionat la pretul pietei din orice magazin de profil, si nu prin firmele care au cistigat licitatia organizata de minister, suma ar fi fost mai mica cu 40% mai mica, facindu-se la Iasi o economie de 50 miliarde lei vechi. Programul SIVECO a debutat in 2001 cu amenajarea de laboratoare in liceele iesene si continua anul acesta cu a cincea componenta, in cadrul careia vor primi retele de computere ultimele 115 scoli generale din mediul rural. Programul a fost insa unul controversat, presa centrala acuzind ca apropiati ai premierului Adrian Nastase ar fi avut de cistigat serios de pe urma acestuia.

Exceptia: La Scinteia copiii lucreaza numai pe calculator, avind si post de radio
O situatie aparte reporterii nostri gasit la Scinteia. Copiii din clasa a cincea erau la finalul orei, chiar in sala cu calculatoarele. Urma clasa a saptea. Aici se fac ore pe calculator de 10 ani, iar computerele de la minister doar au imbunatatit aparatura pe care scoala o avea deja. Totul i se datoreaza profesorului de Educatie Tehnologica, Gigi Titel, care le-a propus elevilor optionalul "Prietenul meu, calculatorul". De atunci, elevii au inceput sa indrageasca din ce in ce mai mult orele in fata calculatorului. In scoala, copiii au post de radio propriu, iar materialele sint inregistrate pe un calculator. De asemenea, elevii nu rateaza nici o serbare pe care profesorul o filmeaza si, tot pe calculator, o vizioneaza. "Cel mai mult imi place sa ma joc si sa scriu", "in fiecare vineri gasim site-uri noi, imi place sa umblu pe calculator", "invatam Word, PowerPoint, Excel, dar facem si lectii". Acestea au fost marturiile citorva dintre micutii gasiti in sala cu calculatorare. La rindul lor, cadrele didactice de la celelalte discipline recunoscut ca invata de la copii despre computere. Din pacate, Scinteia este un caz izolat, o scoala - exceptie, unde elevii de la tara pot spune ca chiar sint contemporanii celor de la oras. Directorul scolii, Mihai Iftimie, fost primar si actual consilier local, spera in rezultate bune la testele nationale, ca doar are precedent. "Toti elevii reusesc sa termine 10 clase. Avem absolventi chiar si la liceele bune din Iasi, la Colegiul National sau Economic nr.1", s-a mindrit el.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/zeci_de_mii_de_euro_ascunsi_in_magazia_scolii_138772.html

Trimis de: liviumarianpop pe 13 Jan 2007, 11:00 PM
Extraordinar.
Isna sunt convins ca nu e singurul judet
VAi de tara romaneasca
De cine e guvernata

Trimis de: liliana.grecu pe 14 Jan 2007, 05:36 PM
QUOTE
VAi de tara romaneasca
De cine e guvernata


Vai si de cei care o populeaza!! Fata de comunism, stiti ce schimbare vad eu acum?? Atunci auzeam fervent "Sst, ne aud tovarasii", iar azi putem spunem tot ce ne deranjeaza, dar nu ne baga nimeni in seama... Nereguli sunt cu liota, iar cele cateva voci care se aud sunt insignifiante pentru cei nu-si vad decat interesul propriu.

Trimis de: astra_moldovan pe 14 Jan 2007, 05:47 PM
QUOTE
Va atasez o imaginea din incinta unei scoli, corp secundar, dar unde isi desfasoara activitatea foarte multe clase. Credeti ca-i pasa primarului ca decorul este jalnic pe coridoare?? Credeti ca intereseaza pe cineva??

Ce e cu termopanu ala mai sus daca nu ii pasa nimanui ?

Trimis de: liliana.grecu pe 14 Jan 2007, 06:03 PM
QUOTE (Ckestor @ 14 Jan 2007, 06:47 PM)
QUOTE
Va atasez o imaginea din incinta unei scoli, corp secundar, dar unde isi desfasoara activitatea foarte multe clase. Credeti ca-i pasa primarului ca decorul este jalnic pe coridoare?? Credeti ca intereseaza pe cineva??

Ce e cu termopanu ala mai sus daca nu ii pasa nimanui ?

Tu daca iti cumperi un costum nou, presupun ca-ti schimbi si lenjeria de corp atunci cand il porti... Stiu ca tu esti PRO situatia din Romania, dar deocamdata totul se duce de rapa incet, dar sigur, iar populatie bolnava cum are Romania din cauza microbilor care circula fara pasaport nu pot sa aiba decat statele lumii a III-a. Ai fost prin piete si targuri?? Ai vazut ca oamenii stau in frig?? Ai fost prin scoli?/ Ai vazut ca Tariceanu a taiat panglica la o scoala ce nu avea apa curenta?? Crezi ca le pasa?? Daca mai sunt multi ca tine, chiar ca nu se va schimba nimic in tara asta!

Trimis de: astra_moldovan pe 14 Jan 2007, 06:46 PM
Daca sunt oameni cu mentalitatea ta (partial) chiar nu va mai ramane nimeni in Romania. Intra pe www.globa-itv.com si uita-te la televiziuni din alte tari si apoi mai comenteaza tu de ce urat e in Romania. Unde vezi tu multi oameni bolnavi ? Din cauza microbilor ?? Eu nu cunosc pe nimeni sa aiba o asemenea boala si daca ar avea ar trebuii sa punem taxa pe microbi la granita?

Scuze pentru tonul agresiv, esti unul din putinii oameni pe care ii apreciaz de pe acest forum. Asta vreau sa fac si eu, sa schimb ceva insa asta nu se face criticand intruna orice mishca.

Trimis de: astra_moldovan pe 14 Jan 2007, 06:53 PM
"With a GDP per capita (PPP) of $9,446[11] in 2006, Romania is considered an upper-middle income economy[12] and has been part of the European Union since 1 January 2007. After the Communist regime was overthrown in late 1989, the country experienced a decade of economic instability and decline, led in part by an obsolete industrial base and a lack of structural reform"


Trimis de: little_john pe 15 Jan 2007, 02:21 PM
QUOTE
Reforma in invatamint: directorii de scoli vor fi numiti de primar
Autor: Ioana DOBOS
Ministerul Educatiei i-a chemat la sfirsitul saptaminii trecute pe toti sefii de inspectorate din tara ca sa le prezinte planurile sale. Astfel, toti inspectorii scolari se vor transforma in functionari publici. Directorii isi vor organiza singuri concursurile de angajare a cadrelor didactice

Schimbare radicala in ce priveste gestionarea problemelor de educatie la nivel de judet. Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC) i-a anuntat pe inspectorii scolari, aflati la intilnirea anuala care a avut loc la sfirsitul saptaminii trecute, ca inspectoratele judetene vor fi transformate in directii judetene. Aceasta transformare a MEdC atrage dupa sine si schimbarea statutului inspectorilor, care ar deveni din cadre didactice functionari publici. Legea prevede insa si posibilitatea ca inspectorii sa isi rezerve catedrele.

Salarizare mai buna in ISJ
Astfel, salarizarea noilor functionari ce provin din Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) ar intra in atributiile Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, ca masura pe care ministerul o ia pentru motivarea personalului care va lucra in noile institutii. Directiile judetene pentru invatamint preuniversitar ar ramine in subordinea Ministerului Educatiei, dar atributiile lor s-ar limita strict la probleme legate de invatamint si nu ar mai avea responsabilitati financiare, cum ar fi gestiunea fondurilor pentru investitii, acestea urmind sa fie preluate de comunitatea locala. "Aceasta propunere ar putea deveni realitate in 2010, fiind vorba despre o descentralizare in etape. In urmatorii doi ani, inspectoratele scolare vor mai avea de derulat programele de infrastructura, de dotari deja incepute. Conform proiectului ministerului, directiile de invatamint se vor ocupa cu organizarea curriculei, a inspectiilor scolare si a examenelor", a precizat sefa ISJ Iasi, Camelia Gavrila. Inspectorul sef a sesizat insa si o serie de aspecte care necesita revizuire. "Din punctul meu de vedere, am rezerve in privinta a doua chestiuni. In proiect este precizat ca numirea directorilor de scoala sa se faca de niste comisii care sa-l aiba drept presedinte pe primar sau pe un reprezentant al acestuia. Cred ca este mai bine ca aceasta componenta a comisiilor sa fie mixta, pentru a se evita politizarea procesului.
De asemenea, ar trebui o clarificare a modalitatii prin care vor fi ocupate posturile didactice. Conform proiectului, fiecare director va putea sa aleaga forma de examinare a viitoarelor cadre didactice din scoala sa si momentul cind acestea vor participa la concurs. Este vorba de prea multe variabile", a mai precizat Gavrila. Propunerea a fost prezentata, vineri, inspectorilor sefi din toate judetele tarii, prezenti la Brasov pentru o intilnire de lucru. Dupa ce acestia vor trimite la MEdC observatiile lor, urmeaza ca ministerul sa se consulte si cu sindicatele din invatamint.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/reforma_in_invatamint_directorii_de_scoli_vor_fi_numiti_de_primar_138814.html

Trimis de: liviumarianpop pe 15 Jan 2007, 04:11 PM
E primul efect al descentralizarii

Trimis de: roberta-chris pe 15 Jan 2007, 05:24 PM
Inteleg ca in loc sa-i trimita odata la catedra pe competentii astia din ISJ-uri (care le stiu ei pe toate ca doar de aia stau acolo neclintiti de 20 de ani! ), se pare ca le vor creste salariile devenind functionari publici??? mad.gif
Ma tot framanta o intrebare: inspectorul nu are program zilnic 8-16 pentru care este platit? Cum isi permite ca in acelasi interval orar sa presteze o multime de alte activitati platite??? Cursuri prin CCD pentru care incaseaza sume frumusele, ore la scoala cu nemiluita, catedra intreaga, pe care desigur ca nu si le pot tine pentru ca mereu sunt plecati pe undeva in delegatii... dar semneaza condica si incaseaza banii... la ore mai intra bibliotecara sau secretara... Cum pot desfasura simultam mai multe activitati, toate platite separat?

Trimis de: little_john pe 15 Jan 2007, 06:38 PM
QUOTE (liviumarianpop @ 15 Jan 2007, 05:11 PM)
E primul efect al descentralizarii

Cel mai previzibil efect va fi insa startul la nivel national a programului "Cantarea Directorului" si infiintarea la nivelul fiecarei unitati scolare a cate unei bisericute, unde zilnic va fi tamaiat, periat si i se vor aduce osanale celui cu painea si cutitul (care va face si desface contractele de munca si va stabili criteriile de competenta si, implicit, salarizare): Maria Sa, DIRECTORUL!!!


Trimis de: liliana.grecu pe 15 Jan 2007, 08:07 PM
QUOTE (Ckestor @ 14 Jan 2007, 07:46 PM)
Daca sunt oameni cu mentalitatea ta (partial) chiar nu va mai ramane nimeni in Romania.  Intra pe www.globa-itv.com  si uita-te la televiziuni din alte tari si apoi mai comenteaza tu de ce urat e in Romania. Unde vezi tu multi oameni bolnavi ? Din cauza microbilor ?? Eu nu cunosc pe nimeni sa aiba o asemenea boala si daca ar avea ar trebuii sa punem taxa pe microbi la granita?

Scuze pentru tonul agresiv, esti unul din putinii oameni pe care ii apreciaz de pe acest forum. Asta vreau sa fac si eu, sa schimb ceva insa asta nu se face criticand intruna orice mishca.

Ai dreptate! Poate ar pleca cei ce nu pot sa accepte legea, căci asta este problema românului... Crezi că este atât de greu să fim ca frații și să ne respectăm unii pe alții?? Să semnalăm problemele existente și să nu le mai mușamalizăm?? Să nu mai permitem celor incompetenți să ne conducă?? Sau să le aducem aminte că sunt și competenti??
Cât despre mediu, scuza-mă!! Mergi în spitale și vezi starea de fapt. Statistici nu știu dacă mai face cineva, dar eu pe toți adulții de peste 40 de ani îi aud că au câte-o problemă fiziologică...
Dacă am investi în reciclare, microbii nu ar mai "colcăi" în voie la orice colț de stradă. Nu știu cum o fi în orașul tău, dar la mine mormane de gunoi te-ntâmpină aproape la fiecare colț de stradă, deși salubrizarea a preluat-o o firmă austriacă confused06.gif Să fii suflat românii și pe ei?? Să-ți povestesc că primarul doarme și consilierii moțaie??


"...................................................................
Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înșela,
Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este așa?
Prea v-ați arătat arama, sfâșiind această tară,

..................................................................."
Scrisoarea III, Mihai Eminescu

Trimis de: astra_moldovan pe 15 Jan 2007, 08:30 PM
Da nu voi l-ati ales pe primar ? Gunoaiele la colt de strada nu depind de Romania ci de cei de la salubritate. Asta e o dovada ca si munca celui de jos conteaza si ca nici ala nu trebuie sa se culce pe o ureche. In Saturn desii e statiune turistica nu este nici macar o hartie pe jos. Intr-o zi vezi maxim 1-2 hartii pe jos in toata statiunea care si asa e plinade oameni. Nu exagerez deloc.

La noi la craiova primarul a schimbat 3 echipe pana sa termine partial lucrarile din Unirii pentru ca dormeau pe ei muncitorii. De fiecare data cand treceam pe acolo ori nu se lucra absolut deloc (poate nu se lucra intre orele 10-21) ori se lucra dupa stilul "Dorelu'". S-a intarziat cu terminarea proiectului din cauza asta.

Trimis de: liliana.grecu pe 15 Jan 2007, 08:55 PM
QUOTE (roberta-chris @ 15 Jan 2007, 06:24 PM)
Inteleg ca in loc sa-i trimita odata la catedra pe competentii astia din ISJ-uri (care le stiu ei pe toate ca doar de aia stau acolo neclintiti de 20 de ani! ), se pare ca le vor creste salariile devenind functionari publici??? mad.gif
Ma tot framanta o intrebare: inspectorul nu are program zilnic 8-16 pentru care este platit? Cum isi permite ca in acelasi interval orar sa presteze o multime de alte activitati platite??? Cursuri prin CCD pentru care incaseaza sume frumusele, ore la scoala cu nemiluita, catedra intreaga, pe care desigur ca nu si le pot tine pentru ca mereu sunt plecati pe undeva in delegatii... dar semneaza condica si incaseaza banii... la ore mai intra bibliotecara sau secretara... Cum pot desfasura simultam mai multe activitati, toate platite separat?

Oare s-o găsi cineva "cu competențe" să vă dea un răspuns edificator? Cu mult umor, ați surprins excelent greutățile wink.gif cu care se confruntă un inspector școlar, fie el chiar uitat de Dumnezeu în funcție, evident după ce a migrat pe la mai multe partide politice și s-a ploconit mai-marilor săi din sistem. Dar, după cele câteva umilințe îndurate pe la ușa cunoștințelor, au timp berechet să-și tragă sufletul și să uite de unde au plecat. Doar știți că așa sunt numiți, nu?? Ceilalți, cei care ar dori sincer să se implice, sunt "constrânși" să renunțe atunci când simt glaciațiunile din glasul superiorilor.
Este stare generală cu inspectorii aceștia și ... îi așteptăm și pe ei pe forum.
Personal cred ca în România lipsește controlul și guvernează încă INDIFERENȚA"

Trimis de: roberta-chris pe 15 Jan 2007, 09:25 PM
si nesimtirea...

Trimis de: liviumarianpop pe 16 Jan 2007, 07:11 AM
si multe altele.
insa parca suntem saturati de toate

Trimis de: little_john pe 17 Jan 2007, 08:22 AM
user posted image
QUOTE
Pentru bunul mers al scolii iesene
Camelia Gavrila si-a luat limuzina
Autor: Ioana DOBOS
ISJ a achizitionat un Volkswagen Passat de 875.000.000 lei vechi. Camelia Gavrila spune ca masina era necesara si va ridica „stacheta invatamintului“.

Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) a cheltuit pentru masina inspectorilor aproximativ 25.000 de euro, suma cu care o scoala si-ar fi putut dota trei laboratoare de specialitate sau si-ar fi putut achizitiona o retea de calculatoare performante. Autoturismul Volkswagen Passat a fost cumparat in leasing din bani de la Ministerul Educatiei si Cercetarii, trimisi la solicitarea inspectorului general, Camelia Gavrila. „ISJ avea doar un autoturism Nubira si avea nevoie de o masina mai buna pentru deplasarile inspectorilor. Anul trecut am dotat cu microbuze scolile din mediul rural, Palatul Copiilor si alte institutii din subordine, iar toate aceste dotari, inclusiv masina pentru ISJ sint menite sa ridice stacheta invatamintului", a declarat sefa ISJ Iasi. Intrebata daca masina de lux va fi folosita si la inspectiile in scolile de la tara care stau sa se darime, Camelia Gavrila a spus ca in acele localitati nu se va merge cu Passat-ul. „Vom merge la intilnirile oficiale de la minister si la reuniunile inspectorilor de la nivel national", a completat Gavrila.

„Nu s-a incalcat nici o prevedere legala"
Achizitia facuta de Inspectoratul Scolar nu contravine normelor legale, spune inspectorul general Camelia Gavrila. In ceea ce priveste moralitatea unei dotari de lux facuta de o institutie publica care gestioneaza un domeniu cu destule probleme, sefa ISJ spune ca „a face mereu referire la pret si la cit de necesara este o achizitie reflecta o mentalitate invechita". Nelasindu-se prada „mentalitatii invechite", Camelia Gavrila a achizitionat un autoturism de aproximativ 875.000.000 lei vechi, echivalentul a 25.000 de euro - pret ce include toate taxele presupuse de contractul de leasing, potrivit afirmatiilor Cameliei Gavrila. Banii vor fi acordati in 12 rate, incepind cu luna august a anului trecut. Ratele aferente anului 2006 au fost deja platite, Inspectoratul incadrindu-se in plafonul avizat de minister, de 560 de milioane de lei. „Am facut o lista complexa cu tot ce aveam nevoie calculatoare, mobilier, masina, si am inceput sa primim necesarul. Nu mai tin minte cind a ajuns la Inspectorat masina, dar oricum dupa luna august atunci cind am incheiat contractul cu Porsche Leasing", a spus Camelia Gavrila, tinind sa precizeze ca nu s-a incalcat nici o prevedere legala in procesul de achizitie, care s-a bazat pe o selectie de oferte realizata de Inspectoratul Scolar Judetean.

„Nu s-a incalcat nici o prevedere legala. Banii au fost trimisi de minister cu destinatie speciala, pentru achizitia unui autoturism la Inspectoratul Scolar", a adaugat Gavrila. Achizitia masinii Volkswagen Passat nu intra sub incidenta Ordonantei de Urgenta numarul 52 din iunie anul trecut, articolul 18, care precizeaza ca, „pentru perioada ramasa pina la finele anului 2006, institutiilor publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, li se interzice achizitionarea de autoturisme si mobilier". Aceasta deoarece actul normativ prevede si o serie de exceptii, cum ar fi „achizitionarea de autoturisme in regim de leasing financiar, cu incadrarea in bugetul aprobat pe anul 2006". Exceptie in care se incadreaza si situatia de la ISJ.

Camelia Gavrila a urmat exemplul sefului Mihail Hardau
La inceputul acestui an, Ministerul Educatiei a achizitionat un autoturism Audi A6 de 60.000 de euro, destinat deplasarilor ministrului Mihail Hardau. Banii cu care s-a cumparat masina Audi provin din fondurile la dispozitia ministrului, din care Hardau a dat 25 de miliarde pentru dotarea a 250 de scoli, la sfirsitul lunii decembrie, in cadrul festivitatilor de premiere a directorilor de scoli cu rezultate bune. Hardau a spus ca masina era necesara, intrucit pina acum ministerul avea in dotare doar „hirburi de masini".

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/camelia_gavrila_si_a_luat_limuzina_138930.html

Trimis de: liviumarianpop pe 17 Jan 2007, 08:40 PM
Ce basca mea
Sunt sef
animal10.gif

Trimis de: astra_moldovan pe 17 Jan 2007, 10:51 PM
Cand vine odata moda cu elicoptere ?

Trimis de: little_john pe 20 Jan 2007, 09:21 AM
QUOTE
Touareg la stat, Logan la patron
Comparatia dintre masinile de serviciu de la Mittal Steel Iasi, patronata de al treilea om de pe Pamint ca avere si cea de la Inspectoratul Scolar Judetean stirneste risul. In timp ce directorii de la Mittal (fosta TEPRO) merg in Logan, cei de la institutia publica de stat se plimba cu Volkswagen Passat.

Directorii grupului de firme Conex au toate motivele din lume sa fie invidiosi pe Val Condurache, directorul Palatului Culturii sau pe Camelia Gavrila sefa Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Iasi. Dimineata, in timp ce unul din directorii de la Conex se urca la volanul unui Citroen de 15.000 de euro, Condurache se aseaza pe bancheta din spate a unui superb Volkswagen Touareg de trei ori mai scump. La rindul ei, Camelia Gavrila isi arunca dimineata blana pe bancheta imbracata in piele a autoturismului Volkswagen Passat ce va scoate din conturile ISJ suma de 25.000 de euro. In ambele cazuri, nu este vorba despre masini proprietate personala, ci despre autoturisme de serviciu. In timp ce Citroen-ul a fost obtinut dupa negocieri dure cu patronii si numai dupa ce s-a facut demonstratia ca vechea masina nu mai este rentabila, pentru cele doua Volkswagen-uri a fost nevoie doar de o simpla cerere la Minister. Comparatia de mai sus nu face decit sa intarareasca zicala ca „statul este cel mai prost administrator" si nu este singura care se poate face. Prefectul judetului, Nicusor Paduraru, si Stefan Lazar seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta au ca masini de serviciu tot cite un Volkswagen Touareg.

„Tichie de margaritar" la Palatul Culturii
Val Condurache a dispus achizitia Volkswagen-ului Touareg la sfirsitul anului trecut. Seful Palatului Culturii nu a gindit insa achizitia in termeni de eficienta sau utilitate, rationamentul sau fiind mult mai simplu. Nu mai avea timp sa cheltuie banii alocati pentru consolidarea Palatului Culturii si se temea ca Iasul va pierde banii. Ce nu spune sau nu vrea sa spuna Condurache este faptul ca  Touareg-ul nu va aduce mai multi vizitatori la Palat si, implicit, nici mai multi bani. Masina dotata cu un sistem de tractiune integrala a scos din conturile Palatului Culturii aproape 40.000 de euro, bani proveniti din taxe si impozite. Condurache sustine ca masina ii este necesara pentru deplasarile in judet, unde nu in putine rinduri ar fi fost pus in situatia de a merge pe drumuri greu accesibile. In acelasi timp, directorii de la grupul de firme Conex, una dintre cele mai profitabile societati din Iasi, folosesc masini de serviciu a caror valoare variaza intre 12-15.000 de euro. Potrivit reprezentantilor companiei, managerii aflati in subordinea sotilor Tereza si Ioan Prisecaru conduc, in cea mai mare parte, autoturisme Renault Clio, Citroen C4 sau C5.

Passat-ul Cameliei Gavrila are piele si insertii din lemn
Pe principiul ca orice institutie respectabila trebuie sa aiba in dotare o masina la fel de respectabila, sefa Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Iasi, a cerut de la Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) care se plinge de lipsa cronica se fonduri, bani pentru achizitia unui Volkswagen Passat. Mihail Haradau, seful MEC, ce recent a achizitionat din aceleasi fonduri publice un Audi A6 de 60.000 de euro, a aprobat cererea Cameliei Gavrila fara a-i cere sa demonstreze utilitatea autoturismului. Tapiteria Volkswagen-ului in care se va plimba sefa ISJ este in intregime din piele neagra, accesoriu la care se adauga insertii de lemn de culoare maro-roscat, jantele sint din aluminiu, iar la faruri are stergatoare. Costurile de intretinere ale unei astfel de masini sint destul de mari. De exemplu, numai un simplu schimb de ulei ce trebuie facut obligatoriu la fiecare zece mii de kilometri, pentru a nu pierde garantia masinii, se ridica la circa 800 de RON. „Apropo de costul unei masini. Au fost scoli care au cheltuit 120 milioane lei vechi pe an datorita defectiunilor de la masinile ARO din dotare. Cum sa zic? Cistigi intr-o parte, pierzi in alta", a motivat Gavrila. Ce nu vrea sa admita sefa ISJ este ca putea sa gaseasca o masina noua, dar cu costuri de intretinere mai reduse decit al unui Volkswagen.

La afaceri lunare de doua milioane euro merge doar Ford Focus
Prin comparatie, directorii de la Mittal Steel (fosta TEPRO), societate ce este patronata de al treilea cel mai bogat om din lume, conduc doar masini de serviciu din gama Dacia. „Chiar daca avem profit foarte bun, patronul investeste banii in altceva. Toti directorii circula fie cu Logan, fie cu Solenza sau Logan Break", ne-a declarat Constantin Rotaru, liderul de sindicat al fabricii. Nici sefii Iasitex nu se pot lauda cu masini de serviciu care sa iasa in evidenta. In afara de directorul general al companiei, Gheorghe Caescu, care conduce un Mercedes clasa E de 35.000 euro, ceilalti sefi folosesc ca masina de serviciu un singur autoturism al carui pret este de aproximativ 16.000 de euro. „Avem intr-adevar o cifra de afaceri de 2 milioane euro pe luna. Dar, directorii nostri nu au masini de serviciu. Folosesc toti pentru deplasari doar un Ford Focus", a precizat Caescu.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/touareg_la_stat_logan_la_patron_139066.html

Trimis de: liviumarianpop pe 20 Jan 2007, 09:33 AM
Undeva in Romania
Poate cineva d ela Minister are alta parere

Trimis de: little_john pe 27 Jan 2007, 05:29 PM
QUOTE
Medicii pleaca pe capete din spitale
Autor: Carmen MAFTEI, Nicoleta VIERU

Alerta in toate spitalele iesene: multe cadre medicale bine pregatite sint gata sa porneasca spre statele Uniunii Europene. Numarul locurilor disponibile pentru medicii care vin din Romania: Marea Britanie - 1.200 de locuri, Franta - 5.000, Italia - 2.000, Germania - 1.500. “In primele trei saptamini ale acestui an am semnat 60 de certificate de buna practica pentru medicii ieseni care vor sa plece in strainatate”, ne-a declarat Vasile Astarastoae. Dupa aderare, Polonia a trecut printr-o situatie asemanatoare si a apelat la medici din Ucraina.

...
Cu fiecare medic plecat, statul roman pierde 40.000 de euro

Pentru fiecare medic care pleaca sa lucreze in strainatate, bugetul de stat pierde aproape 40.000 de euro. Acesta este costul celor 24 de ani de scolarizare necesari formarii unui medic, de la scoala primara si pina la rezidentiat. Cele mai mari costuri apar la nivelul studiilor superioare si de rezidentiat, mult mai mari decit la ceilalti absolventi de facultate. Astfel, in acest moment, alocatia pentru un student echivalent (unitatea dupa care Ministerul Educatiei acorda finantarea) este de 1.242 de euro pe an. Datorita complexitatii pe care o presupune educatia din medicina, MEC finanteaza universitatile din acest domeniu dupa formula „un student fizic la doi studenti echivalenti". In aceasta situatie, pentru fiecare student admis pe locurile finantate de la buget, Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa" din Iasi primeste 2.484 de euro pe an, adica 14.904 euro pentru toti cei sase ani de facultate. Costul creste si mai mult in cazul rezidentiatului, unde finantarea se acorda dupa formula „un rezident la 2,5 studenti echivalenti".

Astfel, pentru fiecare rezident, statul plateste anual 3.105 de euro de an, adica 15.525 de euro in cazul rezidentiatului de cinci ani, sau 18.630 de euro pentru cel de sase ani. Desi este mai mic decit in cazul studiilor superioare, costul pentru invatamintul primar si mediu ramine si el semnificativ. Cu o finantare de circa 500 de euro pe an pe elev la scoala generala, nota de plata pentru statul roman se ridica la sfirsitul primilor opt ani de scoala la 4.000 de euro. Pentru elevul de liceu, costul anual mai creste cu inca 100 de euro ajungind la 600 de euro pe an si la 2.400 pentru intregul ciclu liceal.
...

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/medicii_pleaca_pe_capete_din_spitale_139354.html

Trimis de: Dorina Cucu pe 27 Jan 2007, 07:07 PM
Înainte de '89 cei care părăseau definitiv (și legal rolleyes.gif ) România erau obligați să achite o sumă care acoperea cheltuielile statului român legate de școlarizare. Dar era epoca comunistă hipri.gif Contribuabilii sunt îndreptățiți să se întrebe dacă nu era corectă practica aceea mult hulită.

Trimis de: madagascar1 pe 28 Jan 2007, 10:46 AM
40 000 euro ii platesc intr-un an fara probleme la cat de bine sunt platiti dincolo
nu asta este solutia
dupa ce ca au niste salarii de mizerie ii taxam daca vor o viata mai buna
Sotul meu e medic
aveti idee cat cheltuim numai pe carti in fiecare luna?
si ce acrobatii facem ca sa ne pastram la zi cu informatia?

Poate ca va ganditi sa inchidem granita pentru cei ce vor sa plece
...ca pe vremea mult hulita...

Trimis de: astra_moldovan pe 28 Jan 2007, 04:28 PM
UN medic ??? Toate rudele mele ma sfatuiesc sa ma fac dentist sau medic mentru ca se castiga ENOOOORM insa nu imi place medicina. Ieri ne povestea nasamea cum nush de ce a fost la doctor si a venit asistenta si-a dat buzunarele pe dinafara ca sa priceapa lumea ca tre sa dea mita si vorbea chesti medicale in caz ca venea cineva. Imi povestea amuzata astea pentru ca i se parea ceva normal ce se intampla peste tot. Cica toata lumea inclusiv ea au dat apoi plicurile cu 1-2 mil. Cred ca face un doctor vreo 10 mil pe zi. Acum depinde si de doctor.

Iar un dentist castiga mai mult decat toata mita pe care o ia un doctor. O prietena a lu maicamea si-a pus dinti de portelan si a costat 50 mil numai partea superioara. Eu cand m-am lovit la dinti si a trebuit sa imi plombeze putin 2 dinti m-a costat 2 mil si pe vremea aia avea vaoare banii. Era atunci cand s-au prabusit world trade center.

Trimis de: little_john pe 30 Jan 2007, 12:20 PM
QUOTE
40 000 euro ii platesc intr-un an fara probleme la cat de bine sunt platiti dincolo
Eu de exemplu cunosc personal un doctor care e plecat acolo de 2 ani si nu are un salariu decat de cca. 3.000 euro (net, cu tot cu multele ore suplimentare efectuate). 3.000 x 12 = 36.000 < 40.000... Bine, nu generalizez, insa sa nu va inchipuiti ca TOTI care pleaca in vest o duc pe roze (desi, intr-adevar, nu exista termen de comparatie cu situatia materiala pe care ar fi avut-o ramanand in Romania). Apropo, aveti idee cat de SCUMPE sunt locuintele DINCOLO???

QUOTE
nu asta este solutia
dupa ce ca au niste salarii de mizerie ii taxam daca vor o viata mai buna
Sotul meu e medic
aveti idee cat cheltuim numai pe carti in fiecare luna?
si ce acrobatii facem ca sa ne pastram la zi cu informatia?
Poate ca va ganditi sa inchidem granita pentru cei ce vor sa plece
...ca pe vremea mult hulita...
Aveti dreptate cand va revoltati impotriva salariilor absolut mizerabile ale medicilor din Romania (ca de fapt si cele ale profesorilor, etc.). Insa lucrurile trebuie privite si din alta perspectiva: mie, ca si contribuabil, nu mi se pare deloc corect ca statul roman (din impozitele si taxele colectate de la noi toti) sa plateasca zecii de mii de euro pentru educatia si formarea unui tanar medic, dupa care acesta sa plece in Occident. Evident, nimeni nu vorbeste de "legarea de glie" a tinerilor intelectuali absolventi ai institutiilor de invatamant superior DE STAT pe locuri finantate de la buget (de altfel, nici nu s-ar mai putea practica, chiar daca s-ar dori), insa nici un absolvent de liceu nu este obligat cu forta sa urmeze o astfel de institutie de stat. Cel mai corect ar fi ca la admiterea in anul I intr-o astfel de institutie de stat finantata de la buget, proaspatul student sa semneze un contract prin care sa se angajeze SI la anumite obligatii (sigur, aici se pot discuta si chiar ar trebui discutate natura si durata acestor obligatii; PRINCIPIUL mi se pare insa absolut corect si moral). Daca nu este de acord, tanarul student nu are decat sa isi plateasca singur studiile la o Universitate privata din Romania sau chiar la una din Occident daca il tin curelele, caz in care nimeni nu ar mai avea absolut nimic de comentat...

QUOTE
O suta de medici au solicitat acte pentru a pleca din tara, de la inceputul anului
Ziarul Gandul | 28 ianuarie 2007

Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat, sambata, intr-o conferinta de presa, la Targu Mures, ca o suta de medici au solicitat, de la inceputul anului, actele necesare pentru a pleca din tara.
Potrivit lui Nicolaescu, ministerul are din acest an o situatie exacta, pentru ca sunt o serie de acte ce li se cer, printre care si echivalari de studii.

http://www.gandul.info/articol_28182/o_suta_de_medici_au_solicitat_acte_pentru_a_pleca_din_tara__de_la_inceputul_anului.html

Haideti sa facem un calcul simplu: 40.000 x 100 = 4.000.000 euro (si asta doar in cele cateva saptamani scurse de la inceputul anului!!! vi se pare o suma insignifianta?)

Oricum, mi se pare o imensa prostie din partea guvernantilor sa investeasca sume importante in institutiile de invatamant SUPERIOR de stat (vorbesc aici EXCLUSIV de cel superior! nu si de cel preuniversitar, unde este o cu totul alta situatie si necesita o alta abordare!!!) pentru formarea profesionala a unor indivizi, FARA SA SE PREOCUPE SIMULTAN si de crearea conditiilor (materiale, profesionale, etc.) pentru mentinerea a cat mai multi dintre acestia in tara... (sunt arhi-cunoscute rezultatele sondajelor de opinie printre studenti, la intrebarea: "Doriti sa plecati din Romania dupa finalizarea studiilor?")

Trimis de: c_csintalan pe 30 Jan 2007, 02:12 PM
QUOTE (madagascar1 @ 27 Sep 2006, 09:49 AM)
O alta dovada a minciunii in care traim.Sunt si cadru didactic si parinte.Primariile nu prea fac mare lucru pentru scolile si gradinitele pe care ar trebui sa le ajute.In continuare curtile unor gradinite din Bucuresti arata jalnic iar reparatiile majore sunt suportate tot din buzunarul parintilor.

Partial aveti dreptate, ......sunt si primari, care s-ar stradui, dar consilieri sunt de alta culoare politica,,...............apropo vorbesc de mediul rural, unde e Jale .
Dar dac SE VA APLICA SISTEMUL DE DESCENTRALIZARE IN VARIANTA DE PROIECT . unde SEFUL in educatia va fii un primar, si consilieri cu cateva clase....

Trimis de: liliana.grecu pe 30 Jan 2007, 04:21 PM
QUOTE
Partial aveti dreptate, ......sunt si primari, care s-ar stradui, dar consilieri sunt de alta culoare politica,,...............apropo vorbesc de mediul rural, unde e Jale .
Dar dac SE VA APLICA SISTEMUL DE DESCENTRALIZARE IN VARIANTA DE PROIECT . unde SEFUL in educatia va fii un primar, si consilieri cu cateva clase....


Poate s-a mai trezit si romanul in cei 18 ani de la revolutie!! Ar fi de dorit sa nu mai fie alesi in fruntea satelor si comunelor cei cu patru-opt clase, sau in curs de terminare a liceului... Acestia nici nu stiu sa citeasca un proiect, dar sa-l intocmeasca!?? Este drept ca si cei scoliti au avut cu totul si cu totul alte preocupari... si asta se vede din plin in mediul rural. Dar si in mediul urban ... vai, vai - si MEDIUL este cel mai agresat din lipsa de educatie.

Trimis de: c_csintalan pe 31 Jan 2007, 12:01 PM
QUOTE (liliana.ionescu @ 30 Jan 2007, 05:21 PM)
QUOTE
Partial aveti dreptate, ......sunt si primari, care s-ar stradui, dar consilieri sunt de alta culoare politica,,...............apropo vorbesc de mediul rural, unde e Jale .
Dar dac SE VA APLICA SISTEMUL DE DESCENTRALIZARE IN VARIANTA DE PROIECT . unde SEFUL in educatia va fii un primar, si consilieri cu cateva clase....


Poate s-a mai trezit si romanul in cei 18 ani de la revolutie!! Ar fi de dorit sa nu mai fie alesi in fruntea satelor si comunelor cei cu patru-opt clase, sau in curs de terminare a liceului... Acestia nici nu stiu sa citeasca un proiect, dar sa-l intocmeasca!?? Este drept ca si cei scoliti au avut cu totul si cu totul alte preocupari... si asta se vede din plin in mediul rural. Dar si in mediul urban ... vai, vai - si MEDIUL este cel mai agresat din lipsa de educatie.

...asa este, va dau perfecta dreptate, dar sa vadeti cand vin la sedinta consiliului de administratie, ce ideei au, cum dau ordine la director, dar de A ajuta.....,,PAUZA,,
SUBIECTUL acesta ar fii asa de lung, incat am putea scrie o carte...
...felicitari

Trimis de: liliana.grecu pe 31 Jan 2007, 03:08 PM
QUOTE
sa vadeti cand vin la sedinta consiliului de administratie, ce ideei au, cum dau ordine la director, dar de A ajuta.....,,PAUZA,,
SUBIECTUL acesta ar fii asa de lung, incat am putea scrie o carte...



Cred ca a venit vremea sa scriem carti despre incultura si despre incompetenta celor ce ne conduc ... si, dramatic este faptul ca, suntem dispusi sa suportam astfel de oameni in varful ierarhiei si vorbim doar pe la colturi. Iata-ne si pe forum, dar oricum nu ne ia nimeni in seama...
Un exemplu, in afara topic-ului,- pe postul local RTS se desfasura o disputa intre presedintii PD si PNL, evident pe algoritm de ... ciolaniada. A intrat in direct deputatul de Severin, Mihai Stanisoara, si sfatul dumnealui m-a lasat masca, ceva de genul -oamenii nu au nevoie sa cunoasca disputele din partid, ei se gandesc doar la mancare si la copii, iar in centrul politicii nici cu gandul nu au ce cauta. No comment...

Trimis de: elemate pe 31 Jan 2007, 04:31 PM
Mai nou... a aparut disputa dintre PNL si PD! hipri.gif In loc sa faca ceva pentru cetatenii acestei tari...acestia se cearta...<<tara arde... si baba se piaptana...>>
Referitor la carte... ce ne trebuie atata carte... ati vazut si la permisele de conducere... pot sa se inscrie si fara scoala primara...
sad.gif

Trimis de: crischiorescu pe 31 Jan 2007, 05:39 PM
QUOTE (elemate @ 31 Jan 2007, 05:31 PM)
Referitor la carte... ce ne trebuie atata carte... ati vazut si la permisele de conducere... pot sa se inscrie si fara scoala primara...

"Țara te vrea prost Gigele!"
Chiar se urmărește extinderea inculturii la noi în țară. Așa masele sunt mai ușor de manipulat. Omul incult nu poate să analizeze corespunzător informația și crede tot ce i se spune. Astfel atenția îi este deturnată de la problemele reale ale comunității și manipulatorii pot să-și vadă în liniște de afacerile personale.

Trimis de: elemate pe 31 Jan 2007, 05:58 PM
Pai da...ce-i prea mult nu-i sanatos!!! hipri.gif hipri.gif hipri.gif Trebuie sa trezim constiintele semenilor nostri...iar guvernantii- treziti la realitate, sa coboare de pe socluri si sa priveasca cu sinceritate adevaratele probleme existente... sa caute solutii- nu sa ne facem ca ploua si sa stam nepasatori... confused24.gif

Trimis de: crischiorescu pe 31 Jan 2007, 06:00 PM

În plus, profesorii sunt obligați să întocmească atâtea hârtii inutile încât ajung, fie să renunțe la învățământ, fie să coboare ștacheta în munca la catedră. Astfel se găsește și țapul ispășitor atunci când se discută despre calitatea învățământului.

Trimis de: liliana.grecu pe 31 Jan 2007, 06:20 PM
QUOTE (crischiorescu @ 31 Jan 2007, 07:00 PM)
În plus, profesorii sunt obligați să întocmească atâtea hârtii inutile încât ajung, fie să renunțe la învățământ, fie să coboare ștacheta în munca la catedră. Astfel se găsește și țapul ispășitor atunci când se discută despre calitatea învățământului.

Daca hartiile sunt in concordanta cu realitatea, intocmirea lor ar fi imperios necesara!! Dar ceea ce scriem noi pe hartii este departe de adevar... EX: - examen la anul de completare, SAM - in fisa de evaluare este punctata prezentarea proiectului folosind IT biggrin.gif ... Proiectele nici nu sunt redactate de ei si uneori habar n-au de continutul lor si este evident atat timp cat scoala nu le pune la dispozitie laboratoarele de informatica in orele dupa-amiezei.. Cand eu eram studenta in Bucuresti, prin '94, aveam acces la imprimanta si la calculator, totul notandu-se intr-un caiet de activitati. O idee geniala zic eu...

Trimis de: crischiorescu pe 31 Jan 2007, 06:31 PM
QUOTE (liliana.ionescu @ 31 Jan 2007, 07:20 PM)
Daca hartiile sunt in concordanta cu realitatea, intocmirea lor ar fi imperios necesara!!

De acord!
Dar la controale sunt evidențiați cei care au toate rapoartele, procesele verbale, etc la punct deși nu au făcut nimic, iar cei care nu au avut timp să scrie hârtii pentru că au muncit cu elevii sunt dați de exemplu negativ.

Trimis de: elemate pe 31 Jan 2007, 06:50 PM
In invatamantul de astazi daca ai ditamai dosarul pus la punct... esti in regula wink.gif ... nu conteaza daca iti faci orele cum trebuie sau nu... dry.gif Cand vine vreo inspectie trebuie sa ai dosarul cat mai mare... Pe an ce trece ni se cere tot mai multa scriptologie... in loc sa se verifice cunostiintele elevilor... hipri.gif
La fel sunt si cursurile de perfectionare... acum este la moda goana dupa puncte... Intrebarea este: oare se fac aceste cursuri cum trebuie, confused06.gif sau...doar hartiile conteaza...ca peste tot...

Trimis de: c_csintalan pe 1 Feb 2007, 11:19 AM
QUOTE (elemate @ 31 Jan 2007, 07:50 PM)
In invatamantul de astazi daca ai ditamai dosarul pus la punct... esti in regula wink.gif ... nu conteaza daca iti faci orele cum trebuie sau nu... dry.gif Cand vine vreo inspectie trebuie sa ai dosarul cat mai mare... Pe an ce trece ni se cere tot mai multa scriptologie... in loc sa se verifice cunostiintele elevilor... hipri.gif
La fel sunt si cursurile de perfectionare... acum este la moda goana dupa puncte... Intrebarea este: oare se fac aceste cursuri cum trebuie, confused06.gif sau...doar hartiile conteaza...ca peste tot...

...vorbele zboara, dar manuscrisul ramane, stiinta moare, mapa e mare....... wub.gif

Trimis de: elemate pe 1 Feb 2007, 12:42 PM
Asa este... in ziua de azi trebuie sa strangi cat mai multe diplome (cu toate ca multi nu raman cu nimic in cap...), sad.gif cat mai multe adeverinte de absolvire a cat mai multe cursuri... Cu totii stim ca multi nu frecventeaza aceste cursuri...dar...vin la sfarsit pentru a lua foaia...pentru a o pune la dosar... wink.gif
Apropo, am facut acum recent un curs la care prezenti zilnic eram maxim 10... dar... cand s-a sustinut evaluarea ne-am inmultit ca... ciupercile dupa ploaie!!!
happy30.gif

Trimis de: c_csintalan pe 1 Feb 2007, 06:58 PM
QUOTE (elemate @ 1 Feb 2007, 01:42 PM)
Asa este... in ziua de azi trebuie sa strangi cat mai multe diplome (cu toate ca multi nu raman cu nimic in cap...), sad.gif cat mai multe adeverinte de absolvire a cat mai multe cursuri... Cu totii stim ca multi nu frecventeaza aceste cursuri...dar...vin la sfarsit pentru a lua foaia...pentru a o pune la dosar... wink.gif
Apropo, am facut acum recent un curs la care prezenti zilnic eram maxim 10... dar... cand s-a sustinut evaluarea ne-am inmultit ca... ciupercile dupa ploaie!!!
happy30.gif

..ai perfecta dreptate Elena, dar la noi ca nimenea, in rest nu haina face pe om, calitatea care o are...?


Trimis de: crischiorescu pe 1 Feb 2007, 07:42 PM
Și totuși,...
Se profilează un viitor în care fiecare trebuie să dovedească nivelul real al competențelor. Deja știu cazuri de angajatori care nu se mai lasă impresionați de maldărele de diplome (sau nepotisme) ci angajeză de probă personal, pe durată de câteva luni, pentru a demonstra practic dacă se ridică la valoarea pretinsă. Abia după aceea încheie un contract de muncă sau le mulțumesc pentru serviciile efectuate.

Trimis de: astra_moldovan pe 1 Feb 2007, 07:47 PM
Pai cam peste tot trebuie sa dai proba. In institutile de stat asa trebuie.

Trimis de: liliana.grecu pe 1 Feb 2007, 08:55 PM
QUOTE (crischiorescu @ 1 Feb 2007, 08:42 PM)
Și totuși,...
Se profilează un viitor în care fiecare trebuie să dovedească nivelul real al competențelor. Deja știu cazuri de angajatori care nu se mai lasă impresionați de maldărele de diplome (sau nepotisme) ci angajeză de probă personal, pe durată de câteva luni, pentru a demonstra practic dacă se ridică la valoarea pretinsă. Abia după aceea încheie un contract de muncă sau le mulțumesc pentru serviciile efectuate.

Angajarea de proba ar trebui consemnata in cartea de munca. Eu am fosti elevi care sunt exploatati de angajatori. Lucreaza la negru si nimeni nu se sesizeaza. Este drept ca nu-i tin patronii mai mult de 3-4 luni, timp in care ii scot cu pierderi la vanzari, neplatindu-le astfel nici orele prestate. Aud atatea nereguli si ma intreb de atatea ori ce fac cei indreptatiti sa verifice?? Evident, nu-i deranjeaza pe cei ce au acoperire politica...

Trimis de: crischiorescu pe 1 Feb 2007, 11:25 PM
QUOTE (liliana.ionescu @ 1 Feb 2007, 09:55 PM)
Angajarea de proba ar trebui consemnata in cartea de munca. Eu am fosti elevi care sunt exploatati de angajatori. Lucreaza la negru si nimeni nu se sesizeaza. Este drept ca nu-i tin patronii mai mult de 3-4 luni, timp in care ii scot cu pierderi la vanzari, neplatindu-le astfel nici orele prestate. Aud atatea nereguli si ma intreb de atatea ori ce fac cei indreptatiti sa verifice?? Evident, nu-i deranjeaza pe cei ce au acoperire politica...

Eu mă refeream la oamenii cu studii care doresc să fie angajați pe posturi corespunzătoare diplomelor lor și la angajatori serioși care doresc să-și formeze o echipă de salariați performanți cu care să poată desfășura o activitate de calitate și profitabilă. Deși pare o utopie în România, totuși acest lucru nu mai este nerealist, deja începe să se întâmple și la noi și trebuie încurajați elevii să aspire la o reală pregătire profesională, pe bază de competențe care să îi ajute să se descurce pe piața muncii. Iar pe cei pe care angajatorii îi pun să presteze muncă la negru nu îi plâng pt că ori se complac în acea situație ori nu fac față unui alt serviciu datorită unei slabe pregătiri profesionale.

Trimis de: astra_moldovan pe 2 Feb 2007, 09:32 AM
Pai se da paroape peste tot proba ca sa te angajeze. Si de unde idea ca la stat nu se da ??

Trimis de: c_csintalan pe 2 Feb 2007, 11:24 AM
QUOTE (crischiorescu @ 2 Feb 2007, 12:25 AM)
QUOTE (liliana.ionescu @ 1 Feb 2007, 09:55 PM)
Angajarea de proba ar trebui consemnata in cartea de munca. Eu am fosti elevi care sunt exploatati de angajatori. Lucreaza la negru si nimeni nu se sesizeaza. Este drept ca nu-i tin patronii mai mult de 3-4 luni, timp in care ii scot cu pierderi la vanzari, neplatindu-le astfel nici orele prestate. Aud atatea nereguli si ma intreb de atatea ori ce fac cei indreptatiti sa verifice?? Evident, nu-i deranjeaza pe cei ce au acoperire politica...

Eu mă refeream la oamenii cu studii care doresc să fie angajați pe posturi corespunzătoare diplomelor lor și la angajatori serioși care doresc să-și formeze o echipă de salariați performanți cu care să poată desfășura o activitate de calitate și profitabilă. Deși pare o utopie în România, totuși acest lucru nu mai este nerealist, deja începe să se întâmple și la noi și trebuie încurajați elevii să aspire la o reală pregătire profesională, pe bază de competențe care să îi ajute să se descurce pe piața muncii. Iar pe cei pe care angajatorii îi pun să presteze muncă la negru nu îi plâng pt că ori se complac în acea situație ori nu fac față unui alt serviciu datorită unei slabe pregătiri profesionale.

...Cristina draga, viitorul se va regasi in practica. indemanarea, omului nu teoria multa care ingroapa practica acesteia.....noi nu suntem politicieni, de aceea nici nu suntem bagati in seama uneori, dar totusi noi nu vom fii uitati de generatiile de elevii pe care l-am invatat.....
....poate gresesc.......

Trimis de: crischiorescu pe 2 Feb 2007, 05:03 PM
QUOTE (c_csintalan @ 2 Feb 2007, 12:24 PM)
noi nu vom fii uitati de generatiile de elevii pe care l-am invatat.....
....poate gresesc.......

În mod sigur nu greșești c_csintalan.
Și noi și generațiile trecute ne aducem aminte cu drag de profesorii cu P[B] din viața noastră școlară. Chiar am întâlnit mai multe cadre didactice care spun că încearcă mereu să aplice ceea ce au învățat de la profesorii lor. Deci cred și eu că nici o generație de elevi nu îi va uita pe profesorii dragi.

Trimis de: astra_moldovan pe 2 Feb 2007, 06:44 PM
In Romania se sustine proba la angajare in foarte multe locuri iar sistemul bugetar nu face exceptie.

Trimis de: liliana.grecu pe 2 Feb 2007, 06:51 PM
QUOTE (Ckestor @ 2 Feb 2007, 07:44 PM)
In Romania se sustine proba la angajare in foarte multe locuri iar sistemul bugetar nu face exceptie.

Dar la posturile bugetare nu au acces toti muritorii... La ocuparea fotoliilor in biroul de diseminare a informatiilor pe tema Uniunii Europene sunt angajati toti nepotii celor din CJ, in orasul meu. Au fost ceva demascari si pe posturile locale de TV, dar si ... ce daca?! De asemenea inca se poarta plicul cu euro la angajare, in unele cazuri. Evident, lucratura romaneasca. Intr-adevar consortiile mondiale vor DOAR competente...

Trimis de: astra_moldovan pe 2 Feb 2007, 07:21 PM
Cat se castiga la un birou de informare ?

Trimis de: little_john pe 12 Feb 2007, 02:23 PM
QUOTE
Exmatriculați politica din școală!

Școala românească începe cu acest articol o campanie sub sloganul "Exmatriculați politica din școală!" care are ca scop eliminarea intereselor politice din unitățile de învățământ și scoaterea din sistem a tuturor celor care ajung în funcții de conducere cu ajutorul unui carnet de partid • Această metodă, brevetată de partidele politice de după ’89, a creat un adevărat haos în învățământ care a dus la promovarea clientelismului politic și a nonvalorilor l Cu această ocazie, vă cerem sprijinul • Dacă cunoașteți astfel de cazuri, în care carnetul de partid a fost mai important decât CV-ul și valoarea profesională, vă rugăm să ne scrieți, să ne semnalați neregulile și noi le vom publica.

Inspectorii școlari, aleși în funcție de carnetul de partid?
Schimbarea partidului de guvernare a dus și la schimbarea inspectorilor școlari generali și generali adjuncți. Puțini sunt cei care au reușit să rămână pe post, restul fiind schimbați prin concurs. Ce fel de concurs nu prea știm, deoarece, în cele mai multe dintre cazuri, pentru un post a candidat o singură persoană, care, ciudat, avea carnet de membru de „partid guvernamental“.
PD, PNL, UDMR sau PC, toate aceste partide care până mai ieri formau alianța de guvernare și-au împărțit frățește influența și în învățământ. Așa se face că la ora actuală după zeci de concursuri s-a reușit schimbarea inspectorilor școlari generali și adjuncți. Aproape toți cei care ocupă acum cele mai mari posturi din inspectoratele școlare județene sunt membri de partid. Dar să nu vă gândiți că sunt din toate organizațiile politice. Nu spunem asta pentru a-i desconsidera în vreun fel. Poate unii dintre acești inspectori chiar merită postul pe care au fost numiți, poate chiar toți, însă nu știm cum se face că nici unul care și-a declarat apartenența politică la un partid nu este din Opoziție. Toți sunt fie PD-iști, fie PNL-iști, fie UDMR-iști sau chiar PC-iști.
Trebuie spus că strategia de împărțire a posturilor de conducere nu a inventat-o noua alianță. Metoda funcționează fără greș încă de la revoluție. Poate și de aceea concursurile pentu inspectori se dau la numai câteva luni după alegerile generale. Cu toate acestea, nu este normal ca un carnet de partid să fie mai important ca pregătirea profesională a unui profesor.

La vremuri noi, tot ei
Schimbarea clasei politice, o dată la patru ani, readuce în față aceleași personaje arhicunoscute. Același lucru se întâmplă și în învățământ, unde pe multe funcții din cadrul inspectoratelor se perindă aceiași oameni. Asta și din cauză că până în acest moment nimeni nu dorește să dea o șansă tinerilor.

Programul de guvernare – promisiuni nerespectate
Reprezentanții Alinței „Dreptate și Adevăr“ au strigat sus și tare încă din campania electorală că pe timpul mandatului vor lupta pentru depolitizarea educației. Acest lucru apare chiar și în programul de guvernare al Alianței DA, Capitolul 5 – Politica în domeniul Educației. Liderii politici spuneau înainte de alegeri că „prin depolitizarea administrării învățământului, conform practicilor europene, se va reface demnitatea socială și autonomia profesională a institutorilor și profesorilor, considerând dascălul drept intelectual autonom și forță a schimbării“. Se pare însă că aceste cuvinte au fost uitate dacă ne uităm doar la actualii inspectori școlari generali și generali adjuncți, fără să-i mai luăm în calcul și pe directorii de unități de învățământ puși pe criterii politice.

Autor: Dragoș Neacșu

Hărdău recunoaște că implicarea politicului în școală nu este sănătoasă
Ministrul Educației, Mihail Hărdău, declara cu ceva timp în urmă că timpul le va rezolva pe toate. „La ora actuală, chiar dacă un om își dă demisia din partidul din care face parte în momentul în care este numit într-o asemenea funcție el va rămâne cu sufletul alături de organizație. Vă spun că este însă un început bun. Trebuie să apară și o școală care să pregătească viitorii angajați, atât de la prefectură, cât și de la inspectorat. Eu doresc ca învățământul să fie scos din zona politică. Învățământul trebuie să fie apanajul oamenilor de carte, al oamenilor care fac educație. Nu poți să faci educație cu un carnet de partid pus pe masă. Schimbarea va fi făcută în timp și eu prevăd că învățământul se va depolitiza, pentru că învățământul aparține comunității, aparține părinților, aparține de fapt copiilor. Cel care stabilește politica învățământului și care reprezintă politica Guvernului este ministrul. Sunt de acord ca ministrul și secretarii de stat să fie numiți politic, însă ministrul nu trebuie să dea dispoziții politice, ministrul trebuie să dea ordine în care se regăsește politica de acțiune. Divizarea societății în cadrul instituțiilor de învățământ în funcție de partidele politice nu este sănătoasă“, a declarat Mihail Hărdău.
Însă, atâta timp cât această implicare a clasei politice în școală va continua nu putem vorbi de concursuri corecte nici măcar la directorii de școli. Acest lucru este demonstrat foarte simplu și de sutele de cazuri din țară prezentate în mass-media.

Document atasat (cititi neaparat, va rog): http://www.scoalaromaneasca.ro/vizualizare.php?iddoc=38

http://www.scoalaromaneasca.ro/index.php?nav=viewpage&id_parent=58&id=525&edition=1-2007&title=Exmatricula%26%23355%3Bi+politica+din+%26%23351%3Bcoal%26%23259%3B%21

QUOTE
Programul Aliantei D.A. privind educatia

Asumarea de catre Guvernul Aliantei D.A. a rolului de garant al autonomiei scolare si universitare prin:

- ...
- depolitizarea administrarii invatamantului, conform practicilor europene si refacerea demnitatii sociale si autonomiei profesionale a institutorilor si profesorilor, considerand dascalul drept intelectual autonom si forta a schimbarii;
- ...

http://www.basescu.ro/?sec=221

Trimis de: little_john pe 13 Feb 2007, 10:54 PM
QUOTE
Directorii de scoala, stalpii politici ai puterii

Nici in tara situatia nu e mai roz. Scriam in ziarul Gandul ca inspectoarea generala din Dolj, Diana Busoi, a schimbat din functiile de directori peste 100 de profesori, care nu erau membri ai partidelor Aliantei D.A. Pe langa acestia, alti 100 de directori s-au convertit la PD-ism sau liberalism pentru a-si pastra functiile si mai putin de un sfert au ramas apolitici.

Mai mult de jumatate dintre directorii de scoli din Bucuresti sunt numiti "la recomandarea inspectorilor de sector", adica altfel decat prin concurs, asa cum ar fi normal. Concluzia reiese din datele Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti. Din 450 de directori plini din unitatile de invatamant, doar 191 si-au ocupat postul prin concurs. Restul, de 259, ocupa aceasta functie prin detasare in interes de serviciu, adica sunt numiti. Acelasi lucru se intampla si in cazul directorilor adjuncti. Din 304 directori adjuncti, doar 60 sunt numiti in urma concursului, 244 fiind numiti prin detasare.

Cristian Alexandrescu, inspectorul scolar general, ne-a explicat motivul pentru care profesorii nu vin la concurs prin aceea ca "salariul este mic, e multa munca si trebuie sa se pregateasca foarte bine pentru concursul de directori.Este o situatie preluata de la fosta conducere a ISMB-ului". Realitatea este ca profesorii nu se mai prezinta la concurs pentru ca invatamantul romanesc este din ce in ce mai politizat. Fiecare schimbare a Guvernului a insemnat incercarea, mai mult sau mai putin vizibila, de a pune in functia de director profesori membri in partidul aflat la conducerea tarii. Inspectorii de sector au devenit agenti electorali, lucru confirmat indirect chiar de dl. inspector general: "Profesorii care ocupa functia de directori sunt numiti la propunerile inspectorilor de sector, in proportie de 90%, pentru ca ei cunosc cel mai bine situatia de la fata locului. Mergem pe mana lor! Mai sunt si propunerile inspectorilor din ISMB si ale sindicatelor!", a adaugat domnul inspector general, cand si-a dat seama ce a spus. Asadar, nu pentru ca salariul e mic (un director adjunct are in plus la salariu in jur de 3 milioane indemnizatie de conducere, iar un director plin are peste 4 milioane, nu un milion, dupa cum credea inspectorul scolar general) si e multa munca nu vin profesorii la concursurile de directori din mai si din octombrie, in Bucuresti, ci pentru ca stiu ca "este pus director cine trebuie sa fie director", dupa cum declara un fost director de scoala. "Un inspector de sector poate propune pe cine sa numeasca la scoala x, dar daca, in sedinta ISMB-ului, altcineva are mai multe pile, atunci se schimba macazul", a declarat acelasi profesor, care a refuzat sa-si dea numele, pentru ca mai are cativa ani pana la pensie si nu-si permite sa-si piarda locul de munca pentru ca spune ceea ce toti profesorii bucuresteni stiu: iese director cine-i inregimentat politic. In plus, posturile de directori apar cu putin inainte de inceperea concursului, in loc sa fie afisate la ISMB sau pe internet cu mult inainte, astfel incat profesorii sa aiba timp sa se pregateasca si sa se hotarasca pe ce post vor candida.

Unde mai pui si ca legislatia permite inspectoratului scolar sa tergiverseze nepermis concursurile de directori. Solutia inspectorului scolar nu este de a propune Ministerului Educatiei si Cercetarii sa schimbe legea si sa organizeze de mai multe ori pe an concursuri pentru directori, ci astepta-rea mult laudatei descentralizari. "Vor veni la concurs mai multi profesori, pentru ca finantarea se va face pe elev, nu vor mai depinde de administratia locala si vor avea salarii mai mari", a argumentat Cristian Alexandrescu. Tuturor directorilor numiti prin detasare, atitudinea inspectoratului le prieste de minune, fiindca timpul trece si leafa merge.

Inspectorul general ne-a asigurat ca, in doi ani, toti directorii vor fi numiti in functii prin concurs, dar cam tot pe atunci se va schimba si guvernarea, iar daca vor veni alte partide la carma tarii, ori va reincepe procesul de schimbare a directorilor pe criterii de apartenenta politica, ori directorii actualei puteri vor fi implantati bine la conducerea scolilor in care se desfasoara scrutinul electoral.

http://www.gandul.info/articol_30080/directorii_de_scoala__stalpii_politici_ai_puterii.html

Trimis de: crischiorescu pe 13 Feb 2007, 11:03 PM
Ceea ce ai spus tu little_john stie toata lumea mai mult sau mai putin detaliat. Intrebarea e ce se poate face intr-un asemenea context?

Trimis de: roberta-chris pe 14 Feb 2007, 12:09 AM
bagajele... blink.gif

Trimis de: vlaston pe 14 Feb 2007, 09:42 AM
QUOTE (roberta-chris @ 14 Feb 2007, 01:09 AM)
bagajele... blink.gif

Sa plecam unde? Lasa ca unii avem o anumita varsta. Dar sa lasam invtamantul de izbeliste? Copii si nepotii nostri nu vor invata aici in tara?

Trimis de: liliana.grecu pe 14 Feb 2007, 09:48 AM
QUOTE (vlaston @ 14 Feb 2007, 10:42 AM)
QUOTE (roberta-chris @ 14 Feb 2007, 01:09 AM)
bagajele...  blink.gif

Sa plecam unde? Lasa ca unii avem o anumita varsta. Dar sa lasam invtamantul de izbeliste? Copii si nepotii nostri nu vor invata aici in tara?

Mai este o solutie... Sa ne implicam!! Dar cati sunt dispusi sa-si spuna punctul de vedere?? Cei mai multi accepta starea de fapt fara a-si permite sa ... deranjeze seful, care de multe ori este incompetent sau incapabil sa traseze curba ascensionala a unitatii de invatamant, deoarece nu are abilitatea de a forma o echipa cu colegii din subordine, avand doar aere de sef!!

Trimis de: elemate pe 14 Feb 2007, 10:35 AM
QUOTE (liliana.ionescu @ 14 Feb 2007, 10:48 AM)
QUOTE (vlaston @ 14 Feb 2007, 10:42 AM)
QUOTE (roberta-chris @ 14 Feb 2007, 01:09 AM)
bagajele...  blink.gif

Sa plecam unde? Lasa ca unii avem o anumita varsta. Dar sa lasam invtamantul de izbeliste? Copii si nepotii nostri nu vor invata aici in tara?

Mai este o solutie... Sa ne implicam!! Dar cati sunt dispusi sa-si spuna punctul de vedere?? Cei mai multi accepta starea de fapt fara a-si permite sa ... deranjeze seful, care de multe ori este incompetent sau incapabil sa traseze curba ascensionala a unitatii de invatamant, deoarece nu are abilitatea de a forma o echipa cu colegii din subordine, avand doar aere de sef!!

Daca mai multi s-ar ridica si ar spune lucrurilor pe nume... fara sa se linguseasca pe langa sef... poate s-ar indrepta multe si pe la noi... Omul superior este cel care-si plaseaza destinul in spiritul de dreptate...
<< A trai in adevar, inseamna a trai cu adevarat.- Aristotel>>
cool20.gif

Trimis de: crischiorescu pe 15 Feb 2007, 12:22 AM
Asta e politica strutului. Bagam capul in nisip ca sa nu mai vedem nimic. Si totusi..............

Trimis de: c_csintalan pe 16 Feb 2007, 12:19 PM
QUOTE (crischiorescu @ 15 Feb 2007, 01:22 AM)
Asta e politica strutului. Bagam capul in nisip ca sa nu mai vedem nimic. Si totusi..............

....e daca nu ar exista unele structuri la nivel de jud...........sti la ce ma refer, ....ceei care dau ordine, emenintari, in loc sa indrume si apoi sa controleze......multe s-ar putea schimba..
noi cei pro-schimbare suntem multi si slabi...... mad.gif ..iar ei sunt contra-schimbari dar pitimi si tari... ohmy.gif ............dar putere trece odata....... laugh.gif

Trimis de: elemate pe 16 Feb 2007, 01:37 PM
Nu trebuie sa stam cu mainile in san...e adevarat ca... deocamdata avem doar puterea cuvantului... Fiecare ar trebui sa se serveasca de inteligenta proprie... <<Fi tu acea schimbare pe care doresti sa o vezi in lume. (Mahatma Gandhi)>> cool20.gif

Trimis de: crischiorescu pe 17 Feb 2007, 12:12 AM
QUOTE (c_csintalan @ 16 Feb 2007, 01:19 PM)
QUOTE (crischiorescu @ 15 Feb 2007, 01:22 AM)
Asta e politica strutului. Bagam capul in nisip ca sa nu mai vedem nimic. Si totusi..............

....e daca nu ar exista unele structuri la nivel de jud...........sti la ce ma refer, ....ceei care dau ordine, emenintari, in loc sa indrume si apoi sa controleze......multe s-ar putea schimba..
noi cei pro-schimbare suntem multi si slabi...... mad.gif ..iar ei sunt contra-schimbari dar pitimi si tari... ohmy.gif ............dar putere trece odata....... laugh.gif

Nu stiu in alte parti dar la noi lucrurile incep sa se schimbe si la nivel judetean. Au aparut oameni tineri, cu idei moderniste si care realmente mai intai indruma, dau explicatii acolo unde nu te descurci si nu cauta nod in papura. Dar si printre noi sunt uscaturi care in loc sa se inhame la treaba cauta nod in papura si motive de a se plange.

Trimis de: c_csintalan pe 18 Feb 2007, 08:18 PM
QUOTE (crischiorescu @ 17 Feb 2007, 01:12 AM)
QUOTE (c_csintalan @ 16 Feb 2007, 01:19 PM)
QUOTE (crischiorescu @ 15 Feb 2007, 01:22 AM)
Asta e politica strutului. Bagam capul in nisip ca sa nu mai vedem nimic. Si totusi..............

....e daca nu ar exista unele structuri la nivel de jud...........sti la ce ma refer, ....ceei care dau ordine, emenintari, in loc sa indrume si apoi sa controleze......multe s-ar putea schimba..
noi cei pro-schimbare suntem multi si slabi...... mad.gif ..iar ei sunt contra-schimbari dar pitimi si tari... ohmy.gif ............dar putere trece odata....... laugh.gif

Nu stiu in alte parti dar la noi lucrurile incep sa se schimbe si la nivel judetean. Au aparut oameni tineri, cu idei moderniste si care realmente mai intai indruma, dau explicatii acolo unde nu te descurci si nu cauta nod in papura. Dar si printre noi sunt uscaturi care in loc sa se inhame la treaba cauta nod in papura si motive de a se plange.

....nu neg existente tineretului, asa este si la noi , dar ei nu sunt uneori lasati a se auzi de uscaturi, cum spuneai wink.gif ....oricum si la TV numai usaturi amortizati sunt....cateodata cand se cearta tineri politicieni iti ste dragul sa te uiti la TV vazand ca fiecare doreste sa se autoafirme pozitiv.....dar ceilanti numai de ciolan, de scartaiala si de abaga nod in papura celuilant.
e navoie de tineret i in politica wink.gif , ca altefel ne uscam de tineri si noi..... laugh.gif ....parerea me adaca gresesc, mai gresesc si alti si nusi cer scuze......dar eu/////SCUZE////.... tongue.gif

Trimis de: little_john pe 19 Feb 2007, 04:53 PM
QUOTE
Statul român va da 1.500 RON pe cap de elev educat
Unitatile de invatamânt, stimulate sa atraga mai multi «clienti»
19.02.2007
Incepand cu anul viitor, Ministerul Educatiei va plati, atat scolilor particulare, cat si scolilor de stat, 1.500 RON pentru fiecare elev. In acest fel, unitatile de invatamant vor fi stimulate sa atraga, prin calitate si performanta, cat mai multi copii.

Ministrul educatiei, Mihail Hardau, pregateste un nou sistem de finantare a invatamantului preuniversitar. Cum din anul scolar viitor finantarea va fi asigurata pe cap de elev, specialistii demnitarului din Educatie s-au gandit ca fiecare elev sa primeasca un document financiar, sub forma unui card sau a unui carnet CEC.

Asadar, daca o scoala va avea multi elevi inscrisi, inseamna ca va primi mai multi bani. La o estimare simpla, finantarea de baza a unui elev pe durata unui singur an scolar se ridica la 1.400-1.500 RON. Printr-un nou proiect de lege privind finantarea invatamantului preuniversitar, Directia de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei s-a hotarat ca din bugetul Educatiei sa nu se mai repartizeze unitatii scolare intreaga suma, calculata in functie de numarul elevilor, ci fiecare elev sa primeasca un document financiar, reprezentat fie printr-un card, fie printr-un carnet CEC, in baza caruia sa se prezinte la inscrierea de la inceput de an scolar. In aceste conditii, noul sistem va permite parintilor, potrivit inspectorilor din minister, sa-si aleaga dupa placul inimii scoala la care urmeaza sa invete copilul. Indiferent de pretentiile parintelui sau ale elevului, nu va mai exista riscul ca o anume scoala, asa cum se intampla acum, sa refuze inscrierea vreunui copil, deoarece va fi foarte interesata sa aiba cat mai multi elevi, pe motiv de bani. In baza aceluiasi document financiar, elevul poate alege chiar si o scoala particulara. Prin urmare, unitatile de invatamant private vor fi finantate de la stat pentru activitatea educationala desfasurata.

Profesorii particulari, cu bani de la stat
Potrivit articolului 111 din proiectul Legii invatamantului preuniversitar aflam: „Finantarea de baza cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuielile de personal didactic si nedidactic aferent defasurarii in bune conditii a procesului de invatamant; cheltuielile pentru procurarea manualelor scolare acordate in mod gratuit elevilor din invatamantul preuniversitar obligatoriu; cheltuieli materiale si pentru servicii curente; cheltuieli pentru asigurarea unor facilitati de transport pe calea ferata acordate elevilor si cadrelor didactice“ (alin.3). Acesti bani se acorda tuturor elevilor din invatamantul obligatoriu indiferent de filiera, nivel si profil. In calculul acestei sume standard pentru un elev, care va figura pe documentul financiar, nu se vor regasi fonduri pentru finantarea complementara sau compensatorie. De aceste fonduri vor beneficia numai unitatile scolare de stat si ele privesc „cheltuieli de capital, cheltuieli cu finantarea sau cofinantarea unor programe nationale de reabilitare a infrastructurii scolare, bursele elevilor, subventionarea activitatii cantinelor si internatelor scolare, cheltuieli pentru concursuri scolare“ (alin.7).
Prin finantarea compensatorie se vor asigura, printre altele, fonduri pentru pregatirea elevilor cu probleme scolare deosebite, stimularea celor cu capacitati creative si de invatare deosebite, finantarea unor programe de invatamant alternative sau experimentale.

http://www.gardianul.ro/2007/02/19/societate-c12/statul_rom_n_va_da_1_500_ron_pe_cap_de_elev_educat-s90300.html

Aștia sunt chitiți să facă o "reformă" în educație de nu va mai rămâne piatră peste piatră... să trecem peste faptul că școlile private vor avea la dispoziție (SUPLIMENTAR taxelor încasate și până acum) ȘI finanțarea pe elev primită de la bugetul de stat exact ca și o școală de stat (careia însă în prezent îi este INTERZISĂ perceperea de fonduri obligatorii suplimentare de la părinții elevilor), deci "pălărie intr-un picior/ghici ciupercă" ce tip de unități vor fi avantajate din start... Însă aberația "finanțării egale pe elev", respectată orbește și necoroborată și de o analiză de la caz la caz a diverselor situații particulare, va duce MATEMATIC la aceleași "rezultate" ca în cazul învățământului superior (vezi efectele descrise la începutul acestui topic). Există grupuri școlare al căror profil (ateliere, laboratoare, etc.) necesită obiectiv fonduri mai mari decât cele necesare în alte grupuri școlare (chiar dacă elevii sunt în aceeași clasă)... Cum rămâne cu elevii înscriși la începutul anului într-o școală/liceu și care în mod normal nu ar trebui promovați la sfârșitul anului școlar (sau ar trebui exmatriculați pentru absențe/abateri disciplinare grave, etc.), însă mai mult ca sigur vor fi totuși promovați - pe motiv că "vai de mine, pierdem finanțarea, nu se poate...". Ne vom fura iarăși căciula singuri în continuare, de data asta la o scară și mai mare !!! (din proiect nu reiese nicăieri că ar exista mecanisme de feed-back prin care școlile/liceele ai căror absolvenți își dovedesc în mod obiectiv cunoștințele trecute pe diplomele de absolvire în urma examenelor de Testare Națională/Bacalaureat/Admitere în facultăți, etc. vor fi bonificate, iar cele ai căror absolvenți vor ieși pe bandă rulantă și fără nivelul minim de cunoștințe stabilit prin programă să fie penalizate...)

Mă rog, multe ar fi de spus de aceste "pozne ale firii" din fruntea MEdC, care încuiați în birourile lor capitonate se visează "reformatori din temelii" ai educației din România, fiind insă de fapt COMPLET RUPȚI de REALITĂȚILE concrete de pe teren...

Trimis de: crischiorescu pe 20 Feb 2007, 01:16 AM
Un raspuns ar fi linkul de mai jos
www.adevarulonline.ro/articole/invatatoarele-isi-parasesc-catedrele-pentru-a-se-face-bone/303146
cum sa faci calitate daca cei calificati pleaca din sistem? Ce cadre didactice vor accepta sa fie la cheremul elevului de frica sa nu piarda finantarea? Cine va sta la mila elevului? Haideti fratilor sa plecam toti. Poate atunci se vor trezi cei al caror somn naste asemenea aberatii.

Trimis de: vlaston pe 20 Feb 2007, 08:13 AM
Este si nu este asa. In inv. superior finantarea pe student a fost nociva, pt.ca ii obliga sa-i treaca pe toti. In preuniv., care s-a masificat, scopul nu este sa-i dai afara din scoala, decat in cazuri extreme. Scopul este sa le dai competentele cheie, de supravieture sociala, atata cat poate absorbi fiecare. Nu mai avem de a face cu un invatamant de elita.

Dintr-un pumn de faina nu poti face un cozonac, dar nici nu-l poti arunca in vant!

Trimis de: little_john pe 20 Feb 2007, 09:13 AM
QUOTE
.... scopul nu este sa-i dai afara din scoala, decat in cazuri extreme. Scopul este sa le dai competentele cheie, de supravieture sociala, atata cat poate absorbi fiecare. Nu mai avem de a face cu un invatamant de elita.

Da, intr-adevar, scopul principal nu este sa ii dam afara... totusi, nici sa ne furam la infinit caciula producand "absolventi" pe banda rulanta ce NU isi justifica prin cunostintele acumulate diplomele obtinute (de Bacalaureat, atestate, etc.) nu mi se pare deloc o atitudine corecta. In fond, pe cine credem ca pacalim? Pana la urma viata si realitatile se vor razbuna crunt pe societatea care mai crede ca "merge si asa"...

Promovarea (si/sau diplomele obtinute) trebuie sa certifice in mod corect nivelul de cunostinte si de intelegere al unui elev, daca acel elev nu este capabil sa indeplineasca cerintele impuse prin programa (indiferent din ce motiv: lipsa aptitudinilor, lene, absenteism, etc.) atunci acel elev NU trebuie promovat. De la acest principiu nu trebuie sa ne abatem, iar mecanismul de finantare "pe cap de elev" (ce urat suna!, parca am vorbi de o turma de animale...) - IN MODUL CUM A FOST "GANDIT" de catre "specialistii" MEdC, FARA nuantarile si mecanismele de reglare absolut necesare, nu va face decat sa impinga profesorii si scoala la o noua "Daciada" a promovabilitatii (sa nu ne mire daca unele scoli vor "raporta" cu "justificata mandrie" procente de 110% sau 120%...)

Trimis de: vlaston pe 20 Feb 2007, 02:00 PM
QUOTE (little_john @ 20 Feb 2007, 10:13 AM)
QUOTE
.... scopul nu este sa-i dai afara din scoala, decat in cazuri extreme. Scopul este sa le dai competentele cheie, de supravieture sociala, atata cat poate absorbi fiecare. Nu mai avem de a face cu un invatamant de elita.

Da, intr-adevar, scopul principal nu este sa ii dam afara... totusi, nici sa ne furam la infinit caciula producand "absolventi" pe banda rulanta ce NU isi justifica prin cunostintele acumulate diplomele obtinute (de Bacalaureat, atestate, etc.) nu mi se pare deloc o atitudine corecta. In fond, pe cine credem ca pacalim? Pana la urma viata si realitatile se vor razbuna crunt pe societatea care mai crede ca "merge si asa"...

Promovarea (si/sau diplomele obtinute) trebuie sa certifice in mod corect nivelul de cunostinte si de intelegere al unui elev, daca acel elev nu este capabil sa indeplineasca cerintele impuse prin programa (indiferent din ce motiv: lipsa aptitudinilor, lene, absenteism, etc.) atunci acel elev NU trebuie promovat. De la acest principiu nu trebuie sa ne abatem, iar mecanismul de finantare "pe cap de elev" (ce urat suna!, parca am vorbi de o turma de animale...) - IN MODUL CUM A FOST "GANDIT" de catre "specialistii" MEdC, FARA nuantarile si mecanismele de reglare absolut necesare, nu va face decat sa impinga profesorii si scoala la o noua "Daciada" a promovabilitatii (sa nu ne mire daca unele scoli vor "raporta" cu "justificata mandrie" procente de 110% sau 120%...)

Cele spuse de mine referau, in special, la invatamantul obligatoriu. Apoi nu trebuie uitat ca la esecul de invatare al unui elev contribuie din plin si scoala si profesorii.
Am avut elevi care si-au imbunantatit prestatia in ultimii ani de liceu, in clasa IX-a erau corigenti. Noi lucram cu suflete, nu cu masini si aici totul devine altfel, nuantat, judecat de la elev la elev. Aproape nu sunt doi la fel.

Trimis de: c_csintalan pe 20 Feb 2007, 08:03 PM
QUOTE (vlaston @ 20 Feb 2007, 03:00 PM)
QUOTE (little_john @ 20 Feb 2007, 10:13 AM)
QUOTE
.... scopul nu este sa-i dai afara din scoala, decat in cazuri extreme. Scopul este sa le dai competentele cheie, de supravieture sociala, atata cat poate absorbi fiecare. Nu mai avem de a face cu un invatamant de elita.

Da, intr-adevar, scopul principal nu este sa ii dam afara... totusi, nici sa ne furam la infinit caciula producand "absolventi" pe banda rulanta ce NU isi justifica prin cunostintele acumulate diplomele obtinute (de Bacalaureat, atestate, etc.) nu mi se pare deloc o atitudine corecta. In fond, pe cine credem ca pacalim? Pana la urma viata si realitatile se vor razbuna crunt pe societatea care mai crede ca "merge si asa"...

Promovarea (si/sau diplomele obtinute) trebuie sa certifice in mod corect nivelul de cunostinte si de intelegere al unui elev, daca acel elev nu este capabil sa indeplineasca cerintele impuse prin programa (indiferent din ce motiv: lipsa aptitudinilor, lene, absenteism, etc.) atunci acel elev NU trebuie promovat. De la acest principiu nu trebuie sa ne abatem, iar mecanismul de finantare "pe cap de elev" (ce urat suna!, parca am vorbi de o turma de animale...) - IN MODUL CUM A FOST "GANDIT" de catre "specialistii" MEdC, FARA nuantarile si mecanismele de reglare absolut necesare, nu va face decat sa impinga profesorii si scoala la o noua "Daciada" a promovabilitatii (sa nu ne mire daca unele scoli vor "raporta" cu "justificata mandrie" procente de 110% sau 120%...)

Cele spuse de mine referau, in special, la invatamantul obligatoriu. Apoi nu trebuie uitat ca la esecul de invatare al unui elev contribuie din plin si scoala si profesorii.
Am avut elevi care si-au imbunantatit prestatia in ultimii ani de liceu, in clasa IX-a erau corigenti. Noi lucram cu suflete, nu cu masini si aici totul devine altfel, nuantat, judecat de la elev la elev. Aproape nu sunt doi la fel.

...un rol important il joaca si familia, situatia familiara, climatul in familie......am avut o eleva care invata foarte bine desi provenea dintr-o familie dezorganizata, unde betiile se tineau in lant, dar a terminat si facultatea de drept si a ramas la TM unde este o avocata de succes.....sau un alt caz unde dintr-o familie de bani gata printisorul cu bani nu invata ci bai mai mult sa apucat de furat iar acum este cercetat....deci si familia joaca un rol de moderator in viata unui elev...
...am avut un proiect implementat P.E.P de la initialele ,, profesor-elev-parinte,, rolleyes.gif

Trimis de: madagascar1 pe 20 Feb 2007, 09:23 PM
este imposibil de masurat cat se datoreaza profesorului, cat parintelui si cat elevului din progresul acestuia

Trimis de: vlaston pe 20 Feb 2007, 09:54 PM
Si totusi trebuie. Noi lucram cu suflete, aceasta este aura de maretie a profesorului, neegalata de nici o alta meserie.

Am avut elevi veniti de la SAM, in clasa a XI-a si care au terminat cu brio liceul.

Trimis de: c_csintalan pe 21 Feb 2007, 12:20 PM
QUOTE (vlaston @ 20 Feb 2007, 10:54 PM)
Si totusi trebuie. Noi lucram cu suflete, aceasta este aura de maretie a profesorului, neegalata de nici o alta meserie.

Am avut elevi veniti de la SAM, in clasa a XI-a si care au terminat cu brio liceul.

...va dau perfecta dreptete si eu am fost diriginte la S.A.M, din care catva au ajuns la liceu...facultate.....ASA ESTE....... biggrin.gif

Trimis de: c_csintalan pe 21 Feb 2007, 12:22 PM
QUOTE (madagascar1 @ 20 Feb 2007, 10:23 PM)
este imposibil de masurat cat se datoreaza profesorului, cat parintelui si cat elevului din progresul acestuia

...da aveti dreptate, dar si parintele joaca un rol important, SA RECUNOASTEM.....nu numai profesorii.... wink.gif

Trimis de: elemate pe 21 Feb 2007, 04:12 PM
Numai o stransa legatura a familiei cu scoala poate influenta in mod pozitiv actul educativ...character40.gif Din pacate in ultimul timp parintii nu-si mai controleaza copiii... character40.gif

Trimis de: c_csintalan pe 21 Feb 2007, 08:09 PM
QUOTE (elemate @ 21 Feb 2007, 05:12 PM)
Numai o stransa legatura a familiei cu scoala poate influenta in mod pozitiv actul educativ...character40.gif Din pacate in ultimul timp parintii nu-si mai controleaza copiii... character40.gif

...corect mai ales in mediul rural unde munca este pe primul loc.....nu scoala, din pacate.... rolleyes.gif

Trimis de: little_john pe 21 Feb 2007, 11:22 PM
QUOTE
Tatal si fiul, rectori ai Universitatii din Oradea, urmariti penal pentru 70 milioane RON
Fiul, Traian, rector, si... tatal, Teodor, fost rector, au prestidigitat 13.000 de studenti

Neregulile din ultimii ani inregistrate la Universitatea din Oradea s-au transformat, marti, in dosare de urmarire penala. Fostul rector oradean, Teodor Maghiar, si fiul acestuia, Traian Maghiar, actualul rector al universitatii, au fost luati in vizor de catre Departamentul National Anticoruptie. Rectorii sunt acuzati de uz de fals si eliberare de diplome unor cetateni straini, care nu au fost inregistrati la Universitatea din Oradea, prejudiciul adus bugetului de stat fiind estimat la peste 25 de milioane de euro. Cercetarile DNA vin in urma unui raport al Curtii de Conturi, conform caruia, in anul 2003, Teodor Maghiar ar fi transmis M.E.C. ca universitatea pe care o conduce ar fi avut peste 20.000 de studenti, cu 13.000 mai mult decat in realitate. Cum MEC finanteaza universitatile in functie de numarul de studenti ai acestora, suma pe care a ridicat-o in plus universitatea oradeana, intre 1999 si 2006, ajunge la 700 de miliarde de lei vechi (70 milioane RON). Pentru faptul ca nu a verificat datele primite din teritoriu, MEC, caruia DNA i-a cerut toate contractele de finantare, din anul 2000, da vina pe imperfectiunile din sistem si pe lipsa de personal. "Este imposibil ca un singur om sa verifice un sistem national. Noi verificam numarul total de studenti, iar abandonul studiilor e mare. Prin 2001, s-au schimbat si prevederile legale. Locurile bugetare puteau fi ocupate si de cei cu taxa, apoi li s-a permis subinginerilor sa-si continue studiile. In 2005, am modificat macheta de finantare pe an de studiu, iar din 2007 universitatile trebuie sa se verifice singure. Totusi, sistemul nu e nici acum corect. Daca faci control la sange gasesti un balamuc de te doare capul", ne-a declarat directorul MEC, Ion Ciuca. In ceea ce priveste problema diplomelor eliberate in luna iulie 2003, pe numele a patru cetateni italieni, neinmatriculati la Universitatea din Oradea si scolarizati la o institutie neacreditata si nerecunoscuta, la nivel european, MEC a intocmit un raport in noiembrie 2006, somand, o luna mai tarziu, Universitatea din Oradea sa intre in legalitate.

http://www.gandul.info/articol_31137/tatal_si_fiul__rectori_ai_universitatii_din_oradea__urmariti_penal_pentru_70_milioane_ron.html

Trimis de: little_john pe 22 Feb 2007, 02:19 PM
QUOTE
Unul din cinci elevi, exmatriculat dupa primul semestru
22.02.2007
La nivelul tarii, aproape 20% din doua milioane de elevi, inscrisi la inceputul anului scolar, au fost exmatriculati. Cea mai dramatica situatie este in Bucuresti: 1.147 de elevi, adica unul din cinci elevi, sunt exmatriculati dupa semestrul I.

Dupa primul semestru al actualului an scolar, invatamantul preuniversitar din Romania se confrunta cu cel mai mare numar de elevi exmatriculati din ultimii 16 ani. Dupa cum ne asteptam, Ministerul Educatiei da vina pe profesori si pe inspectoratele scolare care nu respecta regulamentele de functionare a unitatilor scolare.

Dupa o statistica a Ministerului Educatiei, tinuta in mare secret, la finele primului semestru din actualul an scolar, in invatamantul preuniversitar se inregistreaza la nivelul tarii o proportie de 20%, dintr-un numar de peste doua milioane de elevi inscrisi in clasele I-XIII la 15 septembrie 2006, care a fost exmatriculata din invatamantul de stat. Cea mai jalnica situatie se afla in Bucuresti unde Inspectoratul Scolar al municipiului a anuntat un total de 1.147 de elevi exmatriculati dupa primul semestru de scoala recent incheiat. Dintre cei care frecventeaza invatamantul de zi, cei mai multi exmatriculati sunt elevii de liceu, 445 la numar, dupa care urmeaza cei din invatamantul profesional, cu numai 198 de exmatriculati. La fel de ingrijoratoare este statistica privind notele de la purtare: 3.229 elevi de liceu au primit note sub 7,00, la fel, alti 2.460 din invatamantul profesional si 201, din cel primar. Practic, daca la sfarsitul anului scolar media generala a acestora la purtare va fi sub 7,00, vom asista la un val de peste 5.000 de exmatriculati numai in scolile si liceele din Bucuresti.

„Toata lumea vine si intreaba la minister ce este de facut. Direct raspunzatori de aceasta situatie generala sunt inspectoratele scolare, directorii unitatilor de invatamant si cadrele didactice, care trebuie sa aplice corect toate regulamentele si actele normative privind organizarea si functionarea unitatilor de invatamant“, ne-a declarat secretarul de stat cu invatamantul preuniversitar, Dumitru Matei. Principalele cauze ale exmatricularii sunt, in opinia demnitarului, proasta frecventa de la ore si situatia sociala familiara a elevului.

http://www.gardianul.ro/2007/02/22/societate-c12/unul_din_cinci_elevi_exmatriculat_dupa_primul_semestru-s90451.html

Trimis de: crischiorescu pe 22 Feb 2007, 09:07 PM
Dupa cum am mai spus si pe alt topic ar trebui micsorat si numarul elevilor din clase. In 50min nu reusim sa acordam nici 2min atentie pt fiecare copil. E evident ca in aceasta situatie elevii se plictisesc repede, se simt neglijati (si au dreptate) si pierd interesul pt scoala daca stau in banca de ca si cum n-ar fi. Daca un colectiv de elevi ar fi de max 20 de elevi cred ca am reusi sa-i activizam pe toti si orele s-ar desfasura altfel. Atunci nu s-ar mai inregistra aceste cazuri de exmatriculari (in principal datorate absenteismului).

Trimis de: c_csintalan pe 23 Feb 2007, 01:17 PM
QUOTE (crischiorescu @ 22 Feb 2007, 10:07 PM)
Dupa cum am mai spus si pe alt topic ar trebui micsorat si numarul elevilor din clase. In 50min nu reusim sa acordam nici 2min atentie pt fiecare copil. E evident ca in aceasta situatie elevii se plictisesc repede, se simt neglijati (si au dreptate) si pierd interesul pt scoala daca stau in banca de ca si cum n-ar fi. Daca un colectiv de elevi ar fi de max 20 de elevi cred ca am reusi sa-i activizam pe toti si orele s-ar desfasura altfel. Atunci nu s-ar mai inregistra aceste cazuri de exmatriculari (in principal datorate absenteismului).

...da va dau perfecta dreptate, dar poate in unele situatii ar fii o problema spatiul necesar, mai ales in unele scoli in mediul rural, da se poate rezolva cu un proiect de extindere scolara, daca e bunavointa... wink.gif

Trimis de: little_john pe 2 Mar 2007, 07:58 AM
QUOTE
Directorii unitatilor de invatamånt vor fi numiti doar de primari si consilieri
Tinut la secret, Statutul Personalului Didactic da liber la «cumetrii» politice

02.03.2007
Proiectul Legii privind Statutul Personalului Didactic legifereaza politizarea totala a educatiei. La conducerea unitatilor de învatamânt preuniversitar, directorii vor fi instalati pe functii numai cu aprobarea primarilor, la propunerea consiliilor locale.

Proiectul Legii privind Statutul Personalului Didactic, care înca de acum zece zile trebuia sa fie supus dezbaterii publice, reglementeaza multe aranjamente pe care le viseaza ministrul educatiei, Mihail Hardau, în sistemul de învatamânt. Printre altele, se va legifera politizarea totala a educatiei, evident în detrimentul calitatii.

Tinuta înca în mare secret, proiectul mult-asteptat al Statutului Personalului Didactic aduce foarte multe noutati. În primul rând, se legifereaza faptul ca, la conducerea unitatilor de învatamânt preuniversitar, directorii vor fi instalati pe functii numai cu aprobarea primarilor, la propunerea consiliilor locale. Astfel, citim la articolul 38, alin.1: „Numirea personalului didactic de conducere de la nivelul unitatilor de învatamânt se face: (a) pentru director – de catre primar la propunerea Consiliului Local, dintre candidatii care au promovat concursul“. Cu alte cuvinte, un candidat la functia de director care a câstigat concursul cu medie foarte buna risca sa nu-si ocupe postul, deoarece nu intra în gratiile primarului, mai ales în ceea ce priveste apartenenta politica. Prin urmare, „daca scoala respectiva a avut norocul ca pentru conducerea ei sa candideze doua sau mai multe cadre didactice, toate obtinând medii de trecere la concurs, atunci s-ar putea sa fie numit urmatorul, prin semnatura favorabila a primarului“, ne-a explicat un inspector scolar din judetul Calarasi. În situatia în care doar unul singur a luat concursul, atunci problema se va rezolva tot prin reglementarile Statutului: „În cazul neocuparii functiilor de director si, sau directorul educativ si, sau director adjunct, sau în cazul vacantarii acestor functii între etapele de concurs, primarul, respectiv directorul numeste personal didactic pe functiile respective, prin detasare sau delegare“ (art.38, alin.3).

Spaga se muta de la inspectorate la scoli
O alta noutate adusa de proiectul privind Statutul Personalului Didactic este faptul ca profesorii vor fi angajati direct de catre directorii unitatilor de învatamânt. Un doritor care vrea sa lucreze la catedra mai întâi va sustine concursul de titularizare la viitoarea Directie Generala Judeteana pentru Învatamântul Preuniversitar, dupa care, o data ce l-a promovat, trebuie sa-si gaseasca singur directorul dispus sa-l angajeze: „Personalul didactic de predare, în urma desfasurarii concursului de ocupare a functiilor didactice de predare, încheie contract individual de munca cu unitatea de învatamânt, reprezentata prin director“, se stipuleaza la articolul 37 din proiect. Mai pe româneste, spaga se va muta la nivelul scolii, spre totala nefericire a inspectorilor scolari. În egala masura, aceeasi directori de scoli îi pot destitui pe acestia: „Eliberarea din functiile de sau posturile didactice de predare, didactic auxiliare, de consiliere si evaluare se face de catre conducatorul unitatii sau institutiei de învatamânt care a emis ordinul de numire“ (art. 42, alin. 1). Eliberarea directorului din functie se va aproba prin decizie a Consiliului local, la propunerea inspectoratului scolar.

Alexandru Calmâcu

http://www.gardianul.ro/2007/03/02/societate-c12/directorii_unitatilor_de_invatam_nt_vor_fi_numiti_doar_de_primari_si_consilieri-s90867.html

Trimis de: little_john pe 3 Mar 2007, 09:43 AM
QUOTE
ALARMANT: La fiecare patru zile, un elev din Iasi incearca sa se sinucida
"Tata, mama, nu mai pot. Veniti acasa!"
Autor: Ada GRAJDEANU

Cifre ingrijoratoare, care ii string in spate pe parinti: tot mai multi elevi, cea mai mare parte adolescenti, incearca sa isi ia zilele. De remarcat insa ca, din ce in ce mai mult, motivul invocat este lipsa parintilor plecati in strainatate. "De la inceputul anului, cel putin doua tentative de sinucidere pe saptamina sint cauzate de dorul fata de parintii", confirma un medic specialist.

"Tata, mama, nu mai pot. Veniti acasa!", plinge parca, pe patul de spital, Andra, o eleva de liceu care a inghitit pastile cu pumnul. Loredana, de 13 ani, a inghitit medicamente chiar de ziua ei. "Mama nu a putut sa vina. Desi a promis. Cite zile de nastere vor mai trece pina ca ea sa inteleaga ca ii duc dorul?, bate ea cu pumnul in patul de spital. Ce solutii vad specialistii?

Un fenomen ciudat ia amploare in ultima vreme la Iasi. In judetul nostru, la fiecare patru zile un adolescent incearca sa isi puna capat zilelor. Ca noutate, insa, pe linga mai vechile debuturi in chestiuni de amor, unul din motivele din ce in ce mai des intilnite in ultima vreme este dorul fata de parintii plecati la munca in stainatate. "De la inceputul anului am constatat ca cel putin doua tentative de sinucidere din cursul unei saptamini sint cauzate de dorul fata de parintii plecati in strainatate", a declarat dr. Catalina Ionescu, purtator de cuvint in cadrul Spitalului de Copii "Sf. Maria". La rindul lor, si psihiatrii confirma ca adolescenti crescuti de rude in absenta parintilor se pot transforma adesea in "copii problema".

"Ma simt de parca as fi abandonata"
"Ma simt de parca as fi abandonata". Asa incepe confesiunea unei adolescente care, la numai 16 ani, a incercat sa isi puna capat zilelor de dorul parintilor. "De doi ani locuiesc in apartamentul matusii, pentru ca parintii sint plecati la munca in Italia. Imi este greu sa traiesc fara familia mea", a recunoscut cu glas stins Andra E., de pe patul Spitalului de Copii. "Tata, mama, nu mai pot. Veniti acasa!", plinge parca Andra. Ea a continuat, povestind despre convietuirea dificila cu rudele. "Matusa mea traieste dupa o serie de reguli valabile acum o suta de ani. Inainte de caderea noptii, trebuie sa fiu acasa, si nu am voie sa ies cu amicii. Nici macar in weekend", a rabufnit in hohote fata. Iar lipsa parintilor si siguranta unei familii au facut ca Andra sa se indoiasca de iubirea celor care i-au dat viata. "Ii sunam si le povesteam neintelegerile pe care le am cu matusa. Dar ei imi cereau sa am rabdare, ca nu va dura mult pina ce se vor intoarce in tara. Au trecut doi ani si situatia nu s-a schimbat", ne spune deznadajduita Andra. Prin trairi asemanatoare a trecut si o alta tinara internata in cursul lunii trecute in Spitalul de Copii, tot in urma unei tentative de sinucidere. "Mama e plecata de aproape jumatate de an in Italia. Eram foarte apropiata de ea. Discutam cu ea tot ce mi se intimpla si ii ceream sfatul. De cind a plecat, casa pare goala, iar tata se simte la fel de singur", a spus cu un glas trist Loredana T., in virsta de 13 ani. Cel mai greu ii este fetei sa depaseasca momentele de sarbatoare, cind familia se reuneste. "De Craciun, mama a trebuit sa plece. Apoi, in februarie, de ziua mea, mama nu a putut sa vina. Desi a promis. Cite zile de nastere vor mai trece pina ca ea sa inteleaga ca ii duc dorul?", ne intreaba, cu lacrimi in ochi, adolescenta care, din disperare ca nu isi mai vede mama, a inghitit un pumn de pastile de ziua ei de nastere.

"Un copil are nevoie de o familie unita"
Drama acestor adolescente nu este singulara. Medicii din cadrul Spitalului de Copii "Sf. Maria" spun ca din ce in ce mai multi tineri ajung sa sufere intr-atit incit recurg la pastile sau alte metode de sinucidere. "Numarul cazurilor de intoxicatii voluntare este in crestere, in anul 2006 inregistrindu-se 86 de cazuri in judetul nostru. Statistic inseamna ca un adolescent a incercat sa isi ia viata la fiecare patru zile in anul ce a trecut", a aratat dr. Catalina Ionescu. Printre motivatii apare din ce in ce mai frecvent dorul fata de parintii aflati la munca in alte tari. "Exceptind cauzele amoroase sau conflictele in familie, un aspect des intilnit este cel al familiilor dezorganizate, in sensul ca unul sau ambii parinti sint plecati in strainatate. Un copil are nevoie de o familie unita. Disfunctiile familiale se repercuteaza asupra adolescentului, si in acest context se ajunge la gesturile suicidare", a mai adaugat dr. Ionescu.

Unii incearca doar sa-i aduca pe parinti acasa
Si psihiatrii confirma ca lipsa indelungata a parintilor plecati in strainatate ii afecteaza atit de mult pe unii adolescenti incit, fara dubiu, acestia se transforma in "copii problema". "Efectele separarii de parinti depind mult de virsta copiilor. La copiii mici, in special in mediul rural, apar tulburari emotionale: devin anormal de fricosi si timizi, au somnul agitat si au cosmaruri. La cei trecuti de zece ani, mai ales in mediul urban, pot aparea tulburari de conduita care se manifesta printr-un comportament agresiv fizic si verbal, minciuna, abuz de alcool si pastile, fumat, absente de la scoala si rezultate slabe la invatatura. Astfel de copii ajung sa nu mai respecte valorile capatate prin educatie vazind ca parintii lor, oameni cu studii universitare, ajung sa isi cistige existenta la cules capsuni", a explicat dr. Adriana Panaitescu, seful Sectiei de Neuropsihiatrie a Copilului si Adolescentului.
Exista insa si adolescenti care prin astfel de gesturi nu incearca decit sa isi impresioneze parintii, determinindu-i sa se intoarca acasa. "Multi dintre copii doar incearca sa isi sperie parintii. Fac acest gest pentru a-i santaja emotional si pentru a-si atinge scopul dorit. Cei trecuti de 12 ani ajung chiar sa stie ce doza de medicamente trebuie sa ia pentru a nu-si pune viata in pericol. In astfel de situatii vorbim despre parasuicid, care nu echivaleaza chiar cu o tentativa de sinucidere", a atras atentia dr. Ion Arsene, psihiatru in cadrul Policlinicii pentru Copii "Sf. Maria".

Dupa plecarea parintilor, multi elevi scad brusc la invatatura
Psihopedagogii din licee confirma ca intilnesc in ultima vreme cazuri de copii ale caror rezultate la invatatura scad brusc odata cu plecarea parintilor. "In semestrul trecut ne-am sesizat cu privire la un adolescent care, dupa plecarea parintilor in afara, a inceput sa se preocupe mai putin de invatatura. Intr-un semestru, acesta a scazut de la media noua cu doua puncte", a exemplificat Ionut Nanu, psihopedagog in cadrul Colegiul National "Emil Racovita". Medicii recomanda dezvoltarea modalitatii de colaborare dintre psihologii din scoli si elevi. "Este importanta implementarea in scoli a unui program educational, cu implicarea directa a psihologului, structurat pe virste si necesitatile copiilor", crede dr. Catalina Ionescu ca ar putea fi o solutie. La plecarea masiva a romanilor in strainatate, insa, foarte probabil nu se va gasi prea repede o solutie.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/_tata_mama_nu_mai_pot._veniti_acasa_140707.html

Trimis de: crischiorescu pe 4 Mar 2007, 11:25 PM
Semnalul de alarma a fost tras de mai demult de Asociatia "Alternative sociale" din Iasi. http://www.alternativesociale.ro/ care a initiat si programul "singur acasa".

Trimis de: little_john pe 23 Mar 2007, 11:46 AM
QUOTE
O realitate cu care se confrunta mii de familii din Iasi

Liceul, mai scump decit facultatea
Autor: Ioana DOBOS

Pregatirea in particular la disciplinele de examen reprezinta practic o a doua scoala pe care o urmeaza o mare parte din elevi. O scoala pentru care parintii aproape ca platesc mai mult decit echivalentul taxei de scolarizare la o facultate privata. Fenomenul meditatiilor este foarte raspindit, mai ales in cazul unitatilor de invatamint de elita, acolo unde, cu precadere in clasele terminale, proportia celor care merg la preparator ajunge si la 80% potrivit declaratiilor date de elevi si la 60% in viziunea dascalilor.

"La liceele de elita, fac meditatii aproximativ 60% dintre copii. Pe totalul elevilor, procentul e sub 50%", aproximeaza Camelia Gavrila, inspector scolar general. Fenomenul a capatat o amploare deosebita fata de sfirsitul anilor '90, atunci cind pregatirea cu profesorul in particular se facea pentru admiterea la facultate.

Desi se spunea ca desfiintarea examenului de admitere va sparge piata meditatiilor, aceasta chiar s-a consolidat: acum, admiterea in invatamintul superior este pe baza de dosare, ceea ce inseamna ca elevii au nevoie de note mari, atit in timpul anilor, cit si la examenele nationale.

Consecinta este ca scolarii, impinsi de la spate de parinti sau profesori, incep orele suplimentare chiar din clasele primare. "Nu te obliga nimeni sa faci meditatii, dar ai curajul sa risti?" Asa suna intrebarea unui parinte care are copilul elev in clasa a VIII-a la Colegiul "Costache Negruzzi", parinte pregatit sa scoata din buzunar pentru doua ore de pregatire, la matematica sau la romana, in jur de 40 RON.

Daca ai taria sa socotesti, ca parinte, ce inseamna meditatiile pentru examenele nationale, fie bacalaureat sau teste nationale, iti dai seama ca buzunarul trebuie sa fie adinc si umplut cu bani. Pina la testele nationale, programate pentru perioada 18-21 iunie, mai sint 3 luni.

Presupunind ca un elev face doua sedinte de meditatii pe saptamina, fiecare dintre ele de 35 de lei (n.r. - am ales un pret mediu pe sedinta), atunci parintii sai, in doar 3 luni, vor avea de platit 840 lei (8,4 milioane lei vechi).

Costul a doua ore de pregatire in particular variaza intre 20 de lei, cu profesori sau studenti gasiti la mica publicitate, putind sa urce pina chiar la 60 de lei, in cazul dascalilor care si-au format un renume. Pentru un an de zile, un parinte poate achita pentru doua sedinte saptaminal la doua discipline si la un pret de 40 RON pe sedinta suma de 3.200 RON (32 milioane lei vechi), aproximativ 1.000 de euro.

Costul meditatiilor depaseste chiar taxa de scolarizare la facultate, in medie de 500-600 euro anual. Practic, pentru ca scoala de stat nu reuseste sa asigure elevilor pregatirea necesara, parintii mai platesc o scoala si acasa.

Camelia Gavrila spune ca meditatiile ii stimuleaza pe elevi
Sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila, recunoaste ca sistemul educational romanesc are o hiba. Prea putin se pune accentul pe exercitii si aplicatii la clasa, din cauza programei stufoase si timpului prea putin pentru astfel de activitati. Nu putine sint cazurile in care dascalii indeamna la pregatire in particular fie prin sugestiile pe care le dau la sedintele cu parintii, fie prin notele pe care le acorda elevilor, iar motivatia este clara: un bonus la salariu.

Camelia Gavrila sustine ca orele in particular au devenit "un fel de traditie in scoala romaneasca", in sensul bun. "Profesorul care acorda meditatii vede exact unde trebuie insistat. De exemplu, la o limba straina este mai greu sa inveti in grupuri numeroase. La meditatii, copilul este stimulat, stie ca il asteapta o verificare si se pregateste", a afirmat Gavrila.

"Un profesor caruia i se solicita ajutorul pentru ore suplimentare trebuie sa distinga intre elevi ce vor sa invete, elevi ce nu stiu sa invete si elevi ce nu vor si nu pot sa invete", este de parere profesorul Antonio Martinas, profesor de istorie la Colegiul National, care spune ca nu toti scolarii au nevoie cu adevarat de ore suplimentare in particular.

O solutie convenabila pentru parintii ocupati
Un motiv pentru care piata meditatiilor s-a consolidat in ultimii ani este si dorinta parintilor, mult prea ocupati cu munca, de a sti ca de temele copiilor lor se ocupa cineva. Cum scoala romaneasca nu ofera inca program de lectii de dupa-amiaza, solutia meditatiilor este singura la indemina. "Parintii foarte ocupati sint cu constiinta mai impacata daca de temele copiilor lor se ocupa cineva. Se poate intimpla ca elevii sa devina dependenti de supraveghere. Acesti copii iau note foarte mici la testele scrise pentru ca din nesiguranta nu au cum sa simta aprobarea sau dezaprobarea profesorului", a spus Mihaela Cianga, profesor de matematica la "Negruzzi".

Temerile profesorilor sint confirmate chiar de elevi. "Eu fac meditatii la mate si la romana, chiar daca la romana nu prea imi trebuie, ca stiu, dar asa vor parintii. La mate ma pregatesc din clasa a saptea si atunci eram de 7, dar am evoluat mult. Numai ca la scoala nu prea imi folosesc meditatiile, pentru ca la lucrari oricum gresesc la calcule", a povestit o eleva de la Liceul "Mihai Eminescu".

O alta consecinta negativa a meditatiilor, remarcata de profesori, este faptul ca elevul care face temele cu profesorul, in particular, nu mai este stimulat sa gindeasca si isi pierde increderea in sine. "Prin orele de pregatire, nu este incurajat studiul individual. Elevul poate deveni dependent de orele cu profesorii acasa si nu se va mai putea descurca singur", a precizat Dorin Fiscuteanu, profesor de geografie si directorul adjunct al Colegiului National.

Meditatii la clasele primare pentru admiterea in clasa a V-a
Un fenomen mai putin obisnuit ia amploare de citiva ani. Polul dinspre pregatirile elevilor de clase mari se extinde si spre meditatiile acasa pentru elevii de clase mici, ajungindu-se chiar ca parintii sa solicite ore suplimentare la clasele primare. Un parinte care are copilul in clasa a doua la Liceul "Eminescu" se gindeste deja ca de la anul sa isi pregateasca copilul pentru testarea in clasa a cincea, la romana si la matematica. Meditatiile la invatator costa si aici cam la fel, intre 20 si 30 de RON.

Pentru un an de zile, la doua sedinte saptaminale a cite 20 RON, la cele doua obiecte ale testarilor de admitere la gimnaziu costurile ajung la 1.600 RON. "Nu se mizeaza pe orientarea scolara a copilului. Parintii se asteapta ca proprii lor copii sa indeplineasca nazuinte ale maturilor. Meditatiile in exces pot slabi autonomia si responsabilitatea elevului. Si profesorii sint insa de vina. Chiar daca un copil este foarte bun, nimeni nu-si asuma raspunderea sa spuna ca nu are nevoie de meditatii de teama unui rezultat, in final, nesatisfacator", a precizat prodecanul Facultatii de Psihologie si Stiinte Sociale, Dorina Salavastru, specialist in psihologie pedagogica.

"Aproape toti fac, chiar si elevii foarte buni"
Dinamica pietei meditatiilor de la colegiile de elita ale Iasului este foarte diferita de cea de la grupurile scolare din zona industriala. Paradoxul este ca profesorii sustin ca meditatiile nu sint necesare daca elevul este atent la clasa si dascalul explica asa cum trebuie.

Cu toate acestea, la liceele de elita, unde se presupune ca si calitatea dascalilor e ridicata si nivelul elevilor mai bun, ponderea meditatiilor e mai mare decit la alte scoli. "Meditatiile nu sint necesare si nici utile. Elevul atent la ore si constiincios, care are un profesor bun, poate reusi la orice concurs si fara ore suplimentare", este de parere Nicu Miron, profesor de matematica la Colegiul "Emil Racovita" si inspector de specialitate in cadrul ISJ Iasi.

Pe de alta parte, elevii spun ca in clasele lor fenomenul meditatiilor este generalizat. "Aproape toti fac, chiar si elevii foarte buni. Cred ca oricine are lipsuri. Una e sa-ti explice tie un profesor ce nu ai inteles si una e sa explice rapid la clasa", este de parere o eleva de clasa a XI-a de la Colegiul "Negruzzi", care spune ca in mod sigur va face anul viitor pregatire pentru bacalaureat, la cel putin doua obiecte.

Parintii sint in principal cei care ii indeamna pe elevi la meditatii. "Mama vrea sa fac la engleza. Nu prea ma descurc, ce-i drept. Am mai facut meditatii pentru admiterea la liceu. Acum sint in clasa a noua si cred ca mai pot astepta", crede o eleva de la Colegiul "Emil Racovita".

Totusi, de vrea, de nu vrea, in cele doua ore de meditatii elevul invata - este parerea unanima a scolarilor si a parintilor. "Afara e frumos, mai bine mergem la plimbare in timpul liber. Asa, la meditatii, stim sigur ca doua ore ne concentram pentru a face exercitii si teme", a mai adaugat o eleva de la "Racovita".

Meditatii cu elevi de a XII-a: 13 lei sedinta
La liceele industriale se face pregatire pentru a scapa de corigenta. "Am colegi care fac meditatii cu profesorul de la clasa, pentru ca sint corigenti". Marturia fetei de la Colegiul "Constantin Brancusi" a alarmat-o pe sefa Inspectoratului Scolar Judetean.

"Este imoral si ilegal acest lucru, insa elevii nu stiu ca pot sesiza problema. Putem sa-i suspectam pe acesti dascali ca lasa intentionat elevii corigenti pentru a face un ban in plus", a spus Gavrila.

O sedinta de pregatire cu profesorii care predau la colegiile tehnice costa in medie 30 RON. Cind vine vorba de meditatii, elevii mai au o solutie. Iau banii de la parinti, dar uita sa mai ajunga la profesor. "Faceam meditatie cu un elev de clasa a XII-a la matematica si ii dadeam 13 lei pe sedinta. Numai ca eu luam banii si nu mai mergeam. Nu-mi place sa invat. Mama s-a prins si nu-mi mai da bani pentru ore suplimentare. Am sa fac eu rezumate la lectii pe niste foi", a explicat o eleva de clasa a VIII-a, de la Scoala nr. 14 "Gheorghe Marzescu", modalitatea in care se va pregati pentru testele nationale.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/liceul_mai_scump_decit_facultatea_141453.html

Trimis de: gabiec pe 24 Mar 2007, 01:06 PM
QUOTE (vlaston @ 20 Feb 2007, 10:54 PM)
Am avut elevi veniti de la SAM, in clasa a XI-a si care au terminat cu brio liceul.

Cum asa? In ce an au terminat liceul elevii proveniti de la sAM. La anul va termina prima promotie.

Trimis de: gabiec pe 24 Mar 2007, 01:13 PM
QUOTE (c_csintalan @ 21 Feb 2007, 01:20 PM)
..va dau perfecta dreptete si eu am fost diriginte la S.A.M, din care catva au ajuns la liceu...facultate.....ASA ESTE....... biggrin.gif

Nu pot sa cred! SAM-ul a aparut in anul scolar 2003-2004. Acum sunt in clasa a 12-a liceu, ruta progresiva si mai au de urmat clasa a 13-a. Elevii dv au parcurs 2 ani intr-un an, sau cum de sunt deja la facultate? confused24.gif

Trimis de: crischiorescu pe 24 Mar 2007, 08:13 PM
Actualul SAM se chema inainte scoala complementara sau scoala de ucenici si ea exista inca din anii 90. E vorba de aceeasi Marie dar cu o palarie mai veche. Si eu am fosti absolventi ai acestei forme de invatamant care au echivalat 2 ani de scoala de ucenici cu un an de liceu si apoi au terminat si chiar au facut si alte studii.

Trimis de: little_john pe 2 Oct 2007, 06:06 AM
QUOTE
Camelia Gavrila scapa iar un porumbel
Sefa ISJ: Culoarea politica a primarilor va conta la impartirea banilor pentru scoli
Autor: Ioana DOBOS

Sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila, spune deschis ca impartirea fondurilor guvernamentale destinate Educatiei se va face si in functie de culoarea politica a primarilor din judet. Declaratia a fost facuta in contextul in care au sosit la Iasi 200 de miliarde de lei vechi pentru a investi in infrastructura scolilor.

„Stim insa ca nu putem multumi pe toata lumea. Am adunat toate solicitarile. Vom tine cont de culorile politice ale primarilor, vom imparti fondurile si in functie de solicitari, dar si de necesitatile concrete observate de inspectorii nostri. Totusi, sintem partid de guvernamint, astfel incit 40% dintre bani vor fi alocati comunelor cu primari liberali si cite 30% comunelor cu primari PD si PSD", a declarat Camelia Gavrila, sperind ca acest fel de a distribui banii va reduce nemultumirile din partea partidelor care nu sint la guvernare si care au acuzat ca au fost discriminate puternic la primirea de fonduri guvernamentale. (...)

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/sefa_isj_culoarea_politica_a_primarilor_va_conta_la_impartirea_banilor_pentru_scoli_148057.html

Mda..."Toate-s vechi si noua-s toate..."

Trimis de: little_john pe 22 Nov 2007, 08:06 AM
QUOTE
Tezele cu subiect unic costa de cinci ori mai mult decit testele nationale
Autor: Ioana POPA

Reprezentantii ISJ vor inspecta scolile pentru a verifica daca profesorii au parcurs materia la disciplinele de examen.

Organizarea tezelor cu subiect unic este de cinci ori mai costisitoare decit testele nationale in anii trecuti. „Daca testele nationale, organizate pentru 8-9 mii de elevi, citi sint intr-o promotie, au costat cel mult un miliard si 200 de mii de lei vechi, acum ne asteptam ca tezele cu subiect unic sa fie cam un miliard si jumatate numai cheltuieli materiale si inca 3-4 miliarde cheltuieli de personal. Costurile suplimentare vor trebui sa fie sustinute tot din bugetul de stat, deci aproape 5 miliarde de lei numai pentru un semestru", a declarat sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila.

Explicatia vine de la necesitatea achizitionarii unui numar dublu de consumabile, pentru ca la tezele cu subiect unic participa atit elevii claselor a VII-a, cit si ai claselor a VIII-a.

In plus, Ministerul Educatiei impune o serie de costuri obligatorii, precum cumpararea unui generator si a unui soft antivirus pentru centrele de comunicare. Mai multi elevi inseamna, implicit, mai multe cadre didactice angrenate in desfasurarea examenului, atit pentru supraveghere, cit si pentru corectura.(...)

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/tezele_cu_subiect_unic_costa_de_cinci_ori_mai_mult_decit_testele_nationale_149631.html

Trimis de: little_john pe 22 Nov 2007, 03:39 PM
QUOTE
Lăsată să moară „cu profesionalism“
de Sînziana IONESCU | 20 NOIEMBRIE 2007
Asistență nemedicală la stingerea unui om
După moarte, Georgia a salvat 5 vieți

Spitalul de Urgență Galați - locul unde poți să intri pe picioare și să ieși pe targă
O profesoară frumoasă, de un rar bun simț, a plecat într-o lume mai bună așa cum a trăit: discretă, fără să-și strige durerea. Ar fi vrut să mai stea, pentru familie și pentru elevii săi. Dincolo o aștepta fetița ei. Când n-a mai avut speranță, familia a știut ce și-ar fi dorit ea: să dăruiască.

Ofranda profesoarei de geografie de la Colegiul Traian din Galați a fost supremă: Viața, oferită altor cinci semeni. Gestul familiei a făcut ca Georgia Eugenia Gheorghiu să învingă moartea în care a fost împinsă de cei care trebuia s-o salveze.

Primele semne ale bolii au fost în primăvară: vederea ușor tulburată, un vas de sânge spart. Toți cei opt medici consultați au asigurat-o că n-are nimic. Poate doar nevoie de ochelari.

După două luni în care simptomele au persistat, a încercat din nou la al optulea medic, specialist de București. Alarmat, acesta o trimite la un examen neurologic și endocrinologic. Diagnosticul dat de Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon” a fost: afecțiune tiroidiană, care a asteniat mușchii oculari.

Părea răul cel mai mic față de perspectiva unei operații pe creier sau chiar a pierderii vederii. Mai împăcată, Georgia s-a întors acasă la Galați, cu soțul ei. După numai câteva zile, într-o duminică toridă de iulie, a simțit cum îi amorțește brațul drept. Și-a sunat medicul curant de la Parhon, care a trimis-o de urgență la Neurologie.

Însă la Spitalul de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” din Galați, personalul de la Neurologie, deranjat din picoteala de duminică după-amiază, a refuzat să o consulte până nu o vede medicul de gardă în Urgență. Georgia a coborât la Urgență, unde a trebuit să aștepte două ore pe hol, într-o atmosferă înăbușitoare; instalația de aer condiționat a secției era defectă. Bolnava a așteptat-o pe „doamna doctor”, la mult peste 40°C.

Pacienții din Galați, întâmpinați cu doliu în ferestre
După un consult sumar, medicul de gardă s-a lămurit – a trimis-o pe Georgia înapoi, la Neurologie. Acolo suferinda a mai stat pe holuri încă o oră și jumătate. Specialistul neurolog, dr. Liliana Bînzar cea care trebuia să intervină de urgență pretinde că habar nu a avut de solicitarea de la Urgență. După examinare, dr. Bînzar ajunge și ea la concluzia corectă. Dispune ceea ce trebuia făcut încă de la început - pacienta trebuie să fie internată la Neurologie. În secție, însă, chinul a continuat pentru Georgia.

Camera de spital avea aspect de morgă: pereții scorojiți, iar în ferestre - o cârpă neagră pe post de draperie. De pe patul de spital, Georgia a privit neputincioasă cum soțul îi este gonit de asistenta autoritară să cumpere „imediat” un perfuzor nou, pentru că ultimul din secție fusese pus la mâna ei. Ca să nu perturbe activitatea Neurologiei, bărbatul a dat fuga la farmacie să refacă stocul de materiale al secției. Când s-a întors, Georgia intrase deja în stop cardio-respirator!

Medicul a fost, iarăși, de negăsit, iar pacienta a fost dusă la Reanimare și resuscitată. Nu și-a mai recăpătat, însă, cunoștința. A fost supusă unui examen la computerul tomograf, dar medicii nu au putut stabili un diagnostic. Cauza: starea jalnică a aparatului.

Pacienta inconștientă, lăsată să se descurce singură
Abia a doua zi, s-a luat decizia ca Georgia – în stare critică - să fie dusă la București, la Institutul de Boli Cerebrovasculare „Prof. dr. Vlad Voiculescu”. Drumul de la Galați la București a fost făcut cu ambulanța. Iar șoferul a greșit drumul! Soțul Georgiei încerca, disperat, să-l convingă pe ambulanțier de traseul corect. Omul a fost redus la tăcere de personalul medical din salvare.

Aceștia, însă, uitaseră că Georgia trebuia conectată la aparatul de ventilație pentru că nu mai putea respira! La institutul din București a continuat chinul: un medic a decis că fără respirație spontană, pacienta nu are ce căuta la tomograf. În plus, nici un cadru medical nu a vrut să stea la căpătâiul ei, de frica iradierii, pentru a o ventila mecanic în timpul examinării.

A doua zi, în aceleași condiții, medicul anestezist Daniela Roșu a fost de acord cu examinarea pacientei, dar neasistată medical. Tot soțul Georgiei a fost cel care a intrat în încăperea tomografului, fiind lăsat singur să-și ventileze soția cu balonul special. Examenul a relevat că Georgia suferise un atac cerebral. Intervenția chirurgicală de urgență a fost tardivă. Georgia Eugenia Gheorghiu intrase în moarte cerebrală.

Diagnostic: personalul medical a acționat „cu profesionalism”
După moartea tinerei, familia a decis să își dea acordul pentru a dona organele Georgiei. Și cinci semeni trăiesc astăzi datorită Georgiei. Soțul său nu se poate împăca, însă, cu brutalitatea și stilul de „lucru” al „halatelor albe”. Încearcă, de câteva luni, să afle cine este vinovatul. A primit un răspuns doar de la Spitalul de Urgență galați: cadrele au acționat cu profesionalism! De la București, nimeni nu s-a sinchisit să răspundă.

http://www.gandul.info/romania/lasata-moara-profesionalism.html?6446;1044521

Trimis de: gabiec pe 24 Nov 2007, 04:42 PM
Cutremurator ohmy.gif

Trimis de: little_john pe 22 Dec 2007, 08:40 AM
QUOTE
Cadrele didactice vor petrece Sarbatorile cu buzunarele goale
Autor: Ioana POPA

Dascalii nu vor primi in acest an nici salariul pe decembrie, nici al 13-lea salariu, nici tichetele cadou promise.
In ciuda protestelor sindicalistilor, cadrele didactice vor ramine fara bani de sarbatori. Ei nu vor lua nici macar un avans din salariul pe luna decembrie, nici al 13-lea salariu.

„Regret ca nu le-am putut asigura colegilor nostri prima anuala in luna decembrie. Unii dascali au spus ca am inceput prea tirziu protestele, numai ca noi, in urma cu mai bine de o luna, am trimis o soliitare Ministerului de Finante tocmai pentru acordarea in luna decembrie a celui de-al 13-lea salariu. Este si greseala noastra, in masura in care ne-am bazat pe promisiunile lor si pe bunul lor simt. Nu cred ca mai este vreo speranta", a precizat Violeta Amariei, vicepresedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint.

In ultimii ani, dascalii primeau inainte de sarbatori fie salariul intreg aferent lunii decembrie, fie un avans. Sindicalistii considera ca aceasta nu este singura lovitura. Dupa ce in comisia paritara din aceasta luna de la nivelul Inspectoratului Scolar Judetean a fost negociata acordarea de tichete cadou cu ocazia mai multor evenimente, cum ar fi 1 Martie, Pasti, sau Ziua Educatiei, acum s-a constatat ca nu exista fondurile necesare.

„Tichetele ar putea fi finantate din trei surse: bugetare, locale sau proprii ale scolilor. Acordarea de tichete cadou nu a fost cuprinsa in proiectul de buget pentru anul viitor, deci este exclus sa primim fonduri de la guvern. Apoi, nu toate bugetele locale pot suporta aceste tichete. In tara exista judete in care tichetele se dau in orase, dar nu si in mediul rural. Consider ca aceasta este o discriminare", a mai spus Amariei.

Chiar daca municipalitatea ar fi de acord cu acordarea sumelor de bani necesare pentru tichetele cadou de anul viitor, FSLI nu va accepta acest lucru pentru ca i-ar defavoriza pe colegii din mediul rural carora nu li se deconteaza de multe ori nici macar naveta, din lipsa de fonduri.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/cadrele_didactice_vor_petrece_sarbatorile_cu_buzunarele_goale_150884.html

Trimis de: alin_noage pe 31 Dec 2007, 03:10 PM
QUOTE (liliana.ionescu @ 13 Jul 2006, 09:37 AM)
Toti cei ale caror rezultate sunt contestate de colegi ar trebui sa treaca printr-un nou filtru de testare a cunostintelor pentru a demonstra legalitatea notei obtinute. Nici unul nu va accepta reexaminarea deoarece stim cu totii cum dascalii universitari si-au pierdut demnitatea, fiind urmati incetul cu incetul si de cei din preuniversitar. Dispare sensul cuvintelor: DEMNITATE, RESPECT si MANIERE!!

smile.gif)) Cata dreptate si cat ma bucur ca fost dezvoltat de un cadru didactic. am deschis un asemenea topic pe forumul profesorilor si am fost linsat:)))) interesant este ca atunci cand trebuie sa raspunda in fata unei realitati unii profesori sar pe mesager.... in fine, mai putin important...

oricum, felicitari stimata doamna pentru forta si interes!


[xxx]

[Nota moderatorului: Oferte comerciale]

Trimis de: alin_noage pe 31 Dec 2007, 03:12 PM
QUOTE (little_john @ 22 Nov 2007, 09:06 AM)
QUOTE
Tezele cu subiect unic costa de cinci ori mai mult decit testele nationale
Autor: Ioana POPA

Reprezentantii ISJ vor inspecta scolile pentru a verifica daca profesorii au parcurs materia la disciplinele de examen.

Organizarea tezelor cu subiect unic este de cinci ori mai costisitoare decit testele nationale in anii trecuti. „Daca testele nationale, organizate pentru 8-9 mii de elevi, citi sint intr-o promotie, au costat cel mult un miliard si 200 de mii de lei vechi, acum ne asteptam ca tezele cu subiect unic sa fie cam un miliard si jumatate numai cheltuieli materiale si inca 3-4 miliarde cheltuieli de personal. Costurile suplimentare vor trebui sa fie sustinute tot din bugetul de stat, deci aproape 5 miliarde de lei numai pentru un semestru", a declarat sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila.

Explicatia vine de la necesitatea achizitionarii unui numar dublu de consumabile, pentru ca la tezele cu subiect unic participa atit elevii claselor a VII-a, cit si ai claselor a VIII-a.

In plus, Ministerul Educatiei impune o serie de costuri obligatorii, precum cumpararea unui generator si a unui soft antivirus pentru centrele de comunicare. Mai multi elevi inseamna, implicit, mai multe cadre didactice angrenate in desfasurarea examenului, atit pentru supraveghere, cit si pentru corectura.(...)

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/tezele_cu_subiect_unic_costa_de_cinci_ori_mai_mult_decit_testele_nationale_149631.html

"foarte frumos" happy30.gif

[xxx]

[Nota moderatorului: link comercial]

Trimis de: little_john pe 10 Jan 2008, 08:55 AM
QUOTE
Mascarada tezelor cu subiect unic: profesorii acuza, ISJ tainuieste

Frauda in sute de exemplare
Autor: Ioana POPA

Cadre didactice din mai multe scoli iesene care au corectat la tezele cu subiect unic s-au minunat de ce au gasit in lucrari. Profesorii spun ca au depistat calupuri intregi de lucrari absolut identice: elevii fie au primit rezolvarea subiectelor de-a gata de la cadrele supraveghetoare, fie rezolvarea subiectelor a fost scrisa pe tabla. Mai mult, unii profesori au gasit modificari pe zeci de teze facute cu alt pix si alta grafie.

Frauda colectiva la tezele cu subiect unic. Deficientele grave in supraveghere intuite ca ar putea aparea la aceste verificari au devenit certitudini.
Profesorii corectori au identificat la toate cele patru discipline calupuri de teze identice, ca si cum ar fi fost trase la xerox, ceea ce dovedeste ca in multe unitati scolare supraveghetorii au sugerat sau chiar au dictat raspunsurile elevilor, ori ca au fost lasati elevii sa copie in voie.
Mai mult decit atit, unii dintre scolari au primit atentionari „sa vorbeasca mai incet", pentru ca usile la clasa in care se sustinea examenul erau deschise, dupa cum a spus chiar unul dintre elevii care a participat in decembrie la tezele cu subiect unic.
In aceasta situatie, este si normal ca, in premiera absoluta pentru un examen de asa amploare, statisticile Inspectoratului Scolar Judetean sa nu cuprinda nici un elev prins in incercarea de a copia.

Lucrari cu aceeasi exprimare
"Am vazut lucrari cu aceeasi exprimare si chiar aceleasi cuvinte inventate. Probabil elevii nu au auzit cum trebuie sau nu au vazut bine si au redactat gresit. Hotul neprins, negustor cinstit", a incheiat dezamagit de cum a ajuns sa fie admiterea la liceu Florin Iancu, profesor de geografie la Colegiul "Costache Negruzzi", care a avut pe mina mai multe teze provenite de la unitati de invatamint din mediul rural.
"Am cazut in derizoriu. Nu este un examen serios!", "Este una dintre cele mai slabe masuri ale politicii educationale existente", "un experiment nefericit" - sint doar citeva dintre remarcile cu care dascalii ieseni caracterizeaza tezele cu subiect unic, sustinute semestrial de elevii claselor a VII-a la romana si matematica, iar de cei ai claselor a VIII-a la romana, matematica si istorie sau geografie.
Notele obtinute la teze conteaza in proportie de 50 la suta la admiterea la liceu si astfel la viitorul absolventilor de gimnaziu. Solutia pe care o vad mai multi dintre profesorii ieseni este reintroducerea admiterii la liceu, prin examen organizat de fiecare scoala in parte. Pina atunci, spera ca sistemul sa fie imbunatatit pina in semestrul al doilea.

"Am primit teze care erau modificate cu un alt pix si cu o alta scriere"
Tezele cu subiect unic creeaza astfel nedreptate intre elevi. Notele nu sint relevante sau conforme cu realitatea si cu posibilitatile copiilor. "Supravegherea difera de la clasa la clasa si de la o unitate de invatamint la alta. Nu este corect ca noi sa ii pazim ca pe hotii de cai, iar in alte scoli elevii sa primeasca rezolvarile de-a gata", considera Florin Iancu.
Consecinta cea mai grava a fraudei de la tezele cu subiect unic este ca la admiterea in liceu elevi mediocri, dar cu note mari la teze, vor intra la licee bune, in timp ce elevi buni, dar unde tezele au respectat rigoarea unui examen, ar putea fi nedreptatiti. "Noi am invatat copiii sa aiba respect fata de munca lor, fata de examen. Profesorii care au sustinut necinstea ar trebui sanctionati. Am regasit in mai multe lucrari matricea unei anumite scoli. Practic, multe lucrari de la o anumita scoala erau identice", a precizat si Antonio Martinas, profesor de istorie la Colegiul National si corector la tezele unice.
Un cadru didactic care a corectat lucrari la limba si literatura romana a semnalat probleme si mai grave. "Am primit teze care erau modificate cu un alt pix si cu o alta scriere. Consultindu-ne cu comisia din centru, s-a ajus la concluzia ca e mai bine sa nu facem nimic, pentru ca este prea multa birocratie si pot aparea apoi probleme. Asa ceva este inadmisibil", a declarat un profesor corector care a preferat sa isi pastreze anonimatul.
Ca si la celelalte trei discipline, la matematica au fost gasite teze asemanatoare. "Toti elevii unei scoli aveau taiate testele grila in totalitate si rescrise alaturi corect", a mai spus un dascal care a participat la corectarea tezelor de matematica.

Scoli cu rezultate slabe la teste dar cu mari performante la teze
Situatiile descrise de profesorii corectori sint sustinute si daca facem o comparatie intre mediile obtinute in anii anteriori la testele nationale si notele de acum de la tezele cu subiect unic. Chiar daca exista posibilitatea ca actuala generatie de elevi sa fie mai buna decit cea anterioara, discrepantele sint in unele cazuri evidente.
De exemplu, elevii scolii cu clasele I-VIII din satul Heci, comuna Lespezi, au obtinut, dupa cum se mindreste directorul educativ al scolii, 3-4 note de 10 la matematica, majoritatea mediilor peste 7 si multe note de peste 9.50. "Cei mai multi dintre elevi vor sa dea la liceu, mai putini la SAM sau grupuri scolare. Promovabilitatea este de peste 90%", a declarat mindru Ioan Ciubotaru, directorul educativ al Scolii cu clasele I-VIII din satul Heci.
Anul trecut, insa la testele nationale, nu s-au descurcat chiar atit de bine. Potrivit statisticilor, la testele nationale din iunie 2007 cei mai multi copii au luat note cuprinse intre 6 si 7, doi elevi obtinind note de peste 9.50.
Notele pe care le-au obtinute elevii se iau in considerare de doua ori. O data sint cuprinse in media tezelor cu subiect unic, cu zecimale, iar a doua oara sint trecute in cataloage prin rotunjire. "Din nou apare o nedreptate intre elevi. In catalogul clasei, o nota de 9.40 si una de 8.50 sint trecute 9. Astfel creste sau scade media unui elev la o anumita disciplina, iar nota finala conteaza la media din timpul anilor de gimnaziu, care pe linga cea obtinuta la tezele cu subiect unic este luata in calcul la admiterea la liceu", a mai explicat Florin Iancu.

Inspectorii ascund frauda
Desi multi profesori recunosc frauda de la tezele cu subiect unic, oficial aceasta nu exista. Totul graviteaza in cadrul unui cerc vicios, in care nimeni nu vorbeste deschis despre lucrurile care s-au intimplat. Profesorii supraveghetori le-au dictat rezolvarile elevilor pentru ca acestia sa aiba note mari, iar astfel unitatea lor de invatamint sa obtina punctaje bune la evaluarea externa si sa poata beneficia de finantari cit mai bune. Daca cineva ar da in vileag lucrurile din scoala sa, pot aparea represalii la adresa sa in scoala, pentru ca asta ar avantaja alte scoli care, desi au avut practici similare, au pastrat secretul.
Similar, teama Inspectoratului Scolar Judetean de a spune lucrurilor pe nume poate fi aceea de a nu deveni un exemplu negativ la nivel national. Cu alte cuvinte, daca nimeni nu spune oficial ca la tezele cu subiect unic s-a copiat pe rupte, inseamna ca nu s-a copiat. "Am inaintat inspectorului de specialitate observatiile facute si scolile la care consideram ca este posibil sa se fi copiat", a spus profesorul de geografie Florin Iancu.
Inspectoarea de geografie spune insa ca a primit de la cadrele didactice care au participat la corectura doar o analiza cu privire la subiecte, cit de dificile au fost, sau despre greselile frecvente facute de elevi. "Se observa ca la unele scoli elevii au rezolvat doar subiectele foarte usoare. Asta inseamna ca s-au multumit cu ceea ce stiau", crede inspectorul de geografie Liliana Stratulat.
Parerea ii este impartasita si de sefa inspectoratului scolar. "Nu am avut nici o sesizare din partea profesorilor corectori precum ca s-ar fi copiat. Supravegherea deficitara este greu de dovedit, iar potrivit statisticilor promovabilitatea obtinuta la teze si cea de la testele nationale de anul trecut sint comparabile. In perioada februarie-martie vom face mai multe inspectii prin sondaj in care vom compara notele de la materiile de teze cu cele obtinute la verificarile nationale", a precizat sefa ISJ, Camelia Gavrila.

Dascalii spun insa in cor ca o solutie pentru rezolvarea problemelor generate de tezele cu subiect unic ar putea fi organizarea examenelor de admitere. Pina atunci, insa, in lipsa de altceva, profesorii spun ca ar fi bine ca oficialii din minister sa se gindeasca la o schimbare mult mai banala, daca nu la una de anvergura: supraveghetorii la teze sa fie permutati de la o scoala la alta.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/frauda_in_sute_de_exemplare_151362.html

Trimis de: little_john pe 11 Mar 2008, 08:46 AM
QUOTE
Scoli fara paza. Rectificarea bugetara lasa unitatile de invatamant fara portari si femei de serviciu
11.03.2008

Guvernul Romaniei a diminuat bugetul Educatiei cu 200 de milioane lei. Ca sa poata supravietui, scolile si gradinitele trebuie sa renunte la paza, la femei de serviciu si la ingrijitoare. Federatia Sindicatelor Libere din Invatamantul Preuniversitar va reclama Guvernul la Comisia Europeana.

Ultima rectificare a bugetului pentru invatamant va continua sa alimenteze o situatie de criza in unitatile de invatamant preuniversitar: gradinite, scoli si licee. Mai exact, ultima ordonanta de urgenta a Guvernului, din data de 5 martie 2008, stipuleaza ca bugetul Educatiei va fi diminuat cu 200 milioane de lei sau, altfel spus, cu 60 milioane de euro. Aceasta corectie a bugetului va obliga unitatile scolare sa renunte sau sa nu mai poata angaja personal auxiliar nedidactic, in conditiile in care, la ora actuala, scolile si liceele duc o mare lipsa de personal calificat. “In aceste conditii aberante, unitatile de invatamant vor fi obligate sa renunte la paza scolilor, la femei de serviciu, la administratori si bibliotecari, la ingrijitoare si bucatarese calificate pentru gradinitele cu program prelungit. O sa fie o tragedie deoarece si asa acest tip de personal este total insuficient, prost platit, iar unitatile scolare intampina mari dificultati”, ne-a declarat Gheorghe Radulescu, presedintele Agentiei Nationale de Evaluare si Asigurare a Calitatii in Educatie. Potrivit regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar, la o scoala cu parter si doua etaje este nevoie de cel putin doua femei de serviciu pe un etaj, pe o tura, in situatia in care scoala are doua schimburi, dimineata si dupa-amiaza. Totodata, ramane sub semnul intrebarii si asigurarea pazei din scoli, unitatile urmand sa ajunga in imposibilitatea de a mai plati paznicii. Mai ales ca acesti angajati auxiliari au salarii intre sase si opt milioane lei vechi. La randul ei, directoarea Gradinitei cu program prelungit nr.111 din sectorul 6 al Capitalei, Aura Neagu, ne-a precizat: “Am auzit de aceasta masura si sunt convinsa ca va fi o situatie, as spune, chiar dramatica pentru acest tip de unitati scolare. La ora actuala, gradinitele duc o mare lipsa de ingrijitoare calificate. Potrivit legii, la o grupa de 20-30 de copii trebuie sa fie o ingrijitoare. Unitatea mea este frecventata de 270 de copii impartiti in 9 grupe, si eu nu am decat 8 ingrijitoare. La bucatarie am doua angajate calificate, dar cum pot ele sa pregateasca 270 de snitele sau 270 de prajiturele. Prin urmare, la prepararea hranei ajuta si ingrijitoarele, si magazionera. Aceasta masura este una de balamuc”. In consecinta, pe langa lipsa de personal calificat nedidactic, de acum incolo, potrivit ordonantei de urgenta, toate posturile vacante raman blocate, iar concursurile de ocupare a acestora se suspenda.

Guvernul, reclamat la Comisia Europeana
“Deciziile adoptate in ultima perioada de catre Guvernul Tariceanu demonstreaza in mod evident politica demagogica si populista atat a factorilor guvernamentali, cat si a clasei politice in general, care doar mimeaza interesul pentru un invatamant de calitate insa, in subsisdiar, isi urmaresc propriile interese”, se precizeaza intr-un comunicat al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant. Aurel Cornea, presedintele organizatiei sindicale considera ca suspendarea ocuparii prin concurs a posturilor vacante din cadrul autoritatilor si institutiilor publice va avea repercusiuni majore asupra ocuparii posturilor nedidactice din unitatile de invatamant preuniversitar. “Faptul ca, la numai doua luni de la adoptarea legii bugetului de stat, prin care s-a acordat 6% din PIB pentru educatie, Guvernul adopta masuri de austeritate ce diminueaza bugetul invatamantului denota atat lipsa de coerenta decizionala, cat si imposibilitatea evidenta a acestuia de a mentine o politica economica stabila”, a mai completat profesorul Aurel Cornea. In consecinta, potrivit documentului, “FSLI someaza public Guvernul sa respecte prevederile Legii invatamantului privind alocarea a 6% din PIB pentru finantarea invatamantului. In caz contrar, ne rezervam dreptul de a solicita Parlamentului sa nu aprobe aceasta ordonanta de urgenta si vom sesiza Comisia europeana asupra nerespectarii legislatiei nationale”. 


http://www.gardianul.ro/2008/03/11/societate-c12/scoli_fara_paza_rectificarea_bugetara_lasa_unitatile_de_invatamant_fara_portari_si_femei_de_serviciu-s110522.html

Trimis de: little_john pe 2 Apr 2008, 07:44 AM
[xxx]
http://www.gandul.info/supliment-scoala/centrul-national-de-excelenta-lipseste-cu-desavarsire.html?6456;2507233

[Nota moderatorului: Vă rugăm să nu postați citate foarte lungi, indicați doar sursa acestora]

Trimis de: little_john pe 8 Apr 2008, 09:50 AM
[xxx]
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2751388-cum-transformat-cel-mai-mare-proiect-reabilitare-scolilor-intr-fiasco.htm


[Nota moderatorului: Vă rugăm să nu postați citate foarte lungi, indicați doar sursa acestora]

Trimis de: little_john pe 5 Jun 2008, 05:42 AM
[xxx]
http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/absolventii_nimanui_157877.html

[Nota moderatorului: Vă rugăm să nu postați citate foarte lungi, indicați doar sursa acestora]

Trimis de: little_john pe 11 Jul 2008, 06:13 PM
QUOTE
Unul din doi adolescenti romani cu varsta de 15 ani are dificultati de citire si intelegere

Peste jumatate dintre adolescentii romani si bulgari cu varsta de 15 ani nu sunt capabili sa citeasca si sa inteleaga un text, sustine un raport al Comisiei Europene, citat de Mediafax.

Romania si Bulgaria se afla pe ultimul loc in clasamentul realizat de Comisia Europeana, cu un procentaj de 50% din totalul adolescentilor in varsta de 15 ani cu performante slabe in a citi si intelege un text, urmate de Grecia - 27,7%, Italia - 26,4% si Spania - 25,7%.

Pe primul loc se afla Finlanda, unde doar 4,8% dintre adolescenti au dificultati de citire si intelegere. In top urmeaza Irlanda, cu 12,1% si Estonia, cu 13,6%. "Este o problema reala (...) Capacitatea de a citi este o competenta-cheie pentru invatarea continua", a declarat comisarul european pentru Educatie, Jan Figel. Comisia Europeana a analizat performanta statelor membre in cinci domenii: capacitatea de a citi, absolvirea gimnaziului, abandonul scolar, participarea adultilor in procesul de invatare continua si numarul absolventilor la matematica, stiinte si tehnologie.
Bruxelles-ul a somat guvernele nationale sa imbunatateasca cifrele inregistrate. Comisarul Figel a subliniat ca "educatia ajuta in mod clar la atingerea obiectivului de angajare".

Procentul de promovabilitate la bacalaureat a depasit in acest an, 77%, iar cinci judete au raportat cifre de peste 90%

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-3531174-unu-din-doi-adolescenti-romani-varsta-15-ani-are-dificultati-citire-intelegere.htm

Procentajul inspaimantator de 50% capata si mai multa relevanta daca il comparam cu mascarada rezultatelor "oficiale" de la Tezele unice si Bacalaureat (judete cu procentaje de peste 90% de promovabilitate la BAC, care insa se pare ca nu deranjeaza nicidecum augustele somitati ce populeaza birourile capitonate ale MEdC!!!). Cu astfel de manageri "performanti" si "vizionari" ai Educatiei din Romania, nu ne putem astepta decat la cat mai multe "succesuri" din partea generatiilor viitoare...

- http://www.euractiv.com/en/education/eu-lagging-education-illiteracy-rise/article-174131?Ref=RSS

- http://ec.europa.eu/education/policies/2010/doc/progress08/report_en.pdf

Trimis de: little_john pe 18 Dec 2008, 08:16 AM
QUOTE
Cum arata scoala finlandeza, cea mai performanta din Europa?
Iata cum ar trebui sa invete copiii nostri!

"Ziarul de Iasi" prezinta cum functioneaza sistemul de educatie finlandez. Cit da statul din buget pentru invatamint. Ce salarii au angajatii din sistem, pe nivele. Concurenta la facultate, pentru a deveni profesor, este de zece pe loc.

Cel mai eficient model de educatie din Europa, si probabil din intreaga lume, este cel finlandez. O dovedesc testele de cunostinte, care plaseaza de fiecare data Finlanda in virful clasamentului. Dar un astfel de nivel nu se obtine oricum, ci prin competitie si munca. Profesorii ies de pe bancile facultatii dupa o admitere severa si o concurenta acerba si ajung la catedra dupa specializari de master si stagii de practica. Despre toate acestea ne-au vorbit profesorii finlandezi de la scoala europeana Euroscola, din Strasbourg.

Stagiu de un an de practica neplatit, obligatoriu
In Finlanda profesorul are un statut mai bun decit un cercetator. Asta deoarece, cadrul didactic are exact aceeasi pregatire ca un cercetator, adica neaparat studii de masterat, si in plus modulul pedagogic. Admiterea la facultate a viitorilor profesori este dura. Sint peste 1000 de candidati pe doar 100 de locuri. Dupa terminarea facultatii toti viitorii profesori trebuie sa faca inca un an de practica, pentru a avea dreptul sa predea.
"Fiecare aspirant la postul de profesor trebuie sa participe la un an de practica, timp in care cursurile pe care le tine sint neplatite. Activitatea sa este analizata de ceilalti colegi, precum si de profesorul mentor. Ideea este ca din greseli sa invatam, de aceea toate observatiile celor din jur sint discutate si luate in serios", a precizat Hilkka Siponkoski, profesor de biologie in cadrul Posion Lukio, liceu din localitatea Posio, Finlanda.

Politica de angajari seamana cu cea dintr-o companie
Odata cursurile finalizate, obtinerea unui loc de munca seamna mai mult cu angajarea in cadrul unei companii multinationale de la noi. "Scoala da un anunt in ziarul sindicatelor profesorilor, sau daca este o unitate de invatamint de prestigiu, chiar in ziare mari centrale. Profesorii care rivnesc postul respectiv se inscriu la concurs, iar pe baza CV-ului, a unui interviu, uneori si a unei probe practice, conducerea scolii realizeaza selectia. Fiecare unitate de invatamint are interesul sa aiba profesorii cei mai potriviti. De aceea, pentru ciclul primar de exemplu, sint cautate si calitati precum inventivitate, creativitate, energie", a mai declarat Hilkka Siponkoski.
Profesorii calificati au intiietate in fata celor fara studii corespunzatoare. In cazul in care totusi nu exista alta varianta, este angajat un profesor necalificat, dar numai pentru o perioada de jumatate de an. "In acest timp poate aparea un profesor calificat care sa poata avea nevoie de un loc de munca, iar postul este scos obligatoriu din nou la concurs", a explicat profesoara de biologie. In Finlanda este ceva normal ca un profesor sa isi schimbe catedra in functie de fluctuatiile de populatie scolara sau de aspiratii.   

2.700 de euro, salariul unui debutant
Stradania de a obtine un post in invatamint, in Finlanda este rasplatita. Un profesor debutant are un salariu de aproximativ 2.700 de euro.
"Conteaza experienta la catedra. Asa se face ca la fiecare 5 ani, profesorul primeste bani in plus la salariu, dar este si evaluat. Conteaza in principal vechimea la catedra si realizarea tuturor atributiilor. Remuneratia creste dupa 5 ani cu 5%, iar dupa 10 ani cu inca 10%. Deci dupa 10 ani la catedra ai un salariu cu 15% mai mult decit in primul an. Salariul unui director de scoala porneste de la 3500 de euro", a precizat Riikka Virtanen, profesoara de arte vizuale la aceeasi unitate de invatamint din Posio, Finlanda.
Norma unui cadru didactic variaza intre 16 ore, in cazul profesorului de limba finlandeza si 24 de ore, in cazul profesorului de arta, media fiind de 22 de ore.

Clasele nu au mai mult de 25 de elevi
Reforma in educatie in Finlanda a inceput acum 30 de ani, la baza schimbarii sistemului stind ideea de a oferi sanse perfect egale elevilor indiferent de mediul in care se nasc. Primii 9 ani de scoala sint gratuiti din toate punctele de vedere.
Statul ofera rechizitele elevilor, transportul la scoala si chiar gustarea de prinz. Invatamintului ii revin astfel nu mai putin de 14% din bugetul de stat.
Mai mult decit atit, scolile dispun de module reglabile in care pot amenaja pina la trei clase in plus, in cazul in care in zona populatia scolara creste. Clasele nu au mai mult de 20-25 de elevi, iar copiii cu dizabilitati, inclusiv mintale sunt integrati in invatamintul de masa.
"M-a impresionat ca atit elevii cit si profesorii finlandezi nu privesc ciudat elevii cu probleme. Acestia sint insotiti la ore de un asistent, iar daca se intimpla ca elevul cu dizabilitati sa aiba vreo criza, asistentul paraseste clasa, impreuna cu elevul, iar orele continua ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic. In liniste se intorc inapoi si reiau orele", a precizat Seryl Talpalaru, directorul Colegiului "Emil Racovita" care a fost intr-un schimb de experienta in Finlanda.

La testele PISA, Finlanda pe locul 1, Romania pe locul 47
Finlanda a surprins la ultimele testari internationale, devansind sisteme educationale traditionale precum cel din Franta, Anglia sau Germania. De exemplu, la ultima testare Programme of International Student Assesment (PISA), in care au fost evaluate cunostintele generale ale elevilor din chimie, fizica, stiinte naturale, economie si felul in care tinerii aplica aceste cunostinte in viata de zi cu zi, Finlanda s-a situat pe locul intii. Romania s-a aflat abia pe locul 47, din cele 57 de tari participante.
Testul PISA este realizat la fiecare trei ani printre adolescentii de 15 ani din tarile membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Urmatoarea testare PISA va avea loc in 2009 cind vor fi vizate rezultatele la lectura ale elevilor.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/iata_cum_ar_trebui_sa_invete_copiii_nostri_169075.html

Trimis de: little_john pe 19 Dec 2008, 02:32 PM
QUOTE
Ministerul Educatiei isi bate joc de bursierii sai
25 de elevi inteligenti de la tara au fost lasati de izbeliste.

O idee a "Ziarului de Iasi" si a Inspectoratului Scolar Judetean, si pusa in practica ani la rind, a fost preluata de Guvern si generalizata la nivelul intregii tari, iar apoi compromisa.

In septembrie a fost data Legea 32/2008 prin care la nivelul fiecarui judet sa fie creata o clasa de 25 de elevi saraci din mediul rural, dar inteligenti, care sa invete in cadrul unitatilor de invatamint din municipiu. Cheltuielile de scolarizare (cazarea si masa) urmau sa fie suportate de Guvern, in cadrul proiectului intitulat "Bursa Guvernul Romaniei". Pina aici, nimic mai laudabil, insa la mai bine de trei luni de la demararea acestui proiect unitatea de invatamint care ii scolarizeaza pe bursieri nu a vazut nici un ban de la Guvern.
Selectia copiilor a fost facuta imediat dupa inceperea oficiala a anului scolar in curs. Astfel, la Iasi au fost testati 154 de elevi care au depus cereri, iar 25 dintre acestia invata acum in clasa a cincea la Scoala Normala "Vasile Lupu". "Ne este greu pentru ca din fondurile proprii noi suportam cheltuielile elevilor cuprinsi in programul "Bursa Guvernului Romaniei". Nu avem deocamdata nici un semnal de la minister ca vom primi banii. Speram ca situatia se va reglementa de indata ce se va stabiliza Guvernul", a declarat usor pesimista directoarea Scolii Normale, Mihaela Ungureanu.
Interesul Ministerului pentru acordarea acestor fonduri, prevazute de lege, poate fi scazut si din cauza ca doar 5 judete au demarat programul conform legii. In alte judete, pur si simplu nu au fost identificati copiii saraci, dar inteligenti, care sa faca parte din "Bursa Guvernul Romaniei".
"Legea nu are metodologie de aplicare. Nu stim cum vor veni banii, insa cu certitudine putem afirma ca Ministerul nu va ramine dator Scolii Normale, iar situatia va fi reglementata cit de curind", asigura contabilul sef al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ), Adriana Aftanase.
In plus, oficialii ISJ mai pun atitudinea Ministerului fata de propriii bursieri pe seama crizei financiare de la nivel national. "Nu exista lichiditati", admite sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila. Pina atunci insa, scoala scoate luna de luna din fondurile proprii cite 8.750 de lei, adica peste 87 de milioane de lei, pentru a sustine proiectul guvernamental.   

In cadrul Bursei Guvernul Romaniei invata intr-o scoala buna din Iasi 10 baieti si 15 fete, din comune precum Andrieseni - 4 elevi, Glodenii Gindului si Coarnele Caprei - cite 3 elevi, Raducaneni si Plugari, cite doi elevi. In selectie s-a tinut cont, potrivit legii, de localitatea de domiciliu a elevului, de conditia ca venitul pe membru de familie sa fie sub o treime din salariul de baza minim brut pe tara, garantat in plata, de acordul parintilor si de capacitatea intelectuala deosebita a scolarului.
In judetul Iasi, pe linga acesti copii invata la scoli de elita si alti 100 de elevi din mediul rural, in cadrul proiectului "Burse pentru copiii din mediul rural", al Asociatiei "ProRuralis".
Initiativa "Ziarului de Iasi" realizata cu sprijinul Inspectoratului Scolar Judetean si gestionata de Asociatia "ProRuralis" a luat nastere in anul 2001, si de atunci elevii saraci sunt sustinuti financiar sa invete la Iasi de oameni de afacere si reprezentanti ai comunitatii locale.

http://www.ziaruldeiasi.ro/cms/site/z_is/news/ministerul_educatiei_isi_bate_joc_de_bursierii_sai_169194.html

Trimis de: spaceeducation2009 pe 20 Dec 2008, 11:31 AM
Oamenii inteligenți deranjează.

Trimis de: mariana marin pe 29 Dec 2008, 09:27 PM
QUOTE (spaceeducation2009 @ 20 Dec 2008, 12:31 PM)
Oamenii inteligenți deranjează.

Evident smile.gif ... ca si cei sinceri ...

Trimis de: dusile pe 4 Feb 2009, 11:19 PM
http://www.gardianul.ro/«Tehnica-servirii».-La-hotelul-Ministerului-Educatiei-se-face-sex-cu-ora-|-VEZI-FILMUL-s129013.html




Realitatea o monstra vedeti filmul
este extraordinar ce se intampla in educatie

Trimis de: tyta pe 7 Feb 2009, 01:04 AM
QUOTE (dusile @ 5 Feb 2009, 12:19 AM)
http://www.gardianul.ro/«Tehnica-servirii».-La-hotelul-Ministerului-Educatiei-se-face-sex-cu-ora-|-VEZI-FILMUL-s129013.html




Realitatea o monstra vedeti filmul
este extraordinar ce se intampla in educatie

...numai ca "monstra" dumitale, draga domnule, e cu receptioneri, administratori si alde astia... oameni cu educatia Dvs....haidipa...

Trimis de: little_john pe 1 May 2009, 05:07 AM
QUOTE
Au fost odata 40 de milioane de euro pentru invatamintul iesean
Cum s-a paraduit marea finantare

In multe scoli, lucrarile de constructie s-au facut de mintuiala. La Cioca Boca, scoala are un hol mare care desparte numai doua sali de clasa, insuficiente fata de nevoile scolii. Gardul de 1,5 miliarde lei vechi a fost furat. Seful ISJ, Seryl Talpalaru, spune ca sint sate unde lucrarile s-au facut in bataie de joc: armaturi gresite, betoane executate manual, bolta de zidarie taiata de geamuri, capriori din lemn necojit.

user posted image

Marea infuzie de fonduri pentru scoli de care Iasul a beneficiat in ultimii doi ani prin hotariri de guvern - peste 150.000.000 lei, adica 40 de milioane de euro - a condus la o situatie jalnica. De multe milioane de euro s-a ales praful, banii au fost gestionati incorect, iar o buna parte dintre lucrarile realizate de firmele de constructii au fost facute de mintuiala. In prezent, judetul este presarat de santiere, iar elevii invata in conditii greu de imaginat, printre ziduri spoite sau in spatii improvizate. Daca alocatia bugetara ar fi la nivelul anului trecut, cele 277 de santiere deschise in tot judetul ar putea fi finalizate in cel putin trei ani. Dar pina acum nu s-a mai acordat nici un leu pentru lucrari in continuare. Pe de alta parte, s-a ajuns la situatia absurda ca scolile si consiliile locale sa fie actionate in justitie de catre firmele de constructii nemultumite ca nu si-au primit banii pentru lucrarile facute in avans, pe promisiuni. Firmele de constructii au inceput sa cistige procesele, iar scolile se  pot  trezi in scurt timp cu sechestru pe bunuri. In contextul actual al crizei financiare, elevii din mediul rural vor ramine sa invete printre ziduri neterminate si in sali improprii ani buni.

Elevii din satul Cioca Boca, comuna Scheia, s-ar putea trezi in orice moment nevoiti sa invete sub cerul liber. Cei de clasa a treia se ingramadesc in prezent intr-o camera improvizata in cladirea unui satean plecat de zece ani la munca in Spania. "Am inteles ca doreste sa se intoarca si ca vrea sa darime actuala cladire si sa isi faca o casa. Daca nu era ruda cu unul dintre elevii nostri cred ca nici macar aici nu am fi putut invata", a declarat invatatoarea copiilor, Dalia Bordeianu.

Copiii de clasa a treia studiaza acum intr-un imobil caruia iti este greu sa ii spui cladire. Si asta deoarece cam asa arata la tara majoritatea grajdurilor nefinisate de la familiile sarace: din pamint. Apoi, noroc ca elevii de clasa a treia nu au mai mult de un metru jumatate, pentru ca un adult mai inalt cu siguranta nu ar putea incapea in camera. Cei 19 copii abia au unde sa stea in bancile inghesuite. Apoi trebuie sa aiba grija sa nu se impinga prea tare intr-unul din peretii exteriori pentru ca e sprijinit in proptele. "Am strins cite 6 lei de la parinti si am pus linoleum pe jos. Tot cu ajutorul parintilor am dat un var si o vopsea", a mai spus invatatoarea Bordeianu. Tabla e mica si inghesuita linga soba.

Nici bobocii de clasa intii din sat nu o duc mai bine. Intr-o incapere de 12 metri patrati se inghesuie 16 elevi. Tabla este sprijinita pe un soi de masa, iar micutii nu au cum sa ajunga sa scrie ceva. De aceea, doamna invatatoare Elena Grecu spune ca nici nu o foloseste prea des. "Clasa" lor este intr-o casa nelocuita care apartine padurarului din Hadimbu.

"Invat intr-o celula. Am stat fara curent doua luni, la inceputul anului scolar. A trebuit sa imi programez ca primele ore de dimineata sa fie muzica sau sport, astfel incit atunci cind se lumineaza sa putem si noi invata la matematica si abecedar", mai are puterea sa glumeasca invatatoarea Grecu.

Gardul de 1,5 miliarde lei vechi de la Cioca Boca a fost furat tot

Casa padurarului este chiar peste ulita de scoala care isi asteapta in continuare constructorii. Acesta este al doilea an in care cei 90 de elevi din Cioca Boca sint nevoiti sa invete in sali improvizate si nu in scoala lor. Imobilul care era din chirpici a fost darimat, iar pina acum au fost construiti doar peretii si acoperisul. Clasele a doua si a patra simultan, precum si grupa de gradinita au fost organizate in incaperile unei case de rugaciuni, aflata ceva mai la deal. "Priviti, acesta este un gard de aproape un miliard si jumatate de lei vechi", mi-a aratat invatatoarea Grecu.

Imprejmuirea scolii fusese gata inainte de cladirea propriu-zisa a unitatii de invatamint. Numai ca din gard intre timp s-a ales praful pentru ca "se fura ca in codru", motiveaza invatatoarea. Apoi, planul cladirii nu este corespunzator cu necesitatile. Un hol foarte larg, de poti usor intoarce bicicleta, desparte doua sali de clasa si cancelaria. Grupul sanitar ar trebui sa fie pe latura opusa intrarii. "Numai ca noi avem nevoie de cel putin trei clase, pentru ca si elevii de gradinita sa invete undeva. De exemplu, acum nu scolarizam decit copiii de grupa pregatitoare, din lipsa de spatiu", a precizat Elena Vieru, coordonatoarea scolii Cioca Boca.

Si primarul este ingrijorat pentru ca in comuna sa in patru sate se invata in conditii improprii. "Asta este mostenirea pe care am primit-o de la fostul primar. La Cioca Boca ar mai fi nevoie pentru finisaje de aproximativ 5.000 de lei. Problema este ca se consuma alcool si se fura. Ne putem trezi si fara o parte din acoperis", a declarat primarul liberal al comunei Scheia, Titi Iacob, care a preluat cirma localitatii de la democrat-liberalul Ioan Creanga. "Scoala a fost construita dupa un proiect facut de ISJ", se apara fostul primar Ioan Creanga.

"Este o mare diferenta intre ce apare pe devizele de cheltuieli si ce au facut in realitate constructorii"

In alt sat al comunei Scheia, Cauesti, elevii invata printre ziduri nefinisate. "Lucrarile au inceput in 2006, dar de la sfirsitul anului 2007 nu s-a mai facut nimic. Cind se lucra, se lucra printre copii. Invatam in doua schimburi in una dintre clase, iar muncitorii lucrau pe hol, la grupurile sanitare sau la cealalta clasa", explica coordonatoarea locatiei de scoala de la Cauesti, Corina Lisman.

Acum mai multe materiale sint inchise sub cheie si isi asteapta lucratorii. "Sobele acestea sint de tabla, imprumutate. Atunci cind peretii au fost decojiti pina la caramida au fost sparte si sobele. Iarna a trebuit sa avem mare grija ca elevii sa nu se friga", a mai spus Corina Lisman.

In scoala sint functionale ambele clase, in schimb pe hol bate curentul de zici ca esti in cimp liber, iar in cancelarie au fost ingramaditi o parte din cei 29 de prescolari. In curtea scolii au fost facute pregatirile pentru un grup sanitar in scoala, dar si cladirea pentru centrala termica.

"La Cauesti a lucrat Ilcons Podu Iloaiei, numai ca este o mare diferenta intre ce apare pe devizele de cheltuieli si ce au facut in realitate constructorii. De exemplu, corpul centralei este din hebel si nu din caramida, asa cum este prevazut in proiect. Este o diferenta de pret intre cele doua materiale de constructii. Nu stiu ce s-a intimplat cu banii", a mai spus primarul comunei Scheia, Titi Iacob.

"E rautate si nestiinta. Lucrarile au fost intocmite cum scrie pe deviz, numai ca nu au mai ajuns banii sa fie continuate", a mai declarat fostul primar Ioan Creanga, care face parte din actuala echipa de consilieri locali.

Timplarie la pret dublu fata de cel al pietei

De altfel, situatia din comuna nu este singulara, cum au observat si inspectorii scolari. "Sint probleme foarte grave la unele constructii din judet, iar directorii sint raspunzatori pentru starea constructiilor deoarece trebuie sa semneze devizul de lucrari in functie de ce se intimpla in santierele din unitatile de invatamint", i-a atentionat joi inspectorul general Seryl Talapalaru pe directorii din judet prezenti la o sedinta de lucru.

Seful inspectoratului Scolar Judetean a exemplificat greselile grave realizate de constructori la scolile din judet: armaturi ingenuncheate la stilpi sau executate gresit, betoane executate manual, bolta de zidarie taiata de geamuri sau usi din termopan ori capriori din lemn necojit. "Potrivit specialistilor, acesti capriori se vor umple de carii in cel mult un an jumatate si se vor transforma in faina de lemn", a mai precizat inspectorul general, Seryl Talpalaru.

Cu alte cuvinte, banii guvernului au ajuns bataia de joc a unor constructori nepriceputi si in buzunarele celor care s-au ocupat de contracte, fie ca este vorba despre "parteneriate" intre primari si firme sau chiar de directorii de scoli. "Iata o timplarie de 1.141 de lei pe metru patrat, in conditiile in care la pretul pietei valoarea timplariei nu depaseste 500 de lei metrul patrat", a mai exemplificat seful Inspectoratului Scolar Judetean. 

Scolile risca executarea silita pentru lucrarile efectuate in avans

Daca pe de o parte scolile iesene au fost doborite de neglijenta constructorilor si dorinta de inavutire din banii guvernului a conducerilor comunelor, firmelor de constructii sau directorilor de scoli, pe de alta parte, alte scoli iesene si consiliile locale nu mai stiu cum sa iasa din datorii.

Multe dintre firmele de constructii au acceptat sa lucreze in avans, pe promisiuni, in ideea ca banii de la guvern vor veni. Unele asteapta banii pentru lucrarile deja realizate de mai bine de un an. Pentru a-si sustine partea, firmele de constructii au dat in judecata scolile si consiliile locale si au cistigat. Asa ca primariile si unitatile de invatamint sint bune de plata. Trebuie sa faca rost de miliarde de lei vechi.

Tot in comuna Scheia, de exemplu, biroul individual de arhitectura Tamara Manoila a actionat in judecata Consiliul Local Scheia pentru plata sumei de "95.000 de lei cu titlu de pret neachitat si 29.999 lei, cu titlu de penalizari", sume care trebuiau achitate inca de pe 18 august 2007.

Comuna a beneficiat de serviciile biroului de arhitectura in 2006 pentru realizarea proiectelor de reabilitare si modernizare a scolilor din Satul Nou si Poiana Scheii, precum si a proiectului de reabilitare a Caminului Cultural. "Daca achit aceste debite in anul 2009 nu voi mai putea realiza nimic in comuna. Comuna va fi in pierdere, iar fostul primar, liber ca pasarea cerului si va jubila ca a fentat patru ani comuna. Normal ar fi ca el sa raspunda pentru greselile pe care le-a facut, mai ales ca nu a tinut cont de prevederile legale privind achizitiile publice si a atribuit contracte de prestari servicii fara sa aiba hotariri ale consiliului local", a mai declarat primarul comunei Scheia, Titi Iacob.

Fostul primar Creanga spune ca este victima unei rafuieli politice si ca toate lucrarile sint justificate prin decizii ale consiliului local si documente conforme cu legea.

Multi primari si directori de scoli au promis constructorilor ca vor fi bani, incheind contracte pe sume mai mari decit fusesera alocate si incalcind astfel legea finantelor publice locale. Potrivit acesteia, mai prudent era sa incheie contracte multianuale, pe sume de care ar fi fost siguri. "La nivelul judetului sint aproximativ 10 procese pe rol. Avem deja si sentinte definitive, iar firmele de constructii au cistigat. Am tinut sa reamintesc directorilor de scoala ca, potrivit legii ordonatorii de credite, nu se pot angaja in cheltuieli mai mari decit cele prevazute de buget. Din pacate, indiferent de cine greseste, de raspuns, raspunde ordonatorul de credite, adica consiliul local sau directorul de scoala", a precizat Ovidiu Ursache, inspector scolar-adjunct. Situatiile din teren sint insa dintre cele mai bizare.

De exemplu, inspectorul-adjunct a exemplificat ca intr-una dintre comunele iesene lucrarile la scoala au fost terminate. Pina aici nimic mai laudabil, insa datoriile la firma de constructii sint de nu mai putin de 2.500.000 lei. "Erau prevazute pe hotaririle de guvern 400.000 lei, contractul a fost incheiat pe 1.800.000 lei, la care s-a realizat si un act aditional de alte 700.000 lei", a mai declarat Ovidiu Ursache, in sedinta de lucru cu directorii de ieri.

Firma de constructii are toate sansele sa cistige procesul pe care l-ar intenta scolii si consiliului local. Mai ales ca precedentul exista. "Printr-o hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila sintem pusi in situatia de a plati 80.000 lei (800 milioane lei vechi) constructorului. Lucrarile au fost realizate pentru grupul sanitar de 8 cabine de la Scoala Tabara, iar aceasta este suma pentru care firma de constructii CihoCon din Iasi a lucrat in avans", a rezumat situatia Gabriela Gradinaru, directoarea Scolii Tabara din comuna Bivolari.

Atit primarul, cit si directorul de scoala nu condamna firma de constructii, mai ales ca sint multumiti de lucrarile realizate de aceasta. "La sfirsitul anului 2007 am primit o comunicare de la inspectoratul scolar, precum ca vom primi restul de un miliard de lei de cit am fi avut nevoie sa terminam lucrarea. Din motive pe care nu le cunoastem, dar le banuim - care tin probabil de coloratura politica, noi am fost scosi de pe lista de prioritati. In ideea ca vom avea banii, la noi s-a lucrat pina in februarie 2008 de 800 de milioane de lei vechi in plus, fata de banii pe care i-am primit. Asa se face ca acum sintem buni de plata", a explicat primarul social-democrat din Bivolari, Dumitru Teodorescu.

Lucrarea de la Scoala Tabara este in continuare neterminata. "Problema este ca daca banii nu vor veni de la guvern, ne vor fi blocate conturile, poate si mai rau, se va trece la executare silita. Ma simt responsabila pentru situatia creata, pentru faptul ca am mizat ca inspectoratul scolar se va tine de cuvint. Avem nevoie imperativ de cei 800 de milioane de lei si apoi de alte 700 de milioane pentru terminarea lucrarii", a incheiat directoarea Gabriela Gradinaru.

Singura solutie clara pentru plata datoriilor ramine primirea de fonduri de la Minister, solutie de care se agata atit reprezentantii inspectoratului, cit si ai scolilor si primariilor.

Pentru terminarea lucrarilor e nevoie de 45 milioane de euro

Faptul ca fondurile pentru investitii in scoli au fost impartite pe criterii politice nu mai este o noutate. "Ziarul de Iasi" a semnalat in repetate rinduri acest aspect. In ultimii doi ani insa au fost incepute foarte multe santiere mizindu-se pe rationamentul ca lucrarile in continuare vor avea prioritate la alocarea de fonduri ulterioare. Nu a fost insa anticipata criza de bani care face ca in anul 2009 pina acum sa nu fie acordata nici o hotarire de guvern pentru investitii.

In tot judetul sint incepute 277 de obiective. Adica mai mult de o treime din locatiile unitatilor de invatamint din judet au nevoie de bani pentru finalizarea lucrarilor, fie ca este vorba despre obiective noi, reabilitari, reparatii capitale, extinderi sau utilitati. Pentru finalizarea tuturor lucrarilor este nevoie de 195 de milioane de lei, adica peste 45 milioane de euro.

"Daca finantarea pentru acest an bugetar ar fi la nivelului anului trecut, adica de 72 de milioane de lei, am avea nevoie de trei ani pentru a acoperi suma de care avem nevoie pentru finalizarea tuturor lucrarilor. Am inaintat Ministerului Educatiei o situatie cu obiectivele incepute si am solicitat o suma care sa acopere macar jumatate din necesar. Pina la aceasta data, din pacate, nu am primit nici macar fila de plan a Inspectoratului Scolar. La inceputul acestui an totusi, s-au facut deconturi de 6.000.000 lei pentru facturile intirziate si in limita bugetului acordat anul trecut", a precizat inspectorul adjunct, Ovidiu Ursache.

http://www.ziaruldeiasi.ro/invatamant/cum-s-a-paraduit-marea-finantare~ni5e93

Trimis de: little_john pe 8 May 2009, 08:33 AM
(ȘI) Aici sunt banii dumneavoastră...:
user posted image
QUOTE
In timp ce profesorii nu primesc salarii marite, milioane de lei din bugetul educatiei au fost irosite in investitii aberante
2.000.000 de euro investiti inutil intr-o scoala parasita
Desi clamate de guvernanti pentru a justifica lipsa banilor pentru majorarile salariale in invatamant, investitiile in infrastructura scolara din Romania s-au dovedit, in majoritatea cazurilor din ultimii ani, doar aspiratoare de bani publici pentru clientela de partid. In aproape fiecare judet al tarii au fost deschise santiere in scoli care nu s-au mai inchis de ani buni, dar care inghit in continuare sume astronomice de la buget. Acolo unde santierele au fost inchise s-a constatat ca s-au alocat zeci de miliarde de lei vechi pentru lucrari care costa de cel putin zece ori mai putin. In tot acest timp, elevii continua sa invete in clase insalubre, iar profesorii reclama slaba finantare a invatamantului.

[/u]Presat de sindicalisti[/u], ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, a anuntat la inceputul acestei saptamani constituirea unei comisii care sa verifice investitiile derulate in invatamantul romanesc.

In multe scoli din judetul Vaslui s-au facut investitii inutile, pentru care bugetul de stat a platit bani grei. In perioada 2006-2008, la zeci de scoli din acest judet s-au construit grupuri sanitare care au costat peste 120 miliarde lei vechi, pentru ca apoi aceste unitati sa se desfiinteze. Este cazul scolii din satul Bumbata, comuna Vetrisoaia. Aici invatau zece elevi. S-a construit un grup sanitar de nivel european, cu apa potabila si chiuvete frumoase, care a costat, la nivelul anului 2006, peste un miliard de lei vechi. In 2007, grupul sanitar a fost pus sub lacat, intrucat elevii au fost mutati la scoala din Vetrisoaia. "Stiu situatia, este o mare problema. Am impresia ca proiectarile au fost facute pe baza calculatorului, fara sa se vada la fata locului care este situatia. Trebuia verificat numarul de elevi din satele unde aceste toalete urmau sa fie construite, iar cei care trebuiau sa faca acest lucru nu au facut-o", spune inspectorul scolar general Florin Ciurariu. Situatii similare sunt si in alte trei comune, in care s-au investit intre 1,2 si doua miliarde lei vechi pentru astfel de toalete, dupa care scolile au fost inchise.

Anul 2008 a fost unul record pentru finantarea unitatilor scolare din judetul Vaslui. Cu cei 270 miliarde lei vechi primiti de la Guvern s-au inceput zeci de lucrari la scoli si gradinite. Anul trecut, doar 13 lucrari au fost finalizate, desi sunt sute de obiective prinse la investitii. Potrivit unui raport intocmit la nivelul ISJ Vaslui, 24 de scoli din acest judet se pot prabusi in orice moment. O parte din acestea au fost prinse in programul de consolidare, pentru care Guvernul Romaniei a alocat bani grei. In localitatea Fastaci, de exemplu, scoala a intrat la reconsolidare acum trei ani. De atunci pana acum, de la bugetul public s-au pompat aproape 15 miliarde lei vechi, iar scoala seamana acum, mai degraba, cu un grajd decat cu un spatiu de invatamant. Peste 100 de copii invata in prezent in cinci sali de clasa improvizate in dispensarul uman si in cantonul silvic. Pentru aceasta situatie, primaria da vina pe constructor. "La scoala din Fastaci au fost ridicati doar peretii exteriori si s-au pus termopane, fara a se reface acoperisul, iar ploaia s-a infiltrat deja in pereti. Lucrarile au demarat acum trei ani, dar stagneaza de aproape un an, desi firma constructoare a primit aproape 15 miliarde. Suma nu se regaseste in lucrarile efectuate. Conform expertizelor, valoarea lucrarilor de aici este de doar 500.000 lei noi. Din cate stim, constructorul a dat faliment si nu mai este de gasit. Noi ne judecam cu dansul, dar in acest timp elevii sufera, ceea ce nu este normal", sustine Vasile Aporcaritei, primarul comunei Cozmesti, de care apartine localitatea Fastaci.

Fonduri pentru o gradinita care nu exista
In judetul Alba s-a ajuns pana acolo incat sa fie alocati bani de catre Ministerul Educatiei pentru obiective scolare inexistente. Este vorba despre doua gradinite, una din comuna Sibot si cealalta din municipiul Aiud. In cazul din Sibot, Guvernul a alocat in martie 2008 suma de 250.000 lei pentru reabilitarea imobilului in care isi desfasoara activitatea gradinita. Problema a fost ca in comuna Sibot nu exista nici o cladire cu aceasta destinatie. Situatia a provocat mari divergente pe plan judetean si a durat luni intregi pana cand reprezentantii Ministerului Educatiei si-au dat seama de greseala facuta. De fapt, la sibot era nevoie de bani pentru construirea unei cladiri in care sa functioneze gradinita. Celalalt caz se refera la Gradinita nr. 4 din municipiul Aiud, care este revendicata de Biserica Reformata din Ardeal. Guvernul a finantat reabilitarea imobilului cu 100.000 lei, chiar daca imobilul era revendicat si urma sa fie retrocedat fostului proprietar.

Doua milioane de euro pentru o unitate nefolosita
In Delta Dunarii, scolile din doua sate au infrastructura moderna, dar nu mai au elevi. Guvernul Nastase a alocat bani pentru o scoala moderna in satul Caraorman, dupa un proiect national care a vizat refacerea infrastructurii din zona rurala. In anii 2003-2004 s-au cheltuit la Caraorman peste doua milioane de euro pentru o cladire care e nefolosita. In acest sat exista doar 20 de elevi care invata dupa sistemul simultan. Localnicii spun ca in acest sat exista o scoala in care invata respectivii elevi si dupa ce a fost finalizata o scoala noua, care sta nefolosita. si localitatea Crisan a beneficiat de la guvernul Nastase de bani pentru o investitie inutila: o sala de sport care a costat aproape un milion de euro. Sala de sport din Crisan nu are incalzire, ploua prin acoperis, iar cei aproape 50 de elevi din sat nu o pot folosi. Din acest motiv, iarna este utilizata de localnici drept patinoar.

100.000 de euro, costul unui gard de scoala
In ultimii patru ani, si in judetul Constanta s-au cheltuit sume enorme, parte de la bugetul de stat, parte din fondurile administratiilor locale, pentru reparatia, modernizarea si constructia de noi cladiri pentru elevi. Cu toate acestea, la inceputul acestui an doar 327 dintr-un total de 553 de unitati de invatamant constantene au primit autorizatii de functionare din partea institutiilor sanitare. S-a ajuns pana acolo incat mai bine de jumatate din suma de 700.000 lei, alocata de la bugetul de stat pentru reabilitarea scolii generale din localitatea Gradina, sa fie cheltuita fara ca macar acoperisul unitatii de invatamant sa fie reparat.

In urma unui incident survenit la sfarsitul anului trecut, cand o bucata de tavan s-a prabusit intr-o sala de clasa, noua administratie locala a descoperit ca societatea care a contractat lucrarea a cheltuit 400.000 lei fara sa incheie documente privind calitatea lucrarilor. Nereguli de acest fel au fost nenumarate in judetul Constanta. In 2004, pedelistul Gigi Chiru, candidat mai tarziu la primaria din Eforie, incheia un contract cu Consiliul Local prin care reabilita gardul Grupului scolar "Carmen Sylva" cu aproape patru miliarde lei vechi, echivalentul a 100.000 euro.

Lucrari incepute in 1991, neterminate nici astazi
In judetul Botosani sunt deschise de mai multi ani peste 232 de santiere in scoli. Inspectorul-sef al ISJ Botosani, Ada Macovei, sustine ca acest judet are nevoie de 200 milioane lei pentru a putea aduce infrastructura scolara la stadiul de normalitate. Cel mai vechi santier la o unitate scolara din Botosani a fost deschis in urma cu 18 ani la Colegiul National "A.T. Laurian" si nu a fost inchis nici pana astazi. Fostul ministru al Educatiei Cristian Adomnitei s-a declarat insa incantat de modul in care s-a lucrat la acest obiectiv. Pana acum, lucrarea de la "Laurian" a costat 11 milioane lei noi si ar mai fi nevoie de inca 1,2 milioane lei pentru finalizarea lucrarilor si pentru dotari.

Grupuri sanitare la pret de garsoniere
La Suceava, o buna parte din lucrarile de reparatii facute la scolile din judet sunt, de fapt, investitii derulate de la un an la altul, care se fac fie cu intarziere, fie pompieristic. Zeci de milioane de lei s-au alocat pentru scolile din acest judet in ultimii ani, politica de investitii fiind aceea de a se deschide mai multe fronturi de lucru pentru diverse obiective, incepand de la grupuri sanitare pana la noi corpuri de cladire. Autoritatile locale au motivat ca nu de fiecare data banii au venit la timp, alteori ar fi fost alocati in ultimele luni ale anului si trebuiau cheltuiti pana la incheierea exercitiului bugetar. Nici in acest judet nu lipsesc lucrarile supraevaluate.

Un exemplu recent este cel sesizat de prefectul judetului, care arata ca un grup sanitar al unei scoli din comuna Granicesti a costat primaria aproape 20.000 euro. Lucrarea a figurat ca receptionata, insa in realitate nici pana acum nu a fost finalizata. Potrivit sefului ISJ Suceava, Petru Carcalete, pentru finalizarea lucrarilor ar fi necesara suma de 160 milioane lei, bani care nu au mai fost alocati anul acesta, potrivit primarilor. Investitii nesabuite s-au facut si la Iasi. Costul grupului sanitar de la scoala Baltati a fost evaluat anul trecut la 1.000 euro pe metru patrat. Doar pe proiect s-au dat 16.500 lei. si termopanele de la scoala au avut un pret dublu fata de pretul pietei, ajungand la 160.000 lei (1,6 miliarde lei vechi).

La Cluj, anul 2009 a surprins Inspectoratul scolar cu 59 de investitii la scoli, demarate si nefinalizate. "Am mai avea nevoie de 67.295.000 lei pentru a finaliza tot ce este inceput in acest moment", a declarat inspectorul scolar general adjunct responsabil cu investitiile, Peter Tunde. Ea a declarat ca au ramas fara bani lucrarile la 28 de unitati scolare din mediul urban si 31 din mediul rural. Printre scolile ramase in suspans din lipsa finantarilor se numara cea din Jucu sau scoala "Teodor Muresanu" din Turda.
In ceea ce priveste distribuirea banilor de investitii in anii trecuti, conducerea liberala a ISJ Cluj a fost acuzata de catre politicieni ai PDL ca a directionat fondurile exclusiv catre comunele primarilor liberali, astfel incat, spun aceste surse, au fost cazuri in care, pentru a cheltui banii alocati pe renovari, au fost scoase geamurile termopan puse cu un an inainte, pentru a fi inlocuite cu altele noi.

Elevii au vandut placinte ca sa repare scoala
La Galati, sutele de miliarde de lei vechi alocate in ultimii ani pentru reparatiile de scoli au fost repartizate in functie de influenta primarului in partidul din care face parte. Daca primarul nu era in gratiile sefului organizatiei judetene PNL, PSD, PDL sau PC, scolile din comuna nu primeau bani pentru reparatii. Pe vremea cand era membru PC, primarul comunei Foltesti, Alexandru Dinu, a intrat in dizgratia presedintelui PC Galati, Eugen Durbaca, care a fost pana in iunie 2008 si presedinte al CJ Galati. Pentru ca primarul Dinu nu a acceptat ca lucrarile edilitare sa fie executate de "anumite" firme, nu a mai primit fonduri.
Asa s-a ajuns ca in decembrie cei aproape 200 de elevi ai scolii Gimnaziale nr. 2 din satul Chiraftei, comuna Mastacani, sa vanda placinte pentru a strange banii necesari pentru repararea scolii. Scoala are sase sali de clasa, dar in doua nu se mai invata, pentru ca peretii s-au crapat si exista riscul sa se prabuseasca peste elevi. Alte doua sali de clasa, din cele patru in care se mai invata, sunt aproape la fel de degradate ca si cele doua clase inchise. Lucrarile la scoala au demarat acum trei ani, dar stagneaza de aproape un an, desi firma constructoare a primit aproape 15 miliarde lei."

http://www.romanialibera.ro/a153222/2-000-000-de-euro-investiti-inutil-intr-o-scoala-parasita.html

Trimis de: angelo95 pe 17 May 2009, 01:08 PM
Mare dreptate ai omule esti fenomenal asa este s-a vazut in presa dar ati zic ceva o sa cotizeze parintii la fondul scolii o sa sprijine primariile saracele de ele
Ca atata educatie este in Romania si vor da prostimea ca alfel nu trece clasa copilul si va fi persecutata ca si al meu
100% adevar asta este edcvuatia care multi se ascund sub pres

Trimis de: little_john pe 5 Jun 2009, 10:11 AM
QUOTE
Experiment Rl: Ce le spui profesorilor sa-si scoata elevii la mitinguri electorale
Candidatii naraviti la rele spera sa-si spele imaginea ascunzandu-se dupa chipul inocent al copiilor

» Jurnalistii Romaniei libere au pretins ca fac parte din staff-urile de campanie ale partidelor politice si au testat peste zece directori de scoli si licee pentru a vedea daca sunt dispusi sa-si trimita elevii la actiuni electorale.

» Aproape jumatate din acestia au acceptat propunerile noastre, cu toate ca astfel ar fi incalcat legea.

Folosirea elevilor in campaniile electorale a devenit o obisnuita in Romania, desi este interzisa de lege. Anul trecut a izbucnit un adevarat scandal dupa ce s-a aflat ca mai multi politicieni au folosit minori cu ocazia vizitelor politice facute prin diferite orase din tara. Romania libera a vrut sa afle cat de usor pot fi convinsi directorii de scoli sau primarii sa-si trimita elevii ca aplaudaci la manifestarile organizate de cele mai importante partide in localitatile respective. Am gasit, astfel, directori de scoli sau simpli profesori de gimnaziu ori de liceu care s-au aratat dispusi sa scoata copiii de la ore pentru a-i intampina pe cei care candideaza la alegerile europarlamentare.

Invocand faptul ca facem parte din staff-urile de campanie ale PDL, PSD, PNL si PRM, am contactat directorii de la peste zece scoli din tara si le-am cerut sa ne trimita intre 10 si 50 de elevi pentru a participa la manifestari electorale ale candidatilor. Jumatate din cei apelati au acceptat dupa prima discutie, chiar daca, in unele cazuri, aceasta a avut loc doar la telefon. In total, am reusit sa strangem cateva zeci de minori, atat de la scoli generale, cat si de la licee.(...)

Ajutor electoral am primit si din partea directorilor altor scoli din tara. Acestia au acceptat solicitarea noastra de a trimite elevi la mitinguri electorale, desi discutiile s-au purtat exclusiv prin telefon. Secretul succesului nostru: am sustinut ca reprezentam partidul politic aflat la putere in orasul respectiv. Cum cei care guverneaza la nivel local impun sau demit manageri si administreaza bugetele scolilor, invocarea numelor acestora a fost suficienta pentru ca sefii de unitati scolare sa lase deoparte orice precautie. Fara sa se intrebe daca suntem cu adevarat membri ai echipelor de campanie a partidelor politice, fara sa se teama de o eventuala capcana, sefii unitatilor scolare ne-au promis ca-si vor mobiliza elevii pentru actiunile noastre.
(...)

http://www.romanialibera.ro/a156073/experiment-rl-ce-le-spui-profesorilor-sa-si-scoata-elevii-la-mitinguri-electorale.html

QUOTE
Mare zarvă la Chișineu-Criș marți dimineață, unde zeci de elevi de la Grupul școlar "Mihai Veliciu" au fost găsiți împărțind materiale promoționale cu PD-L în piața din oraș. Copiii stăteau în ploaie, îmbrăcați în tricouri portocalii, și îi îmbiau pe trecători cu fluturași și broșuri.

Legea electorală interzice manifestările de campanie electorală în școli și în preajma acestora, dar și folosirea elevilor, în timpul orelor de curs, pentru astfel de evenimente.

user posted image
LA ORE, ÎN TRICOURI PORTOCALII
"Am constatat că organizația locală a PD-L Chișineu-Criș a folosit zeci de copii sub 16 ani la împărțit de materiale politice, îmbrăcați în tricouri portocalii, fiind coordonați de dna directoare de la Liceul «Mihai Veliciu».(...)

http://www.jurnalul.ro/stire-observator/pd-l-sustine-chiulul-elevilor-510103.html

Trimis de: tyta pe 7 Jun 2009, 01:17 PM
PD-L a actionat cu profesionalism. NU?

Trimis de: angelo95 pe 8 Jun 2009, 03:03 PM
Nu le avem cu politica , nu are ce cauta in scoala si daca au prostit si manipulat profii pe elevii sa iasa in strada...fara cuvinte... umilitor confused24.gif
Saracii copii ce au ajuns masa de manevra politica

Trimis de: little_john pe 30 Jun 2009, 06:20 AM
QUOTE
Școala Guvernului Boc: profesori fără salarii, elevi fără corn și lapte

- Perfecționarea dascălilor, manualele, programul Euro 200, investițiile dispar din peisaj
- 1/5 din elevii de liceu sunt săraci lipiți, iar 4,3% dintre elevii României abandonează școala
- Profesorii au salariile blocate, elevii rămân fără corn și lapte și fără banii de calculator


Ca toate lucrurile să fi mers bine în învățământ, în 2009, acestui domeniu ar fi trebuit să i se aloce din bugetul de stat 36 de miliarde de lei. S-au primit 32,7 miliarde  fonduri publice, adică s-au adunat banii de la bugetul de stat, din veniturile proprii și din fondurile structurale. Suma ar fi acoperit și majorările salariale de 33% pentru dascălii din preuniversitar, și continuarea investițiilor, și manuale, și burse, și finanțarea de bază universitară, și continuarea programelor de cercetare, și susținerea examenelor naționale sau a programelor naționale. Numai învățământului preuniversitar i-ar fi fost necesari 10,7 miliarde lei. S-au primit 9,9 miliarde.

Știe astăzi toată lumea că Guvernul Boc n-a putut onora necesarul Educației. Oricât de tare s-a străduit, ministrul Ecaterina Andronescu n-a obținut această sumă, chiar dacă la rectificarea din februarie, Educația a mai primit ceva fonduri pentru cercetare și pentru continuarea unor investiții.

Premierul Emil Boc i-a cerut ministrului să se descurce cum o ști, iar dna Andronescu n-a avut altceva de făcut decât să înceapă să taie. Așa se face că, la 6 luni de la debutul guvernării celor care promiteau Educației marea cu sarea, adevărul școlii românești arată astfel:

Salariile profesorilor – blocate până la Sfântul Așteaptă
Deși dascălii obținuseră, în octombrie 2008, promulgarea legii de majorare cu 50% a salariilor, nici până în ziua de astăzi dascălii n-au primit nici un leu în plus. Legea de aprobare a ordonanței de urgență, ce proroga termenele de punere în aplicare a majorărilor, a fost declarată neconstituțională, dar asta nu înseamnă că profesorii pot primi salarii mărite.

Guvernul Boc a emis actele normative prin care, din cauza crizei economice, practic, salariile tuturor bugetarilor sunt înghețate.

Ceea ce este însă mai grav este că, așa cum sunt ele, salariile nu sunt primite la timp, în aceste luni existând foarte multe situații în care banii au ajuns cu întârziere. Mai mult chiar, nici salariile pentru vacanță nu sunt achitate și, după cum declară liderul FS „Spiru Haret”, există semnale că vor fi mari probleme cu banii. Ministrul Educației nu a făcut încă nici o referire la acest subiect.

Examenele naționale plătite de la cutia milei
Pentru organizarea examenelor naționale (tezele cu subiect unic și cele 2 sesiuni ale bacalaureatului) la nivelul anului 2008, MEC ar fi avut nevoie de 58 de milioane lei. MEC a alocat 33 de milioane și a ținut cu sufletul la gură o țară întreagă până în preziua începerii bacalaureatului, fiindcă sindicatele dascălilor anunțau că profesorii sunt nemulțumiți de indemnizațiile de 2 lei/elev examinat, la oral sau 4 lei/elev, la scris. Examenul este în plină desfășurare, dar acest fapt se datorează conștiinciozității cadrelor didactice și nu felului în care ministerul și guvernul au înțeles să răsplătească munca prestată.

Manualele școale – altădată, investițiile – când o da Dumnezeu
Anul acesta nu se vor tipări manuale noi. Motivul de imagine: se vor schimba programele școlare, se modifică curricula. Motivul real: MEC are doar 12 milioane de lei și numai pentru retipăriri (adică schimbarea a 30% din fondul de manuale școlare vechi de 3 ani).

Într-o situație la fel de gravă se află și investițiile. Nu vor fi bani – de la bugetul Educației – pentru nici un fel de nou local de școală. Cele 1,2 miliarde lei, pe care îi are, deocamdată, ministerul vor fi folosite pentru continuarea lucrărilor începute. Câte obiective vor continua nu se știe, fiindcă ministerul nu dorește să spună acest lucru.

Perfecționarea cadrelor didactice, calculatoarele elevilor dispar cu totul
Activitățile de perfecționare a cadrelor didactice nu mai au în acest an nici măcar un singur leu de la buget. Anul trecut, bugetul perfecționării a fost de 11 milioane lei, din care s-au cheltuit jumătate. Anul acesta, dacă se vor organiza cursuri, acestea se vor derula numai în cadrul programelor finanțate din fonduri structurale.

Aceeași soartă o va avea și programul Euro 200, programul prin care elevii ce proveaneau din familii în care venitul pe membru era de până la 150 de lei, puteau achiziționa un calculator. În septembrie 2008, își depuseseră dosarele peste 30.000 de elevi, din care, analiza dosarelor arată că 20.000 sunt cu venituri zero. Ministerul avea nevoie de 30 de milioane ca să onoreze legea. Bugetul este însă gol la acest capitol, așa că nici unul dintre cei 30.000 de elevi nu va primi nici un euro, darmite 200 pentru calculator.

Ministrul Andronescu spune că nu este nici o problemă, fiindcă elevii au calculatoare la școală. În cadrul programului SEI, ce se derulează din 2001, au fost într-adevăr dotate cu câte o platformă de 25 de calculatoare și lecții AeL, 10.166 de școli și licee. Ultima etapă ce a însemnat montarea lecțiilor AeL în peste 4.000 de școli s-a încheiat în semestrul I 2009, dar plata a fost făcută încă din 2008. Problema este însă că, în toate cele 1.300 de licee ce au primit platformele în 2001, ar fi trebuit să se realizeze redotarea, pentru că după 7, 8 ani, calculatoarele sunt deja uzate fizic. Acest lucru nu se va mai întâmpla din lipsă de fonduri, iar liceele vor trebui să se descurce cu ce au, nu se știe până când.

Nici programul „Cornul și laptele” nu stă mai bine, chiar dacă el nu este finanțat din bugetul MEC, ci din bugetele locale. La ultima ședință de guvern, ministrul Andronescu a propus ca programul să continue doar în județele sărace, deși se știe extrem de bine că în foarte multe școli din zonele rurale cornul și laptele reprezentau principalul motiv pentru care unii elevi mergeau la școală.

Aceasta, deși Ministerul de Finanțe (MF) susține că guvernul a extins programul „Cornul și laptele“ în urmă cu un an. Reprezentanții MF au precizat pentru Gândul că prin Ordonanța de Urgență 95/2008 au extins aplicabilitatea respectivului program și la elevii din clasele V-VIII, precum și pentru preșcolarii din învățământul privat și că respectivele prevederi sunt în vigoare.

Banii de liceu – 180 lei/lună singurul program ce rămâne în afara curbei de sacrificiu
Singurul program social pe care MEC îl mai susține bugetar este cel prin care elevii ce provin din familii cu venit 150 lei/membru de familie, vor primi 180 lei lunar pentru a putea să mai meargă la școală, să aibă bani de cărți și caiete. Cu mândrie, dna ministru ne anunță că are cele 186 de milioane necesare și că toți cei 120.000 de elevi care și-au depus dosarele și au dreptul vor primi banii de liceu. Asta înseamnă că 1/5 din populația școlară de liceu provine din familii sărace, ceea ce depășește orice altă situație anterioară, din ’89 până acum. De altfel, rata abandonului școlar a crescut în ultimii 2 ani cu 4,3%, ajungând în anul școlar 2007-2008 la 19,2%.

Din păcate, guvernul nu vrea să vadă aceste realități crude și-i dă înainte cu cureaua ce trebuie strânsă. Poate ar fi mai bine ca același Guvern să închidă definitiv prăvălia școlii, fiindcă curba de sacrificiu la care este supusă Educația nu va avea alt final decât falimentul definitiv al învățământului.

http://www.gandul.info/scoala/scoala-guvernului-boc-profesori-fara-salarii-elevi-fara-corn-si-lapte.html?3934;4605747

Trimis de: dusile pe 30 Jun 2009, 01:17 PM
Speram ca scm ,euler si tyta sa vada aceste monstre ca tare sunt critici pe aici in forum.Sunt niste profesorii eminenti .Au ajuns la Horvard Universitate de cat sunt de eminenti .
Asteptam argumente replicii la aceste monstre care reprezinta pe unii din forum mad17.gif

Trimis de: little_john pe 8 Jul 2009, 09:41 AM
QUOTE
Liceul Ecaterinei Andronescu sfideaza legile statisticii prin rezultatele miraculoase la BAC
Colegiul "Traian" a obtinut 11% din totalul mediilor maxime inregistrate la bac. Expertii spun ca este un fenomen "paranormal"

Un rezultat "paranormal" a fost obtinut la examenul de bacalaureat de catre absolventii Colegiului National "Traian" din Drobeta Turnu-Severin. Este vorba de colegiul pe care l-a absolvit in tinerete actualul ministru al Educatiei si Cercetarii, Ecaterina Andronescu. Acest colegiu a strans o parte importanta a notelor de 10 acordate la bacalaureatul 2009, concentrand o mare cantitate de inteligenta juvenila din tara. Mai precis, cu cele 13 medii de 10, absolventii de la "Traian" au reusit sa contabilizeze 11,11% din totalul mediilor maxime obtinute de elevii eminenti din Romania. Insa expertii din educatie spun ca o asemenea performanta scolara este "improbabila din punct de vedere statistic". Ei cred ca examinarea fie a fost foarte relaxata, fie a fost viciata intr-un fel sau altul.

13 din cei 198 de absolventi ai Colegiului National "Traian" din Drobeta Turnu-Severin, care s-au prezentat la ultima sesiune a examenului de bacalaureat, au obtinut note maxime la toate probele, ceea ce inseamna 11,11% din totalul mediilor de 10 inregistrate in Romania. Alti 177 de candidati au avut medii mai mari de 9,50 (1% din totalul mediilor pe acest palier din tara). Pe de alta parte, doar patru dintre absolventii acestui colegiu au avut medii un pic mai mici de 9,00. Cei 198 de absolventi eminenti de la "Traian" reprezinta doar 0,09% din totalul candidatilor inscrisi in aceasta sesiune a examenului de bacalaureat.

(...)

Fostul ministru al Educatiei si Cercetarii, psihologul Mircea Miclea, crede ca este putin probabil ca examinarea elevilor de la acest colegiu sa fi fost corecta.
"Este posibil ca examenul de bacalaureat sa fi fost fraudat prin diferite mijloace, inclusiv prin copiere", a spus Miclea. Fostul ministru al Educatiei crede ca, pentru a judeca situatia, ar trebui facuta o comparatie intre mediile din anii de studiu obtinute de elevi si rezultatele pe care ei le-au obtinut la examenul de bacalaureat. De asemenea, el a afirmat ca "trebuie sa comparam notele obtinute acum de ei cu performantele scolare ale acestor elevi la diferite concursuri in care le-au fost testate cunostintele acumulate, precum olimpiadele. Ma indoiesc serios ca, in ultimii ani, olimpiadele nationale si internationale au fost dominate de copii care sa fi provenit din acest colegiu". El a adaugat ca i se pare improbabil ca examinarea care a avut loc la aceasta unitate scolara sa nu fi fost una relaxata.

Intr-adevar, elevii Colegiului "Traian" au avut in ultimii ani participari relativ modeste la fazele nationale ale olimpiadelor scolare, cu performante cu mult sub media altor colegii nationale. De exemplu, la faza nationala a Olimpiadei de Matematica din acest an, din cei patru participanti proveniti de la acest liceu, doar unul a obtinut o mentiune. La faza nationala a Olimpiadei de Fizica, Colegiul "Traian" a avut un singur reprezentant, iar la Chimie – doi (din care unul a obtinut o mentiune). La randul sau, sociologul Ana Ludusan, care conduce un program de masterat la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, afirma ca rezultatele obtinute la colegiul din Drobeta Turnu-Severin o fac sa zambeasca.
"Este o chestiune care tine mai mult de matematica decat de sociologie. Nu cred ca este probabil ca atatea note mari sa se fi concentrat intr-un singur loc.

Va fi foarte interesant sa vedem cum vor evolua in cursul facultatii acesti elevi care au rezultate foarte bune la examenul de bacalaureat. Cred ca este imposibil ca aceste rezultate extraordinare sa fie confirmate si in cursul anilor de studiu din universitate", a spus sociologul Ana Ludusan. Ea afirma insa ca acest fenomen nu este un unicat. "Exista tendinta ca in multe colegii, licee sau grupuri scolare din mediul rural sau din orase mai mici elevii sa fie supraevaluati. Adica, la examene precum acesta, de bacalaureat, copiii sa primeasca note mari tocmai pentru ca parintii si profesorii lor cred ca acest lucru le va oferi mai multe sanse in viata, inclusiv sansa sa studieze la o universitate buna. Insa, in multe cazuri, copiii care vin cu note foarte bune din colegii mai mici nu fac fata competitiei dintr-o universitate puternica", afirma sociologul.

Profesorul universitar Serban Radulescu, de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj, crede ca toata situatia trebuie privita cu putin umor.
"Un astfel de rezultat este extraordinar. Este un lucru formidabil si inseamna ca la acel colegiu se afla niste profesori extraordinar de buni, care au beneficiat si de o mare concentrare de talente in aceasta generatie. Important este ca in Romania exista locuri in care oamenii ating asemenea performante scolare. Ar insemna ca anul 2009 a scos la rampa o generatie supradotata", a spus profesorul Radulescu. El se asteapta sa vada daca acesti copii vor confirma performantele de la examenul de bacalaureat si in cursul studiilor universitare. "Daca vorbim serios, intra in discutie modul in care au fost examinati acesti copii. Poate ca vina este a celor care le-au dat note atat de mari", a spus profesorul Radulescu. El considera ca o performanta de genul celei inregistrate anul acesta trebuie sa isi regaseasca radacinile intr-o evolutie care sa fi fost remarcata si in anii precedenti.

Intrebat daca isi aminteste de vreun student eminent care sa fi provenit de la acest colegiu, Serban Radulescu a spus ca nu.
"Nu cred sa fi remarcat in mod deosebit vreun student sau vreun grup de studenti care sa provina din Drobeta Turnu-Severin. Sigur, poate ca multi dintre acesti elevi se indreapta catre universitati precum cele din Bucuresti, din Craiova sau din Timisoara. Insa la Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj vin studenti din absolut toata tara. Nu am remarcat vreo concentrare deosebita de talente intr-o singura zona geografica", a spus profesorul serban Radulescu. La randul sau, profesorul Petru Gus, cadru didactic la Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara, este sceptic fata de rezultatele examenului de bacalaureat de la Drobeta Turnu-Severin. "Multi dintre copiii care vin cu note de 10 de la aceste colegii termina pe la mijloc facultatea", a spus Petru Gus. Nici el nu isi aminteste de vreun student eminent de la Colegiul "Traian" in toata cariera sa universitara.

In acest context, nici profesorul Vlad Codrea, de la Facultatea de Biologie-Geologie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, nu acorda prea mare credit corectitudinii bacalaureatului de la Colegiu "Traian".
"Ori avem de-a face cu o concentrare paranormala a inteligentei juvenile la acest colegiu din Drobeta Turnu-Severin, ori avem de-a face cu malversatiuni care au schimbat rezultatele. Ma tem ca nu avem de-a face cu acel fenomen paranormal", a glumit Vlad Codrea. El a afirmat ca acest fenomen ii lasa un gust amar. "Sunt licee care iau notarea in mod foarte serios, iar elevii nu au note foarte mari si intra intr-o competitie stramba, care este viciata de asemenea fenomene. Cred ca colegii din sistemul de invatamant ar trebui sa ia mai in serios o astfel de situatie", a spus Vlad Codrea.

http://www.romanialibera.ro/a159261/liceul-ecaterinei-andronescu-sfideaza-legile-statisticii-prin-rezultatele-miraculoase-la-bac.html

Rezultatele "paranormale" de la acest fabulos Colegiu National "Traian" din Drobeta Turnu-Severin se pot accesa la: http://bacalaureat.edu.ro/2009/rapoarte/MH/lista_unitati/623/rezultate_finale/dupa_medie/index.html
Oare cum de TOȚI candidații de acolo au luat nota 10 (zece) la Educație Fizică? Chiar nu există nici măcar un "plinuț" (ca să nu zic obez), oare chiar toți sunt așa performeri sportivi?!

Trimis de: vlaston pe 8 Jul 2009, 09:57 AM
Rezultate bac-Mehedinti

Cum ii educam pe copiii nostri?

Trimis de: euler pe 8 Jul 2009, 01:32 PM
QUOTE (dusile @ 30 Jun 2009, 03:17 PM)
Speram ca scm ,euler si tyta sa vada aceste monstre ca tare sunt critici pe aici in forum.Sunt niste profesorii eminenti .Au ajuns la Horvard Universitate de cat sunt de eminenti .
Asteptam argumente replicii la aceste monstre care reprezinta pe unii  din forum  mad17.gif

harvarad,inteligentule...
reprezinta pe bunica din forum...monstru de analfabetism si prostie estie dumneata!

Trimis de: belen pe 8 Jul 2009, 10:10 PM
QUOTE (vlaston @ 8 Jul 2009, 11:57 AM)
Rezultate bac-Mehedinti

Cum ii educam pe copiii nostri?

wacko.gif super tare!! smile.gif ce cauta Grupul Scolar din Navodari - Constanta in judetul Mehedinti? biggrin.gif biggrin.gif

Trimis de: missys pe 8 Jul 2009, 10:13 PM
CHIAR NU ÎNȚELEG DE CE VĂ MAI MIRAȚI.....orice e posibil...
Și dezinformarea e o armă hipri.gif

Trimis de: missys pe 8 Jul 2009, 10:14 PM
QUOTE (belen @ 9 Jul 2009, 12:10 AM)
QUOTE (vlaston @ 8 Jul 2009, 11:57 AM)
Rezultate bac-Mehedinti

Cum ii educam pe copiii nostri?

wacko.gif super tare!! smile.gif ce cauta Grupul Scolar din Navodari - Constanta in judetul Mehedinti? biggrin.gif biggrin.gif

FELICITĂRI! DIN TOATĂ INIMA! sign28.gif O MEDIE F.F.F.F... smile.gif La ce facultate vrei?

Trimis de: vlaston pe 9 Jul 2009, 04:24 PM
QUOTE (belen @ 9 Jul 2009, 12:10 AM)
QUOTE (vlaston @ 8 Jul 2009, 11:57 AM)
Rezultate bac-Mehedinti

Cum ii educam pe copiii nostri?

wacko.gif super tare!! smile.gif ce cauta Grupul Scolar din Navodari - Constanta in judetul Mehedinti? biggrin.gif biggrin.gif

In Mehedinti sunt aproape toate, cu o exceptie. Am scurtat lista, care era mult mai lunga, din motive de spatiu si a ramas "agatat" Liceul din Navodari..

Trimis de: belen pe 9 Jul 2009, 05:43 PM
QUOTE (missys @ 9 Jul 2009, 12:14 AM)
FELICITĂRI! DIN TOATĂ INIMA! sign28.gif O MEDIE F.F.F.F... smile.gif La ce facultate vrei?

Multumesc! smile.gif Din pacate nu imi trebuie media la admitere decat 20%... Dau la constructii... cred... confused06.gif sau la facultatea de matematica (acolo nu cred k se ia deloc in considerare) biggrin.gif
Sa vad ce o sa fac...

Trimis de: belen pe 9 Jul 2009, 05:45 PM
QUOTE (vlaston @ 9 Jul 2009, 06:24 PM)
In Mehedinti sunt aproape toate, cu o exceptie. Am scurtat lista, care era mult mai lunga, din motive de spatiu si a ramas "agatat" Liceul din Navodari..

am inteles... atunci vad ca sunt rezultate foarte bune in jud. Mehedinti! wink.gif
De exemplu in Vrancea am auzit ca 20% din elevi care au dat BACul au picat... E trist! sad.gif

Trimis de: euler pe 9 Jul 2009, 07:08 PM
QUOTE (belen @ 9 Jul 2009, 07:45 PM)
QUOTE (vlaston @ 9 Jul 2009, 06:24 PM)
In Mehedinti sunt aproape toate, cu o exceptie. Am scurtat lista, care era mult mai lunga, din motive de spatiu si a ramas "agatat" Liceul din Navodari..

am inteles... atunci vad ca sunt rezultate foarte bune in jud. Mehedinti! wink.gif
De exemplu in Vrancea am auzit ca 20% din elevi care au dat BACul au picat... E trist! sad.gif

Nu e trist deloc...in alte judete au picat si 40%...
In Franta procentul de promovabilitate la BAC e undeva la 60% si nu zice nimeni ca e trist.
De ce trebuia sa treaca toti,mai ales din prima?Daca gandim asa,mai bine scoatem bacul si le dam diplome la toti,ca tot aia e...iar selectia sa se faca la facultate.

Trimis de: belen pe 9 Jul 2009, 07:21 PM
QUOTE (euler @ 9 Jul 2009, 09:08 PM)
Nu e trist deloc...in alte judete au picat si 40%...
In Franta procentul de promovabilitate la BAC e undeva la 60% si nu zice nimeni ca e trist.
De ce trebuia sa treaca toti,mai ales din prima?Daca gandim asa,mai bine scoatem bacul si le dam diplome la toti,ca tot aia e...iar selectia sa se faca la facultate.

Din punctul meu de vedere daca procentul de nepromovabilitate e mai mare de 10-15% atunci exista o problema: ori la nivelul elevilor, ori la nivelul profesorilor! Desi, eu sunt de parere ca daca vrei sa inveti ,inveti in orice conditii si de la oricine...
Si intr-adevar mai bine s-ar face departajarea abolventilor de liceu prin admiterea la facultate, caci daca toate facultatile si-ar selectiona elevii pe baza unor examene, atunci nu ar iesi de pe bancile facultatilor viitori "stalpi ai societatii" care nu au pic de cultura generala...
Dar asta e... nu pot sa schimb nimic,confused05.gif momentan... wink.gif

Trimis de: amarius pe 10 Jul 2009, 06:03 PM
Potrivit specialistilor,un procent normal de promovabilitate medie la BAC este intre 50 si 75%.
In anumite judete,problemele apar datorita faptului ca sunt foarte multe licee industriale si candidati de "ruta lunga".
De ex in galati (judetul cu cea mai mica promovabilitate) procentul e de 90% la liceele teoretice si 30- 40% la cele industriale...Ce poti sa ceri de la unele astfel de licee,unde vizita politistilor in scoala e la ordinea zilei si profesorul are nevoie de gardian ca sa-si tina ora?In astfel de licee numai carte nu se face...nu stiu care ar fi solutia,probabil desfiintarea lor!

Trimis de: dusile pe 10 Jul 2009, 09:13 PM
Chiar asa cu gardianul langa el preda ??
Se vor cerne ajung la agricultura cine nu vrea sa invete .Si la facultate nu mai merge cu smecherii .Multi abandoneaza oricum faculta ca nu au bani ori ca nu trec examenele. Va trebui valori reale nu va mai merge pe smecherii .Daca si justitia se revolta este clar in educatie ce sa mai zicem ???/
Vine generatia noua cool20.gif

Trimis de: tyta pe 11 Jul 2009, 05:57 PM
QUOTE (dusile @ 10 Jul 2009, 11:13 PM)
Chiar asa cu gardianul langa el preda ??
Se vor cerne ajung la agricultura cine nu vrea sa invete .Si la facultate nu mai merge cu smecherii .Multi abandoneaza oricum faculta ca nu au bani ori ca nu trec examenele. Va trebui valori reale nu va mai merge pe smecherii .Daca si justitia se revolta este clar in educatie ce sa mai zicem ???/
Vine generatia noua cool20.gif

Hai lasa-ne, "monstra" de generatie veche!Stii cumva de ce se revolta justitia? Ai habar despre ce vorbesti? Stii ce e aia critica si ce este o opinie personala? Te tot bagi in seama desi habar n-ai sa compui o propozitie simpla; si pe urma te bocesti ca o magdalena ca esti, vai!!!, criticat.

Trimis de: missys pe 11 Jul 2009, 09:45 PM
QUOTE (belen @ 9 Jul 2009, 07:43 PM)
QUOTE (missys @ 9 Jul 2009, 12:14 AM)
FELICITĂRI! DIN TOATĂ INIMA! sign28.gif O MEDIE F.F.F.F... smile.gif La ce facultate vrei?

Multumesc! smile.gif Din pacate nu imi trebuie media la admitere decat 20%... Dau la constructii... cred... confused06.gif sau la facultatea de matematica (acolo nu cred k se ia deloc in considerare) biggrin.gif
Sa vad ce o sa fac...

De ce construcții? Mă așteptam la ceva mai ...feminin smile.gif Cu așa medie...poți mai mult... biggrin.gif

Trimis de: belen pe 11 Jul 2009, 09:51 PM
QUOTE (missys @ 11 Jul 2009, 11:45 PM)
De ce construcții? Mă așteptam la ceva mai ...feminin smile.gif Cu așa medie...poți mai mult... biggrin.gif

Pai in primul rand: de ce nu la constructii? confused06.gif Ce..? Doar baietii pot?
Am ales asta pentru ca sunt pasionata de matematica si desen, si la constructii -cred eu- ca le pot imbina! wink.gif
Si ce meserie "feminina" v-ar fi placut sa auziti, caci eu sunt de parere ca atata timp cat faci cu placere ceva nu conteaza ce faci...
Si in plus ma enerveaza la culme conceptia unora care cred ca facultatea de constructii e pentru baieti, poate si asta a fost un motiv (ambitia)...

Trimis de: little_john pe 21 Jul 2009, 08:50 AM
QUOTE
(...)
Școala nucleară românească a dispărut aproape complet, continuă directorul IFIN, putând ajunge în situația de a cumpăra bomboane colorate din Vest la preț de diamante. „Vine unul în 2020 și zice: «Îți vând eu o centrală nucleară și te costă patru miliarde jumate» și te uiți împrejur și zici: «Dle, hai să ne dăm cu părerea, e mult, e puțin, e bună? Păi, n-are cine!». Cum a hotărât acum Bruxelles-ul, toată știința veniți pe capul meu și cereți-mi bani. Ăla vrea telescop, ăla accelerator, investiții de miliarde, nu bani de alune. Pentru sursa de neutroni europeană au concurat și ungurii și ne-au invitat și pe noi: «Dle, nu sunteți interesați să lucrați cu noi? Uite, facem aici, aproape de graniță». Nu am găsit pe nimeni, nu mai sunt decât trei specialiști în fizica neutronului în România, unul are 70 de ani, altul la Pitești și altul lucrează la Dubna, un laborator inițiat de ruși în anii ’50, asemenea CERN. Păi, mai poți fi interesat într-o infrastructură europeană dacă tu nu ai oameni? Ajungi să-ți vândă cei din Vest bomboane colorate și nici măcar nu știi ce ți-au vândut, dacă tu nu ai specialiști în domeniile strategice, nu?“, spune directorul IFIN, Nicolae Zamfir.

Anii ’90 au fost cei mai grei și mai periculoși pentru institut. Salariile și așa foarte mici ale fizicienilor de la reactor coborâseră până la 50 de euro și înainte de închiderea acestuia la numai 25% din 50 de euro, deși combustibilul folosit la reactor era de importanță strategică. Institutul nu avea nici măcar un gard și posturi de pază ca lumea, țiganii treceau noaptea ca prin brânză, iar deșeurile nucleare provenite de la fabricile ce dădeau în tranziție faliment le erau descărcate la poartă de toată lumea.

Acum, clădirea reactorului arată ca un muzeu părăsit. Pereții s-au cojit, vopseaua sare de pe utilaje, cei câțiva „reactoriști“ care au rămas trec fantomatic pe coridoarele puțin luminate, reactorul însuși e acum doar ceva mare și nefolositor. „Parcă a înghețat în timp, atunci la momentul la care a fost închis. Am găsit chiștoace în scrumieră, cărțile fizicienilor care lucrau atunci rămase pe masă, notițele lor, chiar și un pachet de țigări Plugarul de și mai demult în fundul unui sertar“, zâmbește Adi Zorliu, care și-a petrecut întreaga viață de fizician la reactor. (...)

http://www.cotidianul.ro/cine_putea_face_din_magurele_un_cernobil_romanesc-92150.html
user posted image

Trimis de: little_john pe 6 Aug 2009, 09:08 AM
QUOTE
Scut politic pentru a bloca ancheta privind fabricarea a circa 15.000 de diplome universitare in Teleorman
Politicieni sus-pusi si politisti, suspectati ca au protejat "fabrici" de diplome universitare false

Ancheta penala in scandalul fabricarii a peste 15.000 de diplome false prin universitatile neacreditate "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica", cu sediile in Alexandria (judetul Teleorman) si sectorul 4 al Capitalei, a fost blocata la inceputul lunii iunie anul acesta, imediat dupa ce au fost identificati posesorii fiselor matricole de la cele doua institutii de invatamant, sustin surse judiciare. Printre absolventii identificati se afla aproape intreaga protipendada politica si administrativa a judetului Teleorman (si nu numai!), in frunte cu Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, sotia sa, Bombonica, comisarul Emil Florian Stanimir (adjunctul sefului Politiei Teleorman) cu sotia sa, Carmen Alina, deputatul PDL Adrian Florescu, fostul prefect PSD de Teleorman Teodor Nitulescu, fostul candidat PRM la alegerile parlamentare Mara Florica, primarul PNL Iulian Florin Badea, ca si multi alti politicieni, functionari publici, ofiteri din toate structurile militarizate.

De asemenea, au obtinut diplome universitare multi oameni de afaceri. Ancheta ar fi fost blocata atat la nivelul Parchetului Sectorului 4 al Capitalei, prin procurorul-sef Mihai Betelie, cat si la nivelul Serviciului de Investigare a Fraudelor Teleorman, prin comisarul Emil Stanimir (posesor de diploma suspecta). Imediat dupa ce reporterii Romaniei libere au inceput sa-i puna intrebari prim-procurorului Betelie, acesta si-a declinat competenta si a trimis dosarul la Directia Nationala Anticoruptie.

(...)

Istoria scandalului
Informatiile primare despre falsificarea diplomelor universitare au apartinut Politiei Ilfov. In luna martie anul acesta, anchetatorii ilfoveni i-au anuntat pe omologii lor de la Parchetul si Politia Sectorului 4 al Capitalei ca pe raza lor de competenta se afla un sediu al universitatilor particulare neacreditate "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica", unde se falsificau documente oficiale. In urma perchezitiilor si audierilor preliminarii, s-a stabilit ca in afacere, pe langa Mina Silviu Dobronauteanu, patronul universitatilor, sunt implicati mai multi profesori universitari, printre care figureaza Ion Parvutoiu (fost cadru universitar la Academia de Politie) si conferentiar dr. Maricica Stoica. Universitatile "Europa Ecor" si "Alexandru Ghica" din Alexandria nu au fost acreditate de Ministerul Invatamantului, iar din 2001, respectiv 2002, acestea au intrat in proces de lichidare.

Cu toate acestea, patronul Dobronauteanu, in complicitate cu mai multe persoane, inclusiv specialisti in IT, a pus pe roate o adevarata industrie de facut diplome contra 3.500 euro bucata. Membrii retelei racolau din toata tara persoane care doreau sa obtina licente, apoi le intocmeau dosare de absolvire a facultatilor de petrol si gaze, inginerie, stiinte economice, drept, management, contabilitate si informatica, psihosociologie, stomatologie si chiar medicina, fara ca persoanele respective sa fi urmat cursurile respective. Mai departe, pentru obtinerea licentei aceste dosare erau depuse, in functie de "pile si relatii", la diverse facultati acreditate, printre care figureaza Facultatea de Petrol si Gaze Ploiesti, Universitatea Valahia Targoviste, Facultatea de Vest Timisoara, Universitatea "Gh. Cristea" si Universitatea Hyperion din Bucuresti.

Pentru solicitantii analfabeti au fost gasiti inlocuitori carora li s-au fabricat acte de identitate false pentru a participa la examenele de licenta. La perchezitii s-au gasit circa 100 de buletine contrafacute. Fotografia aceleiasi persoane-inlocuitor aparea pe mai multe acte de identitate, cu nume diferite. Inlocuitorii castigau cate 600 euro pentru fiecare examen. Daca unii dintre clienti nu aveau diploma de bacalaureat, li se confectiona una, contra unei sume suplimentare. Hartia pentru falsificat diplome era de cea mai buna calitate, identica cu cea folosita de Ministerul Educatiei, iar materialele din care au fost confectionate cartile de identitate erau similare cu cele folosite de Directia de Evidenta a Populatiei, motiv pentru care exista suspiciunea unor complicitati din aceste institutii.


Toate aceste informatii au fost confirmate dupa expertizarea informatiilor stocate in calculatoarele confiscate. "Erau atat de bine arhivate si stocate informatiile, ca si specimenele de semnaturi si de stampile, incat ne-a fost foarte usor sa identificam intreaga retea de falsificatori si de beneficiari ai diplomelor, precum si modul de actiune, banii incasati, banii cheltuiti si persoanele de contact", sustin surse judiciare. (...)

http://www.romanialibera.ro/a161678/politicieni-sus-pusi-si-politisti-suspectati-ca-au-protejat-fabrici-de-diplome-universitare-false.html

Trimis de: tyta pe 17 Aug 2009, 08:20 PM
Si pariem ca totul se va termina in coada de peste? mad.gif Credeti ca ppesedeiii, pedeleii si alti p...ei or sa-si lase tovarasii la ananghie? Exclus! Ce facem noi in asemenea situatii? Ne miram, ne indignam, vociferam si...gata. O demonstratie ceva? O luare de atitudine? Neee, ca nu da bine... Da'i bine ca asteptam sa fim bagati cu totii in aceeasi oala...

Trimis de: angelo95 pe 10 Oct 2009, 08:55 AM
http://www.adevarul.ro/articole/ultimatum-adevarul-scoateti-proastele-obiceiuri-din-scoli.html
Adevaruri stiute si bine de retinut cine este dA VINA





http://www.adevarul.ro/articole/oradea-scandal-in-prima-zi-de-scoala.html
CINE STE DE VINA ?????????????????
TOCMAI M-AM GANDIT CA POATE INTERESEAZA PE CINEVA

Trimis de: gabriel nicolae teodorescu pe 14 Oct 2009, 12:38 PM
QUOTE
(...)
Școala nucleară românească a dispărut aproape complet, continuă directorul IFIN, putând ajunge în situația de a cumpăra bomboane colorate din Vest la preț de diamante. „Vine unul în 2020 și zice: &laquo;Îți vând eu o centrală nucleară și te costă patru miliarde jumate&raquo; și te uiți împrejur și zici: &laquo;Dle, hai să ne dăm cu părerea, e mult, e puțin, e bună? Păi, n-are cine!&raquo;. Cum a hotărât acum Bruxelles-ul, toată știința veniți pe capul meu și cereți-mi bani. Ăla vrea telescop, ăla accelerator, investiții de miliarde, nu bani de alune. Pentru sursa de neutroni europeană au concurat și ungurii și ne-au invitat și pe noi: &laquo;Dle, nu sunteți interesați să lucrați cu noi? Uite, facem aici, aproape de graniță&raquo;. Nu am găsit pe nimeni, nu mai sunt decât trei specialiști în fizica neutronului în România, unul are 70 de ani, altul la Pitești și altul lucrează la Dubna, un laborator inițiat de ruși în anii ’50, asemenea CERN. Păi, mai poți fi interesat într-o infrastructură europeană dacă tu nu ai oameni? Ajungi să-ți vândă cei din Vest bomboane colorate și nici măcar nu știi ce ți-au vândut, dacă tu nu ai specialiști în domeniile strategice, nu?“, spune directorul IFIN, Nicolae Zamfir.

Anii ’90 au fost cei mai grei și mai periculoși pentru institut. Salariile și așa foarte mici ale fizicienilor de la reactor coborâseră până la 50 de euro și înainte de închiderea acestuia la numai 25% din 50 de euro, deși combustibilul folosit la reactor era de importanță strategică. Institutul nu avea nici măcar un gard și posturi de pază ca lumea, țiganii treceau noaptea ca prin brânză, iar deșeurile nucleare provenite de la fabricile ce dădeau în tranziție faliment le erau descărcate la poartă de toată lumea.

Acum, clădirea reactorului arată ca un muzeu părăsit. Pereții s-au cojit, vopseaua sare de pe utilaje, cei câțiva „reactoriști“ care au rămas trec fantomatic pe coridoarele puțin luminate, reactorul însuși e acum doar ceva mare și nefolositor. „Parcă a înghețat în timp, atunci la momentul la care a fost închis. Am găsit chiștoace în scrumieră, cărțile fizicienilor care lucrau atunci rămase pe masă, notițele lor, chiar și un pachet de țigări Plugarul de și mai demult în fundul unui sertar“, zâmbește Adi Zorliu, care și-a petrecut întreaga viață de fizician la reactor. (...)


http://www.cotidianul.ro/cine_putea_face_d...nesc-92150.html

Vazand poza postata de dumneavoastra, mi-am amintit cu placere de facultate, dar dezamagirea a fost mare, laboratorul de nucleara arata la fel ca si acum 25 de ani.

Trimis de: gabriel nicolae teodorescu pe 14 Oct 2009, 12:47 PM
QUOTE
Colegiul "Traian" a obtinut 11% din totalul mediilor maxime inregistrate la bac. Expertii spun ca este un fenomen "paranormal"

Un rezultat "paranormal" a fost obtinut la examenul de bacalaureat de catre absolventii Colegiului National "Traian" din Drobeta Turnu-Severin. Este vorba de colegiul pe care l-a absolvit in tinerete actualul ministru al Educatiei si Cercetarii, Ecaterina Andronescu. Acest colegiu a strans o parte importanta a notelor de 10 acordate la bacalaureatul 2009, concentrand o mare cantitate de inteligenta juvenila din tara. Mai precis, cu cele 13 medii de 10, absolventii de la "Traian" au reusit sa contabilizeze 11,11% din totalul mediilor maxime obtinute de elevii eminenti din Romania. Insa expertii din educatie spun ca o asemenea performanta scolara este "improbabila din punct de vedere statistic". Ei cred ca examinarea fie a fost foarte relaxata, fie a fost viciata intr-un fel sau altul.

13 din cei 198 de absolventi ai Colegiului National "Traian" din Drobeta Turnu-Severin, care s-au prezentat la ultima sesiune a examenului de bacalaureat, au obtinut note maxime la toate probele, ceea ce inseamna 11,11% din totalul mediilor de 10 inregistrate in Romania. Alti 177 de candidati au avut medii mai mari de 9,50 (1% din totalul mediilor pe acest palier din tara). Pe de alta parte, doar patru dintre absolventii acestui colegiu au avut medii un pic mai mici de 9,00. Cei 198 de absolventi eminenti de la "Traian" reprezinta doar 0,09% din totalul candidatilor inscrisi in aceasta sesiune a examenului de bacalaureat.

(...)

Fostul ministru al Educatiei si Cercetarii, psihologul Mircea Miclea, crede ca este putin probabil ca examinarea elevilor de la acest colegiu sa fi fost corecta. "Este posibil ca examenul de bacalaureat sa fi fost fraudat prin diferite mijloace, inclusiv prin copiere", a spus Miclea. Fostul ministru al Educatiei crede ca, pentru a judeca situatia, ar trebui facuta o comparatie intre mediile din anii de studiu obtinute de elevi si rezultatele pe care ei le-au obtinut la examenul de bacalaureat. De asemenea, el a afirmat ca "trebuie sa comparam notele obtinute acum de ei cu performantele scolare ale acestor elevi la diferite concursuri in care le-au fost testate cunostintele acumulate, precum olimpiadele. Ma indoiesc serios ca, in ultimii ani, olimpiadele nationale si internationale au fost dominate de copii care sa fi provenit din acest colegiu". El a adaugat ca i se pare improbabil ca examinarea care a avut loc la aceasta unitate scolara sa nu fi fost una relaxata.

Intr-adevar, elevii Colegiului "Traian" au avut in ultimii ani participari relativ modeste la fazele nationale ale olimpiadelor scolare, cu performante cu mult sub media altor colegii nationale. De exemplu, la faza nationala a Olimpiadei de Matematica din acest an, din cei patru participanti proveniti de la acest liceu, doar unul a obtinut o mentiune. La faza nationala a Olimpiadei de Fizica, Colegiul "Traian" a avut un singur reprezentant, iar la Chimie – doi (din care unul a obtinut o mentiune). La randul sau, sociologul Ana Ludusan, care conduce un program de masterat la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, afirma ca rezultatele obtinute la colegiul din Drobeta Turnu-Severin o fac sa zambeasca. "Este o chestiune care tine mai mult de matematica decat de sociologie. Nu cred ca este probabil ca atatea note mari sa se fi concentrat intr-un singur loc.

Va fi foarte interesant sa vedem cum vor evolua in cursul facultatii acesti elevi care au rezultate foarte bune la examenul de bacalaureat. Cred ca este imposibil ca aceste rezultate extraordinare sa fie confirmate si in cursul anilor de studiu din universitate", a spus sociologul Ana Ludusan. Ea afirma insa ca acest fenomen nu este un unicat. "Exista tendinta ca in multe colegii, licee sau grupuri scolare din mediul rural sau din orase mai mici elevii sa fie supraevaluati. Adica, la examene precum acesta, de bacalaureat, copiii sa primeasca note mari tocmai pentru ca parintii si profesorii lor cred ca acest lucru le va oferi mai multe sanse in viata, inclusiv sansa sa studieze la o universitate buna. Insa, in multe cazuri, copiii care vin cu note foarte bune din colegii mai mici nu fac fata competitiei dintr-o universitate puternica", afirma sociologul.

Profesorul universitar Serban Radulescu, de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu" din Cluj, crede ca toata situatia trebuie privita cu putin umor. "Un astfel de rezultat este extraordinar. Este un lucru formidabil si inseamna ca la acel colegiu se afla niste profesori extraordinar de buni, care au beneficiat si de o mare concentrare de talente in aceasta generatie. Important este ca in Romania exista locuri in care oamenii ating asemenea performante scolare. Ar insemna ca anul 2009 a scos la rampa o generatie supradotata", a spus profesorul Radulescu. El se asteapta sa vada daca acesti copii vor confirma performantele de la examenul de bacalaureat si in cursul studiilor universitare. "Daca vorbim serios, intra in discutie modul in care au fost examinati acesti copii. Poate ca vina este a celor care le-au dat note atat de mari", a spus profesorul Radulescu. El considera ca o performanta de genul celei inregistrate anul acesta trebuie sa isi regaseasca radacinile intr-o evolutie care sa fi fost remarcata si in anii precedenti.

Intrebat daca isi aminteste de vreun student eminent care sa fi provenit de la acest colegiu, Serban Radulescu a spus ca nu. "Nu cred sa fi remarcat in mod deosebit vreun student sau vreun grup de studenti care sa provina din Drobeta Turnu-Severin. Sigur, poate ca multi dintre acesti elevi se indreapta catre universitati precum cele din Bucuresti, din Craiova sau din Timisoara. Insa la Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj vin studenti din absolut toata tara. Nu am remarcat vreo concentrare deosebita de talente intr-o singura zona geografica", a spus profesorul serban Radulescu. La randul sau, profesorul Petru Gus, cadru didactic la Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara, este sceptic fata de rezultatele examenului de bacalaureat de la Drobeta Turnu-Severin. "Multi dintre copiii care vin cu note de 10 de la aceste colegii termina pe la mijloc facultatea", a spus Petru Gus. Nici el nu isi aminteste de vreun student eminent de la Colegiul "Traian" in toata cariera sa universitara.

In acest context, nici profesorul Vlad Codrea, de la Facultatea de Biologie-Geologie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, nu acorda prea mare credit corectitudinii bacalaureatului de la Colegiu "Traian". "Ori avem de-a face cu o concentrare paranormala a inteligentei juvenile la acest colegiu din Drobeta Turnu-Severin, ori avem de-a face cu malversatiuni care au schimbat rezultatele. Ma tem ca nu avem de-a face cu acel fenomen paranormal", a glumit Vlad Codrea. El a afirmat ca acest fenomen ii lasa un gust amar. "Sunt licee care iau notarea in mod foarte serios, iar elevii nu au note foarte mari si intra intr-o competitie stramba, care este viciata de asemenea fenomene. Cred ca colegii din sistemul de invatamant ar trebui sa ia mai in serios o astfel de situatie", a spus Vlad Codrea.[I]


Poate este chiar adevarat,..., pe vremuri , fiind absolvent de LMV Ploiesti, un procent mult mai mare am obtinut nota maxima la examenul de Bacalaureat, si nu eram decat la mate-fizica, intr-un liceu de prestigiu romanesc, acum Colegiul National.

Trimis de: little_john pe 15 Oct 2009, 06:32 PM
Încă o "mostră" din școala românească ("europeană") a mileniului 3, scoală "reformată" cu abnegație, profesionalism și devotament de atâția vajnici minștri și guvernanți "reformatori"... MERITĂ să vedeți și să ascultați:
- http://www.220.ro/lXELCs37hx/Profesoara-De-Istorie-Care-Este
- http://www.220.ro/FaRBey25nC/Eu-Is-Boboaca-Nu-Stiu-Nimik
- http://www.220.ro/LKREf9fbwM/Eleva-2-Profesoara-De-Istorie
- http://www.220.ro/Uv7oKUCimR/Eleva-3-Profesoara-De-Istorie

Trimis de: little_john pe 15 Oct 2009, 07:50 PM
Mai multe informatii:
- http://www.gorjnews.ro/5-altele/cod-rosu-calamitati-la-catedra.html
- http://www.gorjnews.ro/5-altele/update-cod-rosu-calamitati-la-catedra.html

Trimis de: gabriel nicolae teodorescu pe 21 Oct 2009, 09:28 AM
"Pustiu. Deși nu prea a dat pe la serviciu,


„Șeful” Boc, reprezentat la Educație printr-un agent SPP. Ce se întâmplă la minister după căderea guvernului...14 OCTOMBRIE 2009

...
Secretarul de stat Oana Badea dă asigurări că metoologia pentru bac nu va mai suferi nici o modificare și pregătește manuale noi pentru clasele I-IV, clasa a V-a și a IX-a

...

„Șeful” Boc, reprezentat la Educație printr-un agent SPP. Ce se întâmplă la minister după căderea guvernului
"Șef la Educație este Emil Boc! Până la numirea noului guvern noi ne vedem de treabă". Secretarul de stat Oana Badea nici nu se gândește la plecarea din minister. De la demisia Ecaterinei Andronescu din fruntea Ministerului Educației (MECI) a coborât un etaj, preluând biroul din imediata apropiere al cabinetului ministerial. Tot de atunci conduce învățământul preuniversitar și îndeplinește întocmai sarcinile primite din partea premierului Boc.
...
"Până la 30 octombrie trebuie să finalizez modelele de examinări pentru bacalaureat, iar până la 30 noiembrie cele pentru testarea de la clasa a VIII-a. Este mult de lucru. Trebuie să pregătim și noile planuri de învățământ și noile manuale". Și-a propus și o strategie: ca din anul școlar 2011-2012 primele manuale noi să ajungă pe băncile elevilor din clasele IV-VIII, celor de clasa a V-a și celor de clasa a IX-a. Practic, Oana Badea este acum omul numărul unu în minister întrucât "șeful" Boc nu prea dă pe la serviciu. Cu excepția celor două zile în care a susținut conferințe de presă și a zilei de luni în care a poposit trei ore la sediul instituției pe care a ales s-o conducă, Boc a stat departe de MECI. Cu toate acestea, biroul său este păzit în permanență de către un agent SPP, pentru care a fost instalat un loc special, chiar la intrarea în antecameră.
...
Nu doar biroul ministrului este pustiu. Atât cabinetul fostului secretar de stat responsabil cu învățământul preuniversitar, Doina Pană, cât și cel pe care Oana Badea l-a ocupat până în această lună sunt acum încuiate. Ceva agitație poți găsi însă în biroul celui mai recent numit demintar din MECI: Cătălin Baba. Fostul șef al cancelariei guvernului ocupă de șase zile funcția de secretar de stat responsabil cu coordonarea învățământului superior și a finanțării și (având în vedere căderea guvernului Boc) are mari șanse să devină demnitarul cu cel mai scurt mandat la Educație. Este grăbit să ajungă la ședința de guvern, după ce toată dimineața s-a ocupat de probleme administrative: "Am semnat acte contabile, deschideri de credite și alte documente oficiale. După ședință mă întorc la minister și voi continua treaba. Trageți dumneavoastră concluzia dacă e sau nu o zi încărcată!".

Spre deosebire de șefii care abia s-au acomodat cu noile posturi, funcționarii din minister sunt prinși în rutina zilnică: centralizează date și pregătesc metodologii. Circulă și unele zvonuri. În timp ce unii sunt convinși că până la sfârșitul anului Ecaterina Andronescu se va întoarce în funcția de ministru, alții cred că noul șef va fi numit din partea liberalilor. Oricum, sunt obișnuiți cu schimbările. În decurs de un an au primit ordine de la patru miniștri: Cristian Adomniței, Anton Anton, Ecaterina Andronescu și Emil Boc. Este așteptat cel de-al cincilea."

www.gandul.info/scoala/

Trimis de: gabriel nicolae teodorescu pe 22 Oct 2009, 07:12 AM
Inca o mostra din realitatea de zi cu zi...



EXCLUSIVITATE:Cheltuielile facute de senatorii si deputatii clujeni din banii contribuabililor

Pornind de la sondajele de opinie care arata ca, in proportie de 80 % romanii doresc ferm reducerea numarului de parlamentari si, implicit a costurilor generate de intretinerea acestora suportate din taxele si impozitele contribuabililor, InfoPrompt a realizat o ampla analiza a devizelor de cheltuieli pe care alesii clujenilor le-au depus in fiecare luna, incepind din ianuarie si pina in august 2009, la contabilitatea Senatului si a Camerei Deputatilor pentru a le fi decontate. Daca tinem cont de privatiunile si de nenorocirile pe care criza le-a ebatut asupra restului romanilor, indiferent ca sunt angajati la stat sau la privat, tabelele cu capitole de cheltuieli ale parlamentarilor clujeni sugereaza o crunta realitate, si anume ca parlamentarii clujeni traiesc intr-o cu totul alta lume decat cea a muritorilor de rand care abia pot sa-si asigure traiul si sa puna painea pe masa. InfoPrompt a realizat aceasta analiza nu in scopul de a contribui la discreditarea parlamentarilor si a parlamentarismului romanesc , ci doar in intentia de a-i trage de maneca pe alesii nostri si a-i determina sa fie si ei solidari in cumpatare si sacrificii in aceasta perioada de cumplita criza economica.. Cititi si trageti singuri o concluzie!




Trimis de: FOSTA pe 27 Oct 2009, 01:01 PM
''Tara arde si baba se piaptana".
Ce criza daca:
-la 29-30 elevi de clasa a-II-a in 24.09.2009 directorul sa mai angajeze o ''sluga '' face 2 clase si la scoala vin 13 si poate 8-9 zilnic
-la cls.a-V-a 29-30 elevi (3 sunt depasiti de varsta dar sunt trecuti in catalog) sunt 2 clase cu 14-15 elevi si vin 10-12 elevi
-repetentii din 2008-2009 din clasa a-IV-a in 2009-2010 sunt cuprinsi in clasa separata IV-B, sa nu strice cei 11-12 elevi din clasa a-IV-a A

Trimis de: angelo95 pe 27 Oct 2009, 09:06 PM
Cum nu sunt trecuti in catalog se poarta si asta ????Afacere buna asta .
Si inspectoratul stie ce zice si Sindicatele sunt de acord ???nu ????
Pai si la noi la 12 elevii la clasa nu face fata profesoara de matematica nu are capacitate de stapani o clasa la 30 ce face ???noi eram si 40 la clasa >????cum rezista ??? cum reusea???????????? ciudat De ce unii pot altii nu ??
Si uite asa in timp vor ajunge la bataie profii intre ei ca elevii se subtiaza si va trebui redus

Trimis de: little_john pe 24 Dec 2009, 10:04 AM
QUOTE
Facultățile de stat, mașină de făcut bani!
Rectorii de la stat mulg cu spor taxa de studii

Universitățile de stat au devenit suportul pe care proliferează tot mai mult învățământul cu plată. Din totalul studenților înscriși la licență, master, doctorat, în 2009, mai mult de jumătate plătesc taxe.

Deși numărul plătitorilor este mai mare decât al celor finanțați de stat de 1,19 ori, taxele strânse sunt de 2,1 mai mici decât alocările de la buget  primite de universități. Majoritatea banilor se duc pe salarii. Culmea este că normele din învățământul superior au scăzut de la 45.000 la 43.000.

„Teoretic, valoarea taxelor nu ar trebui să fie mai mică decât sumele alocate de stat, dar lupta pentru atragerea studenților este mare“, apreciază Ion Ciucă, director al Direcției Finanțare Învățământ Superior din cadrul Ministerului Educației. Nici studenți cu taxă nu ar trebui să existe la facultățile de stat, deoarece ministerul stabilește cifrele de școlarizare în funcție de indicatori preciși. „Când face evaluarea facultăților, Agenția Română de Asigurare  a Calității în Învățământul Superior trebuie să le spună cât pot școlariza, pe programele autorizate. În speță, pe cele de la Învățământul la Distanță. Acolo este surplusul. Probabil că au niște date, dar nu vor să le facă publice“, declară Ion Ciucă. Reprezentanții ARACIS se apără. „Noi propunem cifra recomandată de școlarizare!“, susțin aceștia. Rectorii profită de lacunele sistemului și solicită locuri cu taxă, iar ministerul le aprobă, pe considerent că aceștia respectă cerințele impuse de ARACIS.

624.654 este numărul studenților (bugetați și cu plată) din universitățile de stat în 2009
765 mil. euro, venituri de la buget și din taxe
681 mil. euro, cheltuieli cu salariile
3.160 lei Cost mediu  anual per student, profil economic

Statul subvenționează, practic, și studenții cu taxă din universitățile bugetate, iar numărul celor care își plătesc locul este și de șapte ori mai mare decât al studenților care studiază pe locuri finanțate explicit și transparent de Guvern.
(...)
Statul este cel care face să înflorească afacerea locurilor cu taxă de studii
O analiză sumară a destinației veniturilor din taxele plătite de studenți arată că, în foarte multe universități, majoritatea banilor se duc pe salariile profesorilor. Culmea este că statul alocă mai mulți bani pentru salariile profesorilor, deși subvenționează mult mai puțini studenți. „Numărul mare de studenți cu taxă este o consecință a proliferării învățământului la distanță“, ne explică Ion Ciucă. Ne luminăm! Profesorii, adică, sunt plătiți pentru o activitate în care nu văd studenții la față nici măcar la examene. Mai are rost să discutăm despre calitatea acestui gen de învățământ agreat doar pentru că este o excelentă sursă de venituri?! Rost are, pentru că MECI tocmai a pus la zid universitățile particulare pentru astfel de practici. Dar în timp ce ministerul este foarte atent cu numărul de locuri și condițiile pe care trebuie să le respecte universitățile particulare, în curtea sa permite rectorilor să stabilească, după bunul plac, locurile cu taxă, după care se spală pe mâini, declinându-și orice responsabilitate și dând vina pe ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior) care trebuie să stabilească, pentru fiecare universitate, capacitatea de școlarizare. Cum însă ARACIS evaluează facultățile având în vedere doar cifrele de școlarizare fixate pentru învățământul bugetat, rectorii profită de împrejurări și bagă în mapa ministrului învățământului cifrele cu taxă  stabilite, vezi Doamne, prin decizia Senatului. „MECI nu le poate respinge, pentru că nu are nicio bază“, ne spune Ion Ciucă. Și uite așa, pe băncile facultăților de stat sporește bunăstarea cu banii din taxe. Învățământul de stat, dacă ne uităm la banii investiți și câștigurile realizate de unii rectori sau profesori, a devenit cea mai profitabilă afacere din ultimii de 20 ani.

Taxele studenților de la universitățile de stat
340.038 este, în 2009, numărul studenților admiși pe locuri cu taxă la universitățile de stat. În 2008, numărul lor era de 361.116.
682 mil. de lei au fost, în 2008, cheltuielile de personal acoperite din veniturile proprii ale universităților de stat.
890 mil. de lei au fost, în 2008, veniturile proprii realizate de universitățile de stat din taxe de studii și diverse activități proprii.

Finanțările ministerului pentru universitățile de stat
284.616 este numărul studenților pentru care MECI asigură finanțare de la buget în 2009. În 2008, numărul lor era de 289.132.
1,9 mld. de lei a fost, în 2008, alocarea MECI, ca finanțare de bază, pentru studenții admiși pe locurile fără taxă.
1,8 mld. de lei au fost, în 2008, cheltuielile de personal acoperite din alocații bugetare.
user posted image

http://www.capital.ro/articol/rectorii-de-la-stat-mulg-cu-spor-taxa-de-studii-129543.html

Trimis de: angelo95 pe 24 Dec 2009, 10:52 PM
Grav de tot genocid este asta .Dar corpul de control al guvernului ce zice acepta sunt bani nostri aici inflatia salarii hotie pe fata
Buna afacere invatamantul asta
Au plecat ai nostri de la minister au venit tot ai nostrii.
Asta nu este nimic ca si la preuniversitarii se minte la minister asupra numarului de elevii pentru fonduri in cardasie cu ministerul

Trimis de: angelo95 pe 25 Dec 2009, 12:26 AM
Unitățile de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, vor primi fonduri pe baza standardelor de cost pe elev/
Adica cum ?? daca vor fi clase cu elevii fictivi ca si la BRASOV ????? se va mai practica asta ????? cu noul ministru va permite ???????

Trimis de: dusile pe 25 Dec 2009, 11:44 AM
Lasati nu va mai plangeti cu noul mInistru va fi super bine !!!!!! totul s erezolva !! pana al corupe si pe asta
CRACIUN FERICIT SI LA ANUL SA NE FIE SI MAI BINE !!!!!!!!!!! character21.gif

Trimis de: little_john pe 18 Jan 2010, 05:09 PM
QUOTE
Facultăți care scot șomeri pe bandă

România produce anual mii de licențiați în domenii de care piața muncii nu mai are nevoie demult. Aceste facultăți conservă locurile de muncă ale cadrelor didactice, dar le oferă absolvenților puține șanse de a profesa în meseria pentru care s-au pregătit.
Metalurgia, Siderurgia, Petrochimia au dispărut rând pe rând ca ramuri industriale în tranziția românească de la economia socialistă la cea capitalistă. Numărul angajaților din aceste sectoare s-a redus de câteva zeci de ori, însă facultățile de profil au continuat să scoată absolvenți pe bandă rulantă. E drept, nu în aceeași cantitate ca înainte, ci doar la jumătate.

Ce e în capul studenților
Narcisa Mina este o bucureșteancă studentă la metalurgie. A venit la această facultate pentru că i-au plăcut poveștile auzite la sora ei, absolventă a aceleiași facultăți. Ba mai mult decât atât, Narcisa a convins-o și pe prietena sa, Oana Isac să o urmeze. Când au început ele facultatea, marile combinate ALRO și Mitall angajau încă. De când cu criza, spun ele, „ALRO a făcut disponibilizări, chiar și de ingineri". Nici Galațiul nu mai scoate posturi. Cu toate acestea, Oana visează să lucreze în oțelărie la Călărași.
Radu Milea este student la a doua facultate. A terminat Telecomunicațiile și Metalurgia o face pentru a avea „o poliță de asigurare". „Este rezerva mea să am mai multe șanse în viață. Sunt din Buzău și acolo există șase-șapte societăți de profil. Sper să găsesc ceva", spune Radu.
Pe site-ul de recrutare myjob, Metalurgia nici măcar nu există ca domeniu, ofertele de muncă fiind aproape inexistente. Singurele solicitări de ingineri metalurgi înregistrate de firmele de recrutare vin din străinătate (în special, Canada și Australia), dar și acestea foarte rare. Pentru astfel de posturi se solicită experiență de cel puțin trei ani, astfel încât ele nu sunt accesibile proaspeților absolvenți.

O țară de juriști fără slujbe
Un alt tip de situație se întâlnește la facultățile de Drept, de stat sau private, furnizoare de mii de absolvenți anual. O facultate folositoare, dar cu o piață deja arhiplină și cu cifre de școlarizare în continuă creștere. Facultățile de stat din București, Cluj- Napoca, Iași, Timișoara, Craiova și Sibiu au avut la admiterea din 2009 peste 9.000 de locuri, cu sau fără taxă, la învățământul de zi, fără frecvență sau la distanță. Acestora li se adaugă locurile din alte 22 de facultăți private.
Pe de altă parte, absolvenții promoției 2009 și ai anilor anteriori au putut candida anul trecut pentru doar 720 de locuri de avocați stagiari, 136 de posturi de notari stagiari și pentru cele 130 de locuri scoase la concurs pentru intrarea în magistratură (70 pentru judecători și 60 pentru procurori). Restul licențiaților au, în cel mai bun caz, șansa de a ajunge juriști.
Dar și aici capacitatea de absorbție a pieței e modestă. Pe site-ul sus amintit, în 2008 au fost 1.200 de posturi disponibile, iar în 2009 oferta a scăzut la jumătate.
Iuliana Badea, expert în recrutare la Lugera&Mackler, spune că: „De exemplu, cei mai mulți absolvenți de Drept se orientează spre marketing și spre vânzări".

Obsesia „eco"
În mod paradoxal, în pofida problemelor de mediu pe care România le are, meseria de „specialist în mediu" nu are piață. Facultățile scot însă anual mii de ingineri profilați pe așa ceva, pe motiv că specializarea este „de viitor". Prin urmare, oferta de instruire se regăsește în programele tuturor instituțiilor de învățământ superior bucureștene, de la Universitatea București până la Științe Agronomice. Celelalte facultăți din țară, toate, au și ele câte o secție de „mediu".
Călin Baciu, decanul Facultății de Știința Mediului, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, recunoaște că nu a măsurat niciodată cererea de pe piața forței de muncă comparativ cu cifra de școlarizare. Dar, spune el, „absolvenții de la Mediu sunt căutați".
Au fost cazuri, povestește decanul Baciu, când angajatorii au venit la facultate pentru a-și alege viitorii angajați. „În general, angajatorii sunt foarte pretențioși. Îi aleg pe cei mai buni", spune decanul. Călin Baciu nu știe câți dintre absolvenții facultății înființate în 2002 și-au găsit un job până în momentul de față. Nici studenții de la Mediu (cam 2.700 pe an) nu știu câte posturi sunt puse la bătaie anual în acest domeniu.
Același paradox îl întâlnim și în privința absolvenților de la Agronomie. Cu toate că în România agricultura se face „după ureche" și ar fi nevoie de specialiști, absolvenții nu au decât șansa de a-și pune pe picioare propria afacere. Ferme zootehnice nu mai există, iar în silvicultură curg disponibilizările. Singura specialitate care are piață este cea de peisagist.

Metalurgia scoate semieconomiști
Profesorii care predau la aceste facultăți nu au însă ce să-și reproșeze. Conferențiar dr inginer Mircea Dobrescu, de la Facultatea de Știința și Ingineria Metalelor din cadrul Universității Politehnica București, susține că fostei Facultăți „de Metalurgie" i s-a schimbat profilul pentru ca „studenții să aibă mai multe șanse în viitoarea lor carieră".
El arată că, în afară de „ingineria metalelor", au apărut și specializări precum „ingineria medicală", pentru materialele folosite la implanturile din medicină. Numai că România nu produce așa ceva, ci importă. Alte specializări apărute sunt „ingineria economică" și ingineria mediului".
Despre ingineria economică, de exemplu, Mircea Dobrescu spune că 40% din cursuri sunt economice, adică marketing, management, resurse umane etc, iar diploma este de inginer- economist. „Desigur, asta nu înseamnă că e 100% economist. Poate face însă un master la Academia de Studii Economice și asta îi va da posibilitatea de a lucra inclusiv ca economist", a explicat profesorul.
Un post de economist este însă greu de găsit în condițiile în care piața muncii a fost inundată de absolvenții ASE-ului și de cei ai facultăților private. În acest an universitar, de exemplu, numai la ASE București erau înregistrați circa 15.000 de studenți și un număr similar de masteranzi.

Admiterea nu e corelată cu piața muncii
Cu toate că nu oferă practic nicio perspectivă de angajarea absolvenților, profesorii țin cu dinții de catedre. Anca Oprișor, proiect manager la Societatea Academică Română, spune că cifrele de școlarizare sunt stabilite de universități în funcție de alți factori decât cei normali.

Miclea: „Universitățile vând iluzii"
„Toate facultățile se străduiesc să atragă un număr cât mai mare de studenți pentru a păstra locul de muncă al cadrelor didactice care predau acolo. Standardele academice sunt coborâte de teamă că vor pleca spre alte facultăți", a explicat expertul în educație mecanismul supraviețuirii acestor specializări.
Lipsa unui plan economic de dezvoltare pe termen lung la nivel național complică și mai tare situația. Fostul ministru al Educației, profesorul Mircea Miclea, acum șeful Comisiei prezidențiale pentru educație, spune că a încercat, în scurta perioadă cât a condus Ministerul Educației, să facă o previziune pe termen lung a modului în care se vor mișca diferite industrii.
Ea le-ar fi fost de ajutor universităților, pentru se orienta la întocmirea cifrelor de școlarizare. Miclea i-a invitat pe oamenii de afaceri să-l ajute la întocmirea acestei prognoze. „Investitorii n-au putut să-mi spună cum va evolua în următorii zece ani, de exemplu, industria în care operau ei. Singurele estimări erau pe doi, cel mult trei ani", explică fostul ministru.
Mircea Miclea afirmă că autoritățile erau obligate să elaboreze o strategie de dezvoltare economico-socială pe termen lung, 10 - 20 de ani, care să spună pe ce industrii pariază România, fie că este vorba despre IT, agricultură, turism sau orice altceva. O astfel de strategie ar fi ajutat și universitățile să-și calibreze cifrele de școlarizare pe un orizont de timp mai larg, dar le-ar fi folosit și tinerilor ajunși în momentul de a opta pentru o facultate sau alta.
„Incapacitatea guvernelor de a elabora un astfel de proiect pe termen lung nu deresponsabilizează universitățile", a explicat profesorul universitar Mircea Miclea. „Universitățile au ajuns să vândă iluzii în loc de meserii"
, a conchis el.

Consilierea, o șansă de a redresa situația
Tabloul sumbru al discrepanței dintre oferta facultăților și cererea de pe piața joburilor se completează și cu o altă presiune exercitată asupra universităților. Este vorba de piața cererii studenților, căreia universitățile îi cedează foarte ușor, spune profesorul Mircea Miclea: „A existat și există o solicitare excesiv de mare în comparație cu nevoile pieței, pentru anumite specializări, precum științele juridice sau științele economice. Liceenilor ar trebui să li se spună câte șanse au pe piața muncii, să fie consiliați în momentul alegerii, să știe câți absolvenți din domeniul dorit de ei sunt pe piață".
Astfel, universitățile ar fi obligate să-și reducă cifrele de școlarizare, iar absolvenții nu s-ar mai trezi că nu-și pot folosi diplomele.
Reprezentanții Ministerului Educației spun că, în virtutea autonomiei universitare, nu au pârghii pentru a impune o anumită orientare a facultăților. Nu pot face altceva decât să aprobe cifrele de școlarizare.
"Fostei facultăți de Metalurgie i s-a schimbat profilul pentru ca studenții să aibă mai multe șanse în viitoarea lor carieră. În afară de ingineria metalelor au apărut și specializări precum ingineria medicală."

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Facultati_care_scot_someri_pe_banda_0_191381296.html

Trimis de: little_john pe 20 Jan 2010, 09:41 AM
QUOTE
Medicii plecati din Iasi numai in 2009 au lasat in urma o "gaura" de 5 milioane de euro
Exodul creierelor, valul doi

Dupa marea migratie a cercetatorilor din anii '90, in ultimii ani un nou fenomen pare sa loveasca societatea romaneasca: exodul medicilor specialisti. Multe spitale au mari probleme din acest motiv. Numai anul trecut, de la Iasi au plecat in Occident 166 de medici. Primii pe lista: anestezistii si chirurgii. Principalele destinatii: Belgia si Franta. Salariul cistigat acolo este de circa cinci ori mai mare, ajungind si la 6.000 de euro pe luna. Scolarizarea celor plecati anul trecut (facultate si rezidentiat) a costat statul roman echivalentul a circa 5 milioane de euro.

Exodul medicilor ieseni in 2009, la munca in strainatate, a adus statului roman pierderi indirecte de minimum 20 de milioane lei. Suma, echivalentul a circa 5 milioane de euro, reprezinta doar costurile medii  de scolarizare cheltuite cu cei 166 de specialisti care au parasit Iasul pentru un loc de munca bine platit intr-un spital occidental.

Doar un an de studentie la Medicina costa statul aproximativ 7.100 de lei pentru fiecare student. Un an de rezidentiat subtiaza bugetul statului cu aproximativ 14.910 lei de medic, constind in alocatia bugetara pentru pregatirea lor stiintifica.

Un calcul simplu arata ca, pentru un tinar anestezist care abia a terminat rezidentiatul, statul a cheltuit 117.150 de lei in sase ani de facultate si cinci de rezidentiat, bani pe care nu mai are posibilitatea de a-i recupera. Poate doar daca medicul se va intoarce acasa, cu o experienta mai bogata, si va profesa aici.

Anul trecut au plecat la munca in spitalele din strainatate 21 de tineri anestezisti ieseni si 24 de chirurgi. In total, numai in 2009 au luat drumul strainatatii nu mai putin de 166 de medici ieseni in cautarea unui loc de munca in care sa fie apreciati si remunerati asa cum merita. Prin plecarea lor se pierd nu doar banii investiti in pregatirea lor. Iasul pierde si o buna parte din cei mai buni specialisti. Inceput dupa aderarea la UE, exodul medicilor reprezinta cel de-al doilea val al exportului creierelor, dupa plecarea in masa a cercetatorilor buni, in anii '90. 
(...)

http://www.ziaruldeiasi.ro/local/exodul-creierelor-valul-doi~ni633g

Trimis de: little_john pe 21 Feb 2010, 06:23 PM
QUOTE
Mai multe școli din Timiș reabilitate în 2008 și 2009 se desființează de la 1 septembrie

Mai multe școli din județul Timiș în care autoritățile au investit, în ultimul an, sume de bani importante din bugetele locale, pentru reabilitări, se închid din acest an, ca urmare a deciziei desființării a 15.000 de posturi didactice din învățământul preuniversitar, până la 1 septembrie.

Satul Pogănești, situat la aproximativ 80 de km de Timișoara, adăpostește o școală la care studiază puțin peste 15 elevi. Aceasta riscă să fie desființată, ca urmare a deciziei Inspectoratului Școlar Timiș de a desființa unitatea de învățământ. În jur de 15 micuți învață la unitatea cu clasele I-IV.

"Școala din Pogănești am reabilitat-o anul trecut. Este nouă acum, am schimbat totul, s-a lucrat la grupurile sanitare, la centrala termică și acum am înțeles că vor să o închidă. Avem facturi încă neachitate pentru lucrările care s-au făcut aici", a declarat, corespondentului NewsIn, primarul comunei Bârna, Dumitru Pecora. Edilul local spune că în școală s-au investit aproximativ 450.000 de lei. Investițiile majore s-au făcut în defavoarea micuților de la grădinița din comună, care învață într-o cameră a căminului cultural.

Acesta nu este singura situație de acest gen. Din fondurile statului s-au reabilitat, în ultimii doi ani, mai multe unități școlare din Timiș, sute de mii de euro ducându-se pe investiții care să ridice unitățile la standarde europene. La Alioș, unde studiază circa 100 de elevi, s-au făcut investiții majore: pereții au fost reparați, s-au montat termopane și uși noi iar mobilierul a fost înlocuit.  Micuții care studiază aici au parte chiar și de un laborator de informatică.

Dascălii din unitate spun că aici s-au investit până în 900.000 de lei și acesta este maximum de cheltuieli care puteau fi făcute. Unele lucrări sunt încă în derulare, iar școala va fi desființată. Elevii care în prezent învață în școlile care se vor desființa vor fi transportați cu microbuzele școlare la unitățile de învățământ din centrele de comună sau în cele din imediata apropiere. În Timiș se vor desființa 43 de școli, dintre care una în Timișoara. Potrivit inspectorilor școlari, școlile din mediul rural care își închid porțile sunt cu clasele I-IV, iar în acestea învață până în 25 de elevi.

"Avem mai multe situații: școli care își pierd personalitatea juridică sau școli mici, cu clasele I-IV, unde învață puțini copii, care se vor desființa. Cei care învață aici vor fi transportați cu microbuzele școlare în centrele din comună", a declarat inspectorul școlar general adjunct al ISJ Timiș, Dumitru Tomoni.
În Timișoara, singura școală care se desființează este Școala Generală nr.14. La Generală nr.20, dascălilor le-a fost refuzată solicitarea de a primi clase de început, de la 1 septembrie 2010, Școala Generală nr.4 și-a pierdut personalitatea juridică, iar la Lugoj, o școală a intrat în structura alteia, după ce și-a pierdut, de asemenea, personalitatea juridică.

http://www.realitatea.net/mai-multe-scoli-din-timis-reabilitate-in-2008-si-2009-se-desfiinteaza-de-la-1-septembrie_700663.html

QUOTE
Școală renovată anul trecut, închisă la toamnă

După ce a fost renovată anul trecut cu aproape 300.000 de lei, Școala Unirea din cartierul ploieștean Râfov, va fi închisă la toamnă în urma procesului de restructurare a sistemului de învățământ prahovean.

Școala Unirea, unde învață 42 de elevi în clasele primare din cartierul ploieștean Râfov, a fost reabilitată vara trecută, cu aproape 300.000 de lei de autoritățile locale.

La mai puțin de un an de la refacerea finisajelor, schimbarea tâmplăriei și izolarea termică a clădirii, școala va fi închisă. Decizia aparține inspectoratului școlar, care vrea să comaseze această școală cu o alta, „George Coșbuc”, aflată la o distanță de peste trei kilometri.

Decizia îi nemulțumește pe părinți, care vor trebui să asigure naveta elevilor.

Nu înțeleg de ce au mai reparat școala, dacă tot o închid. Mi se pare absurd. Nu știu cum va putea băiatul meu de opt ani să facă naveta până la cealaltă școală, unde vor să-l mute din toamnă”, spune Costică Trandafir, unul dintre părinții indignați.

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/886873/Scoala-renovata-anul-trecut-inchisa-la-toamna/

Trimis de: dusile pe 21 Feb 2010, 08:20 PM
Asi va gasii utilitatea investitia cu siguranta dar pacat ca nu au facut-o cu 10 ani in urma .Sau in anul 2050

Trimis de: little_john pe 23 Feb 2010, 07:04 PM
QUOTE
Bani europeni irosiți din cauza comasării școlilor
Decizia guvernului de a reduce numărul de posturi din învățământ și, implicit, de comasare a unor școli arată bine doar pe hârtie. În realitate, măsura a fost aplicată discutabil de inspectoratele școlare județene, care au luat decizii controversate.

Proiect pilot ratat
Un astfel de exemplu este Școala „David Prodan”, din Cluj-Napoca, instituție ce va fi comasată cu Colegiul Național „George Barițiu” și care va pierde astfel o finanțare europeană în valoare de cinci milioane de lei. Proiectul finanțat de UE prevede implementarea unui program after-school pentru cei 250 de elevi ai școlii, care provin din familii cu venituri reduse ce locuiesc în cartierele Clujana și Iris, grav afectate de recesiunea economică. Programul presupune ca fiecare elev să primească o masă caldă la prânz, să își facă temele la școală, sub supravegherea unui cadru didactic și să beneficieze de consiliere psihopedagogică.
„Este vorba de un proiect pilot și ajunsesem în faza a treia de eligibilitate, adică am obținut finanța rea în proporție de 98%, urmând doar să semnăm actele și să primim banii. Dar am stat de vorbă cu fiecare părinte în parte și am ajuns la concluzia că doar 30 din cei 250 de copii vor merge la școala comasată deoarece părinții nu au resursele financiare pentru a-i putea susține la școală”, explică Sebastian Rășinar, directorul școlii.
La rândul său, Stanca Constantinescu, lider de sindicat în cadrul învățământului clujean, a declarat că ceea ce se întâmplă la Școala „David Prodan” depășește cu mult orice limită.
„Nu îmi poate spune nimeni că un copil sărac este mai puțin deștept decât un copil bogat, doar pentru că nu a avut aceleași șanse. Școala a beneficiat de reparații de 300.000 de euro doar în ultimii doi ani, și acum trebuie să o închidem. Unde este logica?”, se întreabă sindicalistul Stanca Constantinescu.

Probleme și la Ploiești
Și la Ploiești, inspectoratul școlar este acuzat de părinți că a decis, pe nedrept, închiderea unor școli. Spre exemplu, Școala Unirea din cartierul Râfov, renovată anul trecut cu suma de 300.000 de lei, va fi închisă din toamnă. Elevii din clasele primare vor fi mutați la o școală situată la trei kilometri distanță.
„Nu înțeleg de ce au mai reparat școala, dacă tot o închid. Mi se pare absurd. Nu știu cum va face băiatul meu de 8 ani naveta”, spune ploieșteanul Costică Trandafir. (A contribuit Marius Nica)

CRAIOVA
Mare risipă de fonduri PHARE
Printre „victimele” deciziei de comasare a școlilor se numără și Grupul Școlar „Anghel Saligny”, din Craiova. Unitatea școlară va fi alipită, din toamnă, Colegiului Tehnic „C.D. Nenițescu”.
Avem un laborator pentru textile făcut din fonduri PHARE care este imposibil de mutat. Nu poate fi luat pur și simplu în cârcă pentru că sunt multe utilaje ultramoderne montate de specialiști. Practic, investiția aceea rămâne inutilă, atrage atenția Elena Anghel, profesoară la grupul școlar. În plus, clădirea școlii fusese modernizată în urmă cu doar doi ani.

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/887385/Bani-europeni-irositi-din-cauza-comasarii-scolilor/

Trimis de: little_john pe 13 Mar 2010, 12:58 PM
QUOTE
Scandalos: o bibliotecă aruncată în stradă. Cărți și manuscrise vechi de 400 de ani, la un pas de a fi distruse. Cine sare să apere „cartea homeless“?

Mai sunt șapte zile până când Biblioteca Pedagogică Națională va fi azvârlită în stradă, iar Ministerul Educației încă nu a găsit o soluție concretă pentru a o salva. Ba chiar unii angajați din minister le-au transmis bibliotecarilor să-și caute singuri sediu.

"Oameni de la Direcția de Patrimoniu au spus că ar fi bine ca directoarea bibliotecii să găsească singură un sediu adecvat. Dar e aberant să-l trimiți pe director să caute! Cine-l bagă în seamnă pe director? Ministerul trebuie să rezolve situația, el are toate pârghiile!", ne-a spus Marius Nistor, președintele executiv al Federației Sindicale Spiru Haret.

"Am avut o întâlnire cu domnul ministrul pentru a găsi o soluție concretă, căci nu e de tolerat ca o bibliotecă unică în țară cu un fond de carte extraordinar de valoros să dispară pur și simplu. Dar, în mintea unora, pesemne că biblioteca nu are importanță. Pesemne că o văd doar ca pe o sursă de cheltuire a banilor și atât. Problema sediului său este veche, de-a lungul anilor toți miniștrii au venit pe aici, s-au tot perindat dar, cum au venit, așa au și plecat. Dacă va fi evacuată, biblioteca se va alege nu numai cu zeci de salariați fără serviciu, dar și cu fondul de carte distrus. Căci s-a gândit cineva unde vor fi depozitate cărțile? Surse de informare valoroase pentru cadrele didactice vor dispărea, pur și simplu", mai spune sindicalistul.

Ministerul promite sediu provizoriu până în 2012, apoi iar mutare și alt sediu

Acum, ministerul se vede încolțit să plătească pentru o lună sau două imensa sumă de 20.000 de euro pe lună. Asta este chiria cerută, mai nou, de proprietarii Casei Istrate Micescu de lângă Cișmigiu, clădirea unde biblioteca își are sediul de jumătate de secol.

"În perioada aceasta de o lună, cel mult două, cât va plăti chiria, ministerul va găsi un nou sediu bibliotecii. Acolo va putea sta până când se va termina construcția noului sediu al Bibliotecii Naționale a României, urmând ca apoi să fie mutată în noul sediu și Biblioteca Pedagogică", ne-a declarat Melania Vergu, consilier în Ministerul Educației.

Problema este că, până acum, s-au oferit numai soluții provizorii, mai ales că noul sediu al Bibliotecii Naționale are ca termen de finalizare anul 2012. În plus, mutate fiind dintr-o parte într-alta, cărțile și manuscrisele vechi de 400 de ani se vor deteriora și mai mult. În colecțiile sale, biblioteca are volume inestimabile: Biblia de la București din 1648, dicționar latin-grec din 1696, bucoavne din 1749 și 1827, o "Gramatica rumână" din 1859 și multe alte unicate.

"A apărut ideea de carte la saci, nu la raft"
Situația bibliotecii i-a indignat pe oamenii de cultură și pe specialiști. "Dacă biblioteca va fi evacuată, înseamnă că de educația noastră, și așa în derivă, se va alege praful. Și clar, nu poți înlocui o carte sau o sală de lectură cu internetul, cea mai bună soluție pentru cultură tot cartea clasică rămâne. Nu apar înțelepți peste noapte, nu se face cultură pe Google. E cu totul altceva să verifici bibliografia științifică pe un original, să-i simți forma și mirosul", ne-a explicat dr Geo Stroe, președintele Academiei Dacoromâne. Cercetătorul principal Octavia Costea de la Institutul de Științe ale Educației vede în bibliotecă un fel de Agora: "Această bibliotecă are avantajul de a fi intrat în mentalul colectiv, asociată ideii de Agora a parcului Cișmigiu. E foarte profund legată de cultura colectivă, cu atât mai mult cu cât nu ajută doar studenții, ci și la propășirea ideii de educație, în general. Referitor la mutările de sedii, am observat că a apărut ideea de carte la saci, nu la raft. Observ că și Biblioteca Națională trece la saci. Din păcate, aceasta este o ruptură în mentalul colectiv, se rupe asocierea bibliotecii de centru și totul apare ca o discontinuitate. Până la urmă, și când faci curățenie într-o casă și muți lucrurile de colo-colo, ele se deteriorează cu cel puțin 10%". La final, amintește că "din cărțile vechi citim, totuși, lucruri foarte deștepte".

Fiul savantului Onisifor Ghibu: "Corespondența părintelui meu este unicat. Cum să se distrugă așa ceva?"

Și donatorii care au oferit bibliotecii cărți și manuscrise vechi se tem că, plimbate într-o parte și în alta, donațiile lor se vor uza și mai mult. Inginerul Mihai Ghibu, fiul savantului Onisifor Ghibu, a donat bibliotecii tot fondul de corespondență al tatălui său. Restul, corespondența de familie, a donat-o Arhivelor Naționale. După ce i-am explicat cum stau lucrurile cu ultimatumul de șapte zile acordat bibliotecii, inginerul Ghibu ne-a spus cu voce tremurândă că i se pare "foarte grav".

"Eu am donat bibliotecii documentele în niște cutii de carton din acelea de televizor, să stea bine. Apoi în plicuri, în ordine alfabetică. S-ar fi distrus să le duc în saci. Dar în depozitele lor nu este numai ce am dus eu, mai este mult și de la alții! Apoi, corespondența părintelui meu este unicat și privește o personalitate foarte importantă din viața culturală a țării. Cum să se distrugă așa ceva?". Concluzia sa: nu este suficient să facem numai expoziții și târguri de carte, pentru ca apoi să ne lăudăm că astfel protejăm cartea. Trebuie să facem mai mult decât atât.

http://www.gandul.info/magazin/scandalos-o-biblioteca-aruncata-in-strada-carti-si-manuscrise-vechi-de-400-de-ani-la-un-pas-de-a-fi-distruse-cine-sare-sa-apere-cartea-homeless-5741596

http://www.gandul.info/reportaj/ultima-saptamana-din-viata-cartilor-unicat-vechi-de-secole-5738873

Probabil guvernanții își spun: "dă-le evilgrin05.gif de hârțoage (cine să mai stea în zilele noastre să le citească?!), oricum 'școala scoate tâmpiți', iar la urma urmei cine vrea nu are decât să le caute pe http://www.goagal.ro/_vechi/, așa după cum ne-a luminat însuși supremul Academician al țării..."

Trimis de: ezragsit pe 15 Mar 2010, 12:11 PM
Alte țări, precum Ungaria vecină, nu au restituit în natură nimic. În nici un caz nimic de utilitate publică.
S-a stabilit o sumă (maximul sub 100.000 euro) cu care au fost despăgubiți eventualii foști proprietari sau moștenitori.
Politica României în acest domeniu nu a fost doar absurdă, dar probabil că în majoritatea cazurilor cei "reposedați" au fost cei care au știut să-i escrocheze pe adevărații urmași, așadar o politică și nedreaptă.
Personal aș pune un impozit special pe toate clădirile "retrocedate", usturător de mare. Vrei bunuri nemuncite, muncește să le plătești atunci...

Trimis de: ezragsit pe 15 Mar 2010, 12:14 PM
Este obligația proprietarului să asigure întreținerea unui imobil. Un bun pierdut în 1946+ a fost întreținut cu multă cheltuială. Vrei bunul înapoi? Plătește ce s-a cheltuit ca să-ți fie întreținut între timp!

Trimis de: little_john pe 26 May 2010, 03:02 PM
QUOTE
"Grație” Primăriei Lupeni - Toate unitățile școlare din Lupeni au fost închise

Inspectorii de la Direcția de Sănătate Publică Hunedoara au fost ieri prezenți în Lupeni pentru a verifica o situație greu de imaginat. Toate unitățile de învățământ din Lupeni, două licee și trei școli generale, au rămas fără apă.

Inspectorii au ajuns la Lupeni după ce o înștiințare a SC Apa Serv SA anunța sistarea serviciilor de furnizare a apei potabile către unitățile școlare din localitate, care înștiințare a fost pusă și în practică. Prin urmare, ApaServ a sistat furnizarea apei potabile către toate unitățile de învățământ din Lupeni din cauza datoriilor enorme ce se adunaseră. Primăria Lupeni nu a mai plătit apa pentru unitățile școlare de ani buni. Adică, de prin anul 2006. Datoriile de peste 4 miliarde de lei vechi au determinat conducerea Apa Serv să recurgă la o asemenea intervenție in extremis.

Inconștiența administrației locale din Lupeni este surprinzătoare. Nici măcar nu a fost în stare să asigure apa potabilă pentru copiii lupenenilor care învață în aceste unități școlare. Am încercat să luăm legătura cu primarul Lupeniului, Cornel Resmeriță, și cu city managerul Gabi Lungu. Niciunul nu a fost de găsit.

Când Apa Serv nu a găsit nicio altă soluție și nu a avut cu cine să negocieze nici măcar termenii unei plăți eșalonate a acestor datorii, a sistat furnizarea apei.

„Nu am avut de ales. Ne pare rău că a trebuit să apelăm la o măsură radicală. Dar sunt facturi neachitate încă din 2006 și 2007. Noi suntem o societate pe acțiuni, nu ne permitem să suportăm atâtea pierderi. Neplata acestor facturi afectează, la rândul ei, și serviciile către ceilalți consumatori, ceea ce nu este normal. Am trimis înștiințări atât către Primăria Lupeni, cât și către Prefectură, Consiliul Județean Hunedoara, DSP ori Inspectoratul Școlar. Situația era bine cunoscută. Suntem conștienți de faptul că acești bani nu vor putea fi plătiți toți odată, dar se pot face plăți eșalonate. Doar că reprezentații din primărie trebuie să vină să discute această posibilitate”, ne informează directorul Apa Serv, Andrei Cristian Ionică.

Inspectorul general al ISJ Hunedoara spune că este informat despre această situație, dar, practic, până ce administrația locală nu ia atitudine, nu se poate face nimic.

„Totul a plecat de la sistarea apei potabile către unitățile școlare din Lupeni. Primăria a acumulat datorii impresionante către Apa Serv și aceasta a sistat furnizarea apei. Și, în definitiv, le dau dreptate. Dacă nu s-au făcut plăți, nu pot să mai acorde acest serviciu. O să vedem ce soluție se găsește. Am fost informați de către inspectorii DSP de acestă situație. Școlile și liceele nu pot funcționa fără apă potabilă și canalizare”, a declarat Alexandru Lăutaru.

Valeria Andreescu, unul dintre inspectorii DSP care au venit în control în Lupeni, spune că un raport oficial va putea fi disponibil abia astăzi. Unitățile școlare nu pot sub nicio formă să funcționeze fără apă potabilă. Având în vedere această situație, Direcția de Sănătate Publică a închis provizoriu unitățile de învățământ din localitate. Aceasta, până ce edilii lupeneni vor conștientiza în ce situație disperată au adus sistemul școlar din Lupeni.

http://zvj.ro/node/5331

Parcă îi auzeam pe marii "reformatori" ai sistemului educațional cum ne explicau "binefacerile" descentralizării, cum se va implica primarul trup și suflet în viața școlii - pentru că altfel, nu-i așa, "comunitatea locală" îl va lua imediat de guler și îl va trage la răspundere, bla-bla-bla... Poftim mostră de "implicare"! Să descentralizați școlile BINE!!!

PS: Cornel Resmeriță (un "model" de primar "devotat comunității locale") merită o popularizare pe măsură:
user posted image
- http://www.e-lupeni.ro/docs/cl/decl.avere/20080601/decl.avereResCor08.pdf (5 imobile, dintre care unul de 970 mp !!!, numai cu câteva camere se putea plăti factura la apă)
- http://www.ziare.com/psd/primari/primarul-psd-din-lupeni-a-colaborat-cu-securitatea-992813
- VIDEO: http://technorati.com/videos/youtube.com%2Fwatch%3Fv%3Dg-Tr8UMA5Iw

Trimis de: little_john pe 21 Aug 2010, 06:19 PM
QUOTE
Un elev rateaza Olimpiada internationala din cauza functionarilor din minister care i-au ratacit pasaportul
Un caz strigator la cer

Din cauza lipsei de profesionalism si de interes a unor functionari din Ministerul Educatiei, pasaportul unui elev basarabean care invata in Iasi a fost trimis prin posta obisnuita la Ambasada Taiwanului din Moscova, pentru obtinerea vizei. Din aceasta cauza documentul nu a mai ajuns la destinatie si adolescentul nu a mai putut participa la Olimpiada Internationala de Geografie, care a avut loc in Taipei (Taiwan). Profesoara baiatului a fost anuntata abia cu citeva zile inainte de plecare si, prin urmare, nu s-a mai putut face nimic. Echipa Romaniei a participat cu un elev mai putin. Ulterior s-a aflat ca putea obtine viza si pe Aeroportul din Taipei.


Un elev basarabean de la Colegiul National din Iasi a ratat Olimpiada Internationala de Geografie din Taiwan, pentru care s-a pregatit asiduu timp de doi ani, din cauza ca niste functionari din cadrul Ministerului Educatiei i-au ratacit pasaportul. "Cei din minister au facut o gafa monumentala. Au trimis pasaportul lui Vladimir la Amabasada Taiwanului din Moscova intr-un plic, cu 50 de dolari pentru viza, in regim obisnuit. Va dati seama, nu este exclus ca unul dintre postasi sa fi luat banii din plic si sa fi aruncat pasaportul. Eu stiu ca exista un serviciu de posta diplomatica pentru documentele care trebuie sa ajunga la ambasade", a punctat Dorin Fiscutean, profesor de geografie la Colegiul National.
In timp ce pasapoartele elevilor cu cetatenie romana au ajuns la timp la Ambasada Taiwanului din Budapesta, pasaportul lui Vladimir Rumleanschi, elev in clasa a XII-a la National, s-a ratacit in drum spre Moscova (Republica Moldova fiind arondata ambasadei din acest oras), dovada ca nu i-a mai fost inapoiat nici pina in prezent.

La fel ca o moarte stupida
Dupa ce in 2008 a luat argintul la Olimpiada Internationala de Geografie din Cartagina (Tunisia), Vladimir Rumleanschi si profesoara lui de geografie si-au pus toate sperantele ca la editia de anul acesta vor cistiga pentru Iasi aurul.
"Nivelul lui a crescut substantial, are experienta olimpiadei internationale mari din 2008, unde a luat argint si a olimpiadei central-europene de anul trecut, unde a obtinut  aur. Pentru aceasta olimpiada s-a pregatit din clasa a X-a, timp in care a citit foarte multe carti de specialiate, aparute in Marea Britanie", a precizat Cornelia Fiscutean, profesoara indrumatoare a lui Vladimir.
Din pacate, cu doar citeva zile inainte de inceperea olimpiadei din Taipei (Taiwan), cei doi au primit o veste cumplita. Un functionar din minister a anuntat-o telefonic pe Cornelia Fiscutean ca pasaportul lui Vladimir nu ajunsese la Moscova pentru viza, prin urmare era imposibil ca acesta sa mai participe la olimpiada. "Vineri, 24 iulie, mi s-a spus ca pasaportul lui Vladimir s-a pierdut. Ca atunci cind auzi de o moarte stupida, asa mi s-a parut mie acest gest", a marturisit profesoara.
Imediat, sotii Fiscutean au inceput sa se intereseze ce pot face ca Vladimir sa ajunga totusi la olimpiada din Taiwan. "Dupa ce ca au facut o greseala colosala, cei din minister nici nu s-au implicat in rezolvarea cazului. Am inceput sa ne interesam singuri ce putem face. Am sunat la seful Politiei de Frontiera, am sunat consulii romani din Republica Moldova si din Rusia, ca, intr-un final, sa afle sotia de la un fost coleg de facultate, care e acum consul in Hong Kong, ca, daca Vladimir avea pasaportul, putea obtine viza intr-o ora la Aeroportul din Taiwan", a povestit Dorin Fiscutean.

Urmatoarea editie a Internationalei e in 2012
Au vrut sa ii faca pasaport in regim de urgenta, insa timpul ar fi fost prea scurt. "Cei de la Chisinau i-ar fi eliberat un nou pasaport in regim de urgenta, miercuri, la ora 9, iar olimpiada incepea la 14", a explicat Cornelia Fiscutean.
In timp ce functionarii Departamentului de Protocol din Cadrul Ministerului Educatiei au avut la dispozitie mai bine de o luna de zile ca sa obtina viza pentru Taiwan de la Ambasada din Moscova, sotii Fiscutean si Vladimir nu au avut nici macar trei zile la dispozitie ca sa poata rezolva problema creata de acestia. In aceste conditii, nu le-a ramas decit un gust amar, realizind ca doi ani de munca s-au dus pe apa simbetei, intrucit Vladimir nu mai prinde o alta internationala mare, intrucit are loc o data la doi ani, urmatoarea editie fiind in 2012, primul lui an de studentie.
Pentru Vladimir, socul nu a trecut nici acum, cu toate ca incearca sa se consoleze ca trebuie sa se concentreze pe ceea ce va face mai departe. "A trecut deja, nu am ce sa mai rezolv acum. Nici nu stiu ce sa mai spun, cum sa reactionez. Eu sper sa nu se mai intimple si cu altcineva asa ceva", a spus dezamagit Vladimir. "Va dati seama cit este de devastat dupa asa o palma", a explicat si Cornelia Fiscutean starea de spirit a olimpicului.
Dezamagirea olimpicului si a profesoarei lui este cu atit mai mare cu cit cei din minister nu au oferit nici explicatii si nici nu si-au cerut scuze in legatura cu cele intimplate. "Ministerul s-a laudat cu performantele obtinute de ceilalti elevi, insa nu a spus nici un cuvint despre ce i s-a intimplat lui Vladimir", a precizat Cornelia Fiscutean.

Ministerul tace
Sotul acesteia e de parere ca incidentul a fost si este tinut sub tacere de catre reprezentantii ministerului, deoarece au comis o greseala care ii descalifica foarte tare. "Tac precum porcu' in papusoi. Asteapta sa treaca timpul, ca sa se uite. Cei care sint responsabili de aceasta greseala ar trebui sa isi dea demisia", a punctat Dorin Fiscutean.
Pentru ca situatia pasaportului trimis de minister la Moscova a ramas ca in tren, Vladimir l-a declarat pierdut si si-a facut altul, intrucit la jumatatea lunii septembrie va pleca impreuna cu alti cinci colegi de la National la un liceu din Lille, pentru un schimb de experienta. Cu toate ca, miercuri dupa-amiaza, oficialii din minister au dat asigurari ca vor oferi o explicatie in legatura cu acest incident, pina ieri la inchiderea editiei, nu am primit la redactie nimic in acest sens.
Vladimir Rumleanschi, care a venit la Colegiul National in clasa a IX-a, a ratat din neglijenta unor functionari din minister sansa de a obtine o medalie la cea mai importanta competitie internationala de geografie. Daca ar fi adunat in palmares si cea de a treia medalie, eventual pe cea de aur, Vladimir si-ar fi sporit considerabil sansa de a fi acceptat la o universitate de prestigiu din strainatate cu bursa.
Faptul ca niste functionari din minister i-au ratacit pasaportul, motiv pentru care nu a mai putut merge la olimpiada, nu reprezinta doar o palma data acestuia si profesoarei care l-a pregatit. Deoarece lotul nostru de olimpici a fost incomplet, Romania a ratat clasamentul pe tari, clasament pe care in ultimii ani l-a dominat datorita performantelor obtinute de elevi care sint asi la geografie.

http://www.ziaruldeiasi.ro/invatamant/un-caz-strigator-la-cer~ni6kae

Trimis de: dusile pe 23 Aug 2010, 08:35 PM
Dar profesorii si alte categorii profesionale de ce fug si urla de evaluarii?? sunt competentii de ce le este frica ?????

Trimis de: tyta pe 24 Aug 2010, 09:01 PM
QUOTE (dusile @ 23 Aug 2010, 09:35 PM)
Dar profesorii si alte categorii profesionale de ce fug si urla de evaluarii?? sunt competentii de ce le este frica ?????

ohmy.gif ohmy.gif ohmy.gif confused24.gif

Trimis de: dusile pe 24 Aug 2010, 09:51 PM
si eu ! ohmy.gif ohmy.gif ohmy.gif ohmy.gif ohmy.gif ohmy.gif ohmy.gif ohmy.gif ohmy.gif ohmy.gif ohmy.gif confused24.gif confused24.gif confused24.gif confused24.gif

Trimis de: tyta pe 4 Sep 2010, 09:10 AM
pai tu esti mereu confused24.gif confused24.gif confused24.gif confused24.gif

Trimis de: little_john pe 8 Oct 2010, 09:30 AM
QUOTE
Legaturi periculoase ale sefei de la ISJ

Dinamita sub un proiect de 5 milioane de euro

Cel mai important proiect semnat de ISJ cu finantare europeana este pus in pericol de citeva "jonglerii" dubioase ale actualei sefe a inspectoratului. Proiectul de 4,75 milioane de euro a fost depus la inceputul toamnei trecute si a fost aprobat in urma cu citeva zile. In dreptul numelui sefului de atunci al inspectoratului, Seryl Talpalaru, si singurul indreptatit sa semneze proiectul, apare, surpriza, semnatura Lilianei Romaniuc, actuala sefa a institutiei, adjuncta la vremea respectiva, pur si simplu fara nici o mentiune.

Cel mai important proiect cu fonduri europene semnat vreodata de Inspectoratul Scolar Judetean, ce a demarat deja luna trecuta, ridica asupra sa mari semne de intrebare inca din primele zile de derulare. Reporterii "Ziarului de Iasi" au intrat in posesia Acordului de Parteneriat pe care inspectoratul, in calitate de aplicant, l-a incheiat cu trei parteneri - Universitatea Bucuresti, SIVECO Romania S.A. si Fundatia Filocalia - in data de 2 septembrie 2009.


user posted image

Documentul, remis "Ziarului de Iasi" de o sursa din cadrul AM POSDRU Bucuresti, arata citeva grave nereguli, care ar putea pune in pericol continuarea proiectului. Liliana Romaniuc, in calitate de inspector scolar adjunct la acea vreme, a semnat in dreptul inspectorului scolar general de la vremea respectiva, Seryl Talpalaru, fara sa fie mentionata vreo imputernicire in acest sens.
Mai mult, in documentul respectiv, semnatura actualei sefe a ISJ apare alaturi de cea a ginerelui ei, Cristian Ovidiu Lucaci, ca reprezentant al Fundatiei Evanghelice Filocala, in calitate de director. De asemenea, in momentul in care a fost depus proiectul si s-a semnat acordul de parteneriat, Liliana Romaniuc avea inca legaturi cu Fundatia Filocalia. "Demisia interna din fundatie mi-am dat-o in momentul in care am fost numita in functia de inspector scolar adjunct, in martie 2009, dar oficial, prin hotarire judecatoreasca, in februarie 2010, in momentul in care proiectul a trecut de primele doua faze de evaluare", a explicat sefa ISJ.
Daca initial Liliana Romaniuc a spus ca exista o hotarire judecatoreasca care atesta faptul ca a demisionat de la fundatie, ulterior, cind reporterii "Ziarului de Iasi" i-au atras atentia ca nu au gasit asa ceva la instanta, a revenit asupra declaratiei. "Am gresit eu, e vorba doar de o declaratie notariala", a spus ea.

Ce spune Autoritatea de Management
In acest an scolar, inspectoratul a atras 4,75 de milioane de euro pentru formarea continua a 5.000 de profesori de matematica. Proiectul, finantat prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), Axa pioritara 1, a fost contractat pe 24 septembrie a.c., pe o perioada de 30 de luni.
Documentul care certifica acordul de parteneriat incheiat in septembrie anul trecut la ISJ scoate la iveala mai multe nereguli serioase. In timp ce de la Universitatea din Bucuresti a venit personal la Iasi sa il semneze rectorul Ioan Panzaru, din partea aplicantului, adica ISJ Iasi, nu a semnat seful institutiei, desi acesta nu era in concediu si, potrivit mai multor surse, era chiar in oras, a semnat inspectorul scolar adjunct Liliana Romaniuc. Nu insa in dreptul numelui ei, care nu apare in Acord, ci in dreptul numelui inspectorului scolar general, Seryl Talpalaru.
Mai grav, fara a fi mentionata o imputernicire in acest sens. Imputernicire foarte necesara din moment ce Ghidul Solicitantului elaborat de AM POSDRU spune ca Acordul de Parteneriat trebuie semnat de persoana din institutie care are capacitate totala asupra resurselor financiare si umane ale institutiei.
Or, la acea vreme, Liliana Romaniuc era doar inspector adjunct responsabil cu inspectia si curricula scolara . Si asta cu atit mai mult cu cit Acordul de Parteneriat implica, pe linga resursa umana, si o cofinantare din partea ISJ de aproape 3 miliarde de lei vechi. "Trebuia sa semneze aceeasi persoana careia ii apare numele ca fiind autorizata sa semneze. Numele si semnatura trebuie sa fie ale aceleiasi persoane. In caz contrar, se poate solicita anularea respectivului Acord de Parteneriat", ne-a declarat ieri Lavinia Munteanu, reprezentant al Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial (AMPOSDRU) Bucuresti.

A dat inapoi in fata dovezilor
Intrebat de reporterii "Ziarului de Iasi" despre acest acord de parteneriat, Seryl Talpalaru a spus initial ca el l-a semnat. Insa, in momentul in care reporterii nostri i-au aratat documentul, el a recunoscut ca nu este semnatura lui. "Doamna Romaniuc se ocupa cu proiectele atunci, si e posibil ca eu sa fi fost la data respectiva, deci nu garantez, - incerc totusi sa fac o apreciere a intervalului de timp -, dar daca imi aduc bine aminte am fost la o intilnire a inspectorilor scolari generali organizata de catre doamna ministru Andronescu la Sinaia", a mentionat Seryl Talpalaru, in prezent director al Colegiului "E. Racovita".
Anul trecut insa, in chiar primele zile ale lunii septembrie, la ISJ aveau loc dese intilniri pentru alcatuirea noii echipe de inspectori scolari, multi dintre inspectorii vechi fiind informati de conducere chiar in primele trei zile din septembrie ca trebuie sa plece, potrivit relatarilor din toata presa locala. De cealalta parte, Liliana Romaniuc sustine ca nu vede nici o problema in faptul ca a semnat in dreptul numelui inspectorului general Talpalaru, desi ar fi fost nevoie de o imputernicire in acest sens. "Presupun ca atunci domnul Talpalaru era plecat, de aceea am semnat eu. Nu e insa nici un fel de problema. Si in dreptul numelui meu semneaza, atunci cind e necesar, inspectorul adjunct", a mentionat actuala sefa a ISJ, Liliana Romaniuc.
Trebuie mentionat ca, in momentul in care o persoana semneaza in dreptul superiorului sau invers, in fata iscaliturii se pune o virgula. In cazul nostru, cu toate ca este vorba despre un proiect cu o miza imensa, nu apare nici un semn. Numai ca daca ar fi aparut, atunci ar fi atras atentia Autoritatii de Management, al carei reprezentant ne-a explicat ca numele si semnatura trebuie sa fie ale aceleiasi persoane.

Se bate cap in cap cu recomandarile UE
Interesant este si faptul ca, in Acordul de Parteneriat, alaturi de semnatura Lilianei Romaniuc apare si cea a ginerelui ei, Cristian Ovidiu Lucaci, ca director al Fundatiei Filocalia. "Probabil ca in momentul respectiv i-au dat dreptul de semnatura, dar acum el nu mai are nici o implicare la Filocalia, dupa cum v-am mai spus. Proiectul putea sa nu iasa, si atunci nu ar fi fost nici o problema", a spus sefa ISJ.
Daca luam in calcul cele mentionate de Liliana Romaniuc, printre cei care au decis sa-i dea acestuia drept de semnatura din partea Fundatiei Filocalia se numara si ea. "Sotul meu este membru fondator al Filocaliei, iar eu am fost in colegiul director pina pe 30 martie 2009, cind mi-am dat demisia. Noul colegiu director a fost numit in data de 16 februarie 2010", a raspuns sefa ISJ, cind reporterii "Ziarului de Iasi" au intrebat-o ce responsabilitate avea la Filocalia in momentul in care inspectoratul a depus proiectul.
Totodata, Liliana Romaniuc a declarat initial ca nici unul dintre membrii familiei sale nu are vreo implicare la Fundatia Filocalia. "Nici fiica mea si nici ginerele meu nu au vreo implicare in cadrul Filocaliei, sint ambii profesori de engleza si lucreaza la scoala. Nu vor putea fi nici macar profesori formatori in cadrul proiectului", a precizat Romaniuc.
Dupa cum s-a vazut, ginerele chiar reprezenta Fundatia. Mai mult, Uniunea Europeana are recomandari clare in legislatia privind finantarile, cu privire la acest gen de legaturi. "Un conflict de interese apare dintr-o situatie in care un agent are un interes personal de natura sa influenteze sau sa para ca influenteaza asupra exercitarii impartiale si obiective a functiilor sale oficiale. Interesul personal al agentului public include orice avantaj petru el insusi sau ea insasi fie in favoarea familiei sale, parintilor, prietenilor sau persoanelor apropiate, fie persoanelor sau organizatiilor cu care el sau ea are sau a avut relatii de afaceri sau politice. El include de asemenea orice obligatie financiara sau civila la care agentul public este constrins", se arata in recomandarea 10/2000 a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei.

Un milion de lei pe chirii
Dupa plecarea Lilianei Romaniuc de la Fundatia Filocalia si implicit de la Colegiul "R. Wurmbrand" din cadrul acesteia, unde a fost director timp de zece ani, functia de director a fost ocupata de ginerele ei, Cristian Lucaci. In cadrul proiectului contractat de ISJ, Fundatia Filocalia, in calitate de partener, se va ocupa de formarea profesorilor de matematica din regiune. "Formarea se va face la Bucuresti si la Iasi, iar de formarea profesorilor de matematica de la Iasi va raspunde Fundatia Filocalia, dar asta nu inseamna altceva decit faptul ca gaseste formatorii, care vor fi formati prin proiectul acesta. Cursurile vor fi insa propuse spre acreditare de catre Universitatea din Bucuresti", a mentionat Liliana Romaniuc.
Un punct interesant din proiect este cel care prevede alocarea a circa un milion de lei, adica 250.000 de euro, numai pentru chiria salilor de curs. In ceea ce priveste dotarea materiala din cadrul proiectului, cea mai importanta componenta fiind o platforma de invatare si comunicare online, sefa ISJ spune ca aceasta se va face la inspectorat. "Acea platforma de e-learning, dezvoltata de catre SIVECO, o vom implementa la ISJ, pentru ca ISJ este aplicantul, si nu la Filocalia sau la alta institutie-partener. Mie mi se pare logic acest aspect", a precizat Romaniuc.
Coincidenta sau nu, sapte din cei opt experti care se vor ocupa de formarea formatorilor in cadrul proiectului sint de la Colegiul "Richard Wurmbrand" din cadrul Filocaliei, unul singur fiind de la ISJ.
De altfel, cea mai mare parte a bugetului (peste 13 milioane lei din bugetul de peste 19 milioane) va merge pe salarii, atit la Iasi, dar si la Siveco si la Universitatea Bucuresti. Cheltuielile cu personalul sint normate la 400 lei pe zi, adica dupa plata contributiilor la buget ramin in jur de 250 lei pe zi. Participantii la proiect vor incasa intre 10.000 si 55.000 lei net, in total, pe toata durata proiectului.

-------

Un alt proiect al Filocaliei cu ISJ, de 2,5 milioane de euro
Legaturile create intre ISJ Iasi si Fundatia Evanghelica Filocalia, create de cind in conducerea institutiei publice este Liliana Romaniuc, nu se opresc aici. Daca in proiectul pentru formarea profesorilor de matematica ISJ este aplicat, iar Filocalia este partener, intr-un alt proiect, aprobat in luna august a.c., rolurile se inverseaza: Filocalia este aplicant, iar ISJ, prin Centrul Judetean de Resurse Psiho-Pedagogice (CJAPP) din subordinea sa, este partener.
Proiectul "Impreuna vom reusi" are un buget aprobat de 10.295.725 lei (echivalentul a aproape 2.500.000 euro). Managerul acestui proiect, din partea Filocaliei, este chiar ginerele sefei ISJ, Cristian Lucaci, care este si director al Colegiului "Wurmbrand" din cadrul Filocaliei. Pentru o prestatie de 2 ore/zi, timp de 240 de zile, Cristian Lucaci va primi un salariu de 20.000 de lei din bugetul acestui proiect.

http://www.ziaruldeiasi.ro/invatamant/dinamita-sub-un-proiect-de-5-milioane-de-euro~ni6o8r

Trimis de: little_john pe 22 Oct 2010, 12:07 PM
QUOTE
Ajutor scandalos: 750 milioane lei de la stat pentru scoala privata a familiei sefei ISJ

Alocarea de fonduri de catre Guvern pentru colegiul privat "Richard Wurmbrand", unde director timp de zece ani a fost sefa Inspectoratului Scolar Iasi, colegiu condus acum de ginerele acesteia, a stirnit reactii aprinse printre parlamentari si sindicalisti. Liliana Romaniuc a plecat de la conducerea colegiului familiei in momentul in care a fost numita in fruntea ISJ. Lista cu cele 39 de scoli din judet care au primit finantare pentru reabilitare prin Hotarirea de Guvern 1033, publicata acum doua zile, a fost alcatuita chiar la ISJ Iasi. Este o premiera nationala ca o scoala privata sa primeasca bani de reabilitare in acest mod.

Sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Liliana Romaniuc, a trecut pe lista unitatilor de invatamint care vor primi fonduri bugetare pentru lucrari de reabilitare si colegiul privat din sfera de influenta a familiei sale, "Richard Wurmbrand".

"Lista cu propuneri am inceput sa o facem de citeva luni bune, cred ca de prin vara. Au fost selectate obiectivele care aveau datorii la constructor, cele finalizate in proportie de 90% si scoli unde erau necesare reparatii pentru buna functionare, fiind o necesitate pentru copii", a precizat sefa ISJ, fara a mentiona insa care dintre acestea au fost decisive in ceea ce priveste Colegiul "R. Wurmbrand", din cadrul Fundatiei Evanghelice Filocalia. Prin Hotarirea de Guvern 1033, publicata in Monitorul Oficial in 19 octombrie, s-au dat bani pentru reabilitarea a 39 de unitati de invatamint iesene, Colegiul "R. Wurmbrand" avind alocati in acest scop 75.000 de lei noi, cu mentiunea "Lucrari reabilitare". Gestul inspectorului general, de a trece pe lista de beneficiari colegiul privat la care a fost director timp de 10 ani, pina la numirea in fruntea ISJ, a stirnit reactii de nemultumire in rindul sindicalistilor si al politicienilor, colegi de partid sau din opozitie.(...)

http://www.ziaruldeiasi.ro/invatamant/ajutor-scandalos-750-milioane-lei-de-la-stat-pentru-scoala-privata-a-familiei-sefei-isj~ni6pcj

Trimis de: little_john pe 4 Jan 2011, 03:54 PM
QUOTE
Acad. Florin Constantiniu: Politicienii postdecembriști au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemții și rușii"

De 21 de ani trăim vremuri pretins istorice. Totul a început la Revoluție, când grupurile de tineri care ocupau Comitetul Central strigau exaltați: "Istorie, istoriee...". De atunci, așteptăm mereu să se întâmple ceva istoric. Așteptăm ca cineva, un om de cultură sau un politician providențial, să ne spună că știe încotro trebuie să meargă țara, că există un plan național de dezvoltare. De fapt, vrem să ne vedem pe noi înșine în postura de făcători de istorie. Din păcate, în alegeri, nu ne-am votat „visătorii" potriviți. Nimeni n-a „visat" pentru țară și pentru națiunea română, ci eventual doar pentru sine, pentru ai săi și ai partidului său. Mulțumită politicienilor, în ultimii 21 de ani, România aproape că a fost scoasă din istorie. Nici unul dintre ei n-a avut curiozitatea să deschidă o carte de istorie, pentru a găsi acolo un îndreptar, un ghid de orientare, o soluție anticriză. Dimpotrivă, ajunși la putere, politicienii au scos istoria pe tușă, marginalizând-o în școli și universități, împreună cu latina - limba întemeietoare a românilor. În fața acestui „holocaust" aplicat trecutului românesc, un istoric de mare anvergură, precum este academicianul Florin Constantiniu, nu poate decât să plângă, să se răzvrătească sub o copleșitoare durere. Pentru domnia sa, timpurile pe care le trăim sunt atât de goale de conținut istoric că nu-și mai dorește decât să dispară fizic: „Îmi doresc să scap cât mai curând din această lume de hoție, ticăloșie și nevolnicie, care este România de astăzi".

„Ne îndreptăm spre o sărăcire intelectuală, care va transforma România într-un deșert cultural"
- Domnule profesor, toată lumea știe că Istoria este disprețuită și ignorată în țara noastră. Cât de greșită este această atitudine din partea guvernanților ultimilor 21 de ani?

- Cauzele restrângerii dramatice și regretabile a ponderii istoriei în învățământul românesc trebuie căutate, în opinia noastră, mai întâi, în confruntarea dintre globalism și identitatea națională și, apoi, în percepția eronată a necesităților de pregătire intelectuală și culturală a omului contemporan. Noile forțe economice globale își propun nu ocuparea unui teritoriu sau dominarea unei țări, ci subordonarea întregii lumi. În atingerea acestui țel, globalismul întâmpină un obstacol: identitatea națională a popoarelor, întruchipată în statele naționale. Identitatea națională se hrănește și din memoria istorică, și, atunci, globalismul atacă istoria pentru a slăbi conștiința națională. În al doilea rând, globalismul nu are nevoie de oameni cu un larg orizont de cultură, el vrea specialiști de nișă, performanți într-un domeniu restrâns. Ne îndreptăm spre o sărăcire intelectuală, care va transforma România într-un deșert cultural. Cred că în predarea istoriei, a istoriei românilor în primul rând, în ultimii 21 de ani, s-a înregistrat un regres pe cât de dăunător, pe atât de condamnabil. Școala românească, o școală cu excelente tradiții de învățământ solid și fertil, a fost pusă la pământ de coaliția dintre elevii leneși, bolnavi de socializare pe Facebook; părinții isterizați de odraslele nemulțumite că trebuie „să-și facă temele acasă", și birocrații plafonați, grijulii cu scaunele lor, nu cu educația, și copiind mecanic din publicații străine, pentru a redacta legi, regulamente și programe analitice. De 21 de ani se fac reforme și iar reforme ale învățământului, care, în realitate, subminează funcția instructiv-educativă a școlii. Primul pas în cretinizarea elevilor este prigoana dezlănțuită de birocrații Ministerului Educației împotriva volumului de cunoștințe transmise elevilor. La istorie - și nu numai la noi - s-a început cu îndepărtarea cronologiei: „Să nu încărcăm mintea elevilor cu date". Foarte bine: istoria nu este o disciplină de memorizare, ci de analiză. Dar fără repere în timp nu se pot stabili legăturile cauzale. Și eu sunt împotriva învățării pe dinafară a datelor lesne de găsit într-o cronologie sau într-un manual, dar - pentru Dumnezeu! - cum să înțelegi raporturile de cauză-efect dintre evenimente dacă nu cunoști succesiunea lor în timp? Nu se dorește ca elevii să aibă o pregătire temeinică, și cei trei componenți ai coaliției de care am amintit preferă niște adolescenți ignoranți, incapabili să depășească limbajul „mișto" și „nașpa". Cu astfel de cetățeni, viitorul României este sumbru.

- În timp ce bulgarii își împânzesc țara cu șantiere arheologice, în căutarea tracilor cu care nu au nici o legătură, românii, urmași direcți ai dacilor și romanilor, sunt gata să cedeze străinilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Roșia Montană. Care ar trebui să fie atitudinea statului față de cercetarea arheologică?

- Deși se vorbește de conservarea „patrimoniului național", nu se face nimic pentru păstrarea și valorificarea lui. S-a găsit un alibi: nu sunt bani. Dar banii se găsesc imediat când se construiesc vile și se achiziționează mașini de lux. Este o rușine că statul român nu a participat la „licitația Brâncuși", pentru a achiziționa măcar pipa unui român care a deschis drumuri noi în artă. Nu ne pasă de Brâncuși, dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre rușinea guvernanților noștri, avem mult mai puține șantiere arheologice astăzi, în România, decât pe vremea lui Mihail Roller, de tristă amintire. Sentimentul patriotic se înfiripă la copil din interesul și dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuității se naște din atașamentul pentru un monument, o cruce înălțată să veșnicească un eveniment, un mic schit, pierdut în munți. Cine-i învață pe copii să le ocrotească? Grija pentru urmele înaintașilor - vezi și cazul Roșia Montană - ar trebui să fie un principiu sădit în conștiința românilor încă de pe băncile școlii.

„Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să știe că sunt români"

- Cui credeți că i se datorează situația catastrofală în care se află astăzi România?
- Situația catastrofală în care se află astăzi România are, ca să spun așa, doi responsabili, în afara crizei mondiale: clasa politică și masa poporului român. Clasa politică postdecembristă nu a avut - indiferent de partid - nici un proiect național. A avut, în schimb, un unic gând: să se căpătuiască. S-a repezit asupra României cu singurul gând al îmbogățirii. Oamenii politici au acționat ca niște vandali, distrugând și jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nemții, rușii nu au făcut românilor atâta rău cât au făcut politicienii postdecembriști în două decenii. Când, peste ani și ani, se va scrie istoria timpurilor de azi, „nu vor ajunge blestemele" pentru a-i condamna pe cei care au făcut ca România să rateze o mare șansă de afirmare și bunăstare și să fie adusă la sapă de lemn. Dar clasa politică nu și-ar fi putut desfășura „opera" nefastă dacă în calea ei ar fi întâlnit rezistența hotărâtă a opiniei publice, manifestarea viguroasă a spiritului civic. Din nefericire, am rămas un popor de țărani - spiritul civic se naște la oraș! -, o turmă de oi, care se lasă exploatată, batjocorită, călcată în picioare, fără nici o tresărire de revoltă sau de demnitate (Goga observase, în 1916, același lucru). Clasa politică din România este întocmai ca un răufăcător sigur de impunitate. Și dacă știe că nu are a se teme de nimic, atunci de ce n-ar jefui în continuare? Proteste ca în Grecia - leagănul democrației - sunt de neimaginat în România. Ăsta e marele nostru blestem: o masă supusă, resemnată, incapabilă să se mobilizeze pentru un mare proiect sau pentru o mare idee. Mă întreb dacă noi, românii, nu am părăsit deja scena istoriei. O bună parte a elitei intelectuale a capitulat în fața globalismului, a capitalismului de cumetrie și a clientelismului politic, abandonând funcția de ghid spiritual al națiunii. Oameni ca pașoptiștii, oameni ca făuritorii României Mari ar fi priviți astăzi ca anacronici și nostalgici. Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să știe că sunt români. Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: câți dintre ei au scris sau evocat cu dragoste de trecut împrejurările creării României Mari?

„Din soldați am făcut hoți, din ofițeri, pești, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?"
- Românii au mai trecut prin crize. Spre exemplu, Marea Criză din 1929-1933. Cum s-au descurcat guvernele de atunci?

- Într-adevăr, crize economice au existat și în trecut, dar fiecare eveniment este generat de condițiile istorice care îi conferă unicitate. Soluțiile, deci, nu pot fi identice în cazul unor crize. Cea din anii 1929-1933 a lovit dur România, și guvernanții de atunci, ca și cei de acum, au recurs la concedieri, întârzierea plății lefurilor, reduceri de salarii („curbele de sacrificiu"). A fost marea neșansă a lui Nicolae Iorga, cea mai strălucită minte a românilor, să fie prim-ministru în anii 1931-1932, când criza se îndrepta spre apogeu. A făcut scandal în epocă replica dată de el unei delegații de agricultori, veniți la Mangalia, unde el își petrecea concediul, pentru a se plânge de situația grea în care se aflau, fiind presați de bănci să-și achite datoriile. Iată relatarea lui Iorga însuși: „Iar, cum un om mai simplu strigase la capătul lămuririlor mele, că el e «desperat», i-am spus, glumind: «Nu; fiindcă aici e casa mea, colo e marea; dacă erai în adevăr desperat, la mare te duceai»". Ziarele care-i erau ostile l-au acuzat că i-a trimis pe protestatari să se arunce în mare. Exasperat de „măsurile de austeritate", un colonel, șef de unitate, s-a dus la Constantin Argetoianu, ministru de Finanțe în guvernul Iorga, și l-a întrebat: „Din soldați am făcut hoți, din ofițeri, pești, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?". Criza s-a rezolvat când a încetat pe plan internațional. Sunt convins că și acum va fi la fel. Adevărul este că mari finanțiști nu am avut decât doi: Eugeniu Carada și Vintilă Brătianu. Nu am avut și nu avem mari competențe financiare, capabile de elaborarea soluțiilor de criză. Guvernanții de astăzi vădesc o gândire rudimentară: „să taie", să reducă salariile și să sporească taxele. Un mare plan de investiții, de relansare a economiei, nu există. Să așteptăm, așadar, scrâșnind din dinți, sfârșitul crizei pe plan mondial.

- Care este epoca din istoria românilor pe care o admirați cel mai mult?
- Admirația cea mai puternică o am pentru generația pașoptistă. O forță de creație politică, un devotament pentru interesul național, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat națiunii române. Eșecul revoluției din 1848 nu i-a descurajat pe pașoptiști. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta și, în două decenii (1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câștigat independența. Doar două decenii, adică exact cât i-a trebuit clasei politice postdecembriste să prăbușească România în haos și mizerie. Cum să nu-i admiri pe pașoptiști? Sunt un model care ar trebui prezentat și explicat în toate dimensiunile lui, nu ca o simplă lecție de manual, ci ca un prilej de meditație, responsabilă și fecundă, pentru adolescenți, făuritorii României de mâine. Dar cum să le „încărcăm mintea" cu evenimente și date? Nu se lăuda, nu demult, Ministerul Educației că a mai redus cu 35% cunoștințele de transmis în învățământ?

- Ce vă doriți în 2011?
- Ce-mi doresc în 2011? Să scap cât mai curând din această lume de hoție, ticăloșie și nevolnicie, care este România de astăzi. Întrucât sunt prea bătrân pentru a mai emigra, cum nu există la noi clinici de eutanasiere voluntară, cum procurarea Furadanului salvator e oprită prin lege, nu-mi rămâne decât să-l rog pe Dumnezeu să mă ia la El rapid și ușor.

- Ce urare le adresați românilor, domnule profesor?
Urez poporului român, la începutul lui 2011, să se revitalizeze și să fie capabil să reînnoiască, în condițiile secolului al XXI-lea, performanțele strămoșilor din timpul lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și al luptătorilor pașoptiști.

http://www.cotidianul.ro/133764-_Politicienii-postdecembristi-au-facut-romanilor-mai-mult-rau-decat-mongolii-ungurii-turcii-nemtii-si-rusii

Trimis de: Manuela Pistea pe 8 Jan 2011, 11:13 AM
Buna ziua si La multi ani!

Am si eu o intrebare, va rog.

Sunt profesor, am gradul I, am facut o facultate de 5 ani in specialitatea biologie, pe care am terminat-o in 1996, iar masteratul l-am facut in perioada 2007-2009, la SNSPA, pe ,, Comunicare manageriala si resurse umane".
Intrebarea mea este urmatoarea, acest masterat imi da cele 90 de credite, necesare pt. invatamant?

Va multumesc.

Trimis de: dusile pe 9 Jan 2011, 06:59 PM
Normal trebuie sa aveti prioritate cei cu master ! zic eu parerea mea personala dar la cafeneaua profesorilor poate va informeaza mai bine

Trimis de: little_john pe 1 Feb 2011, 01:48 PM
QUOTE
Secretul nostru național

1. Întîlnire de gradul trei
“This is a national secret”, am încercat să scap cu o glumă de răspunsul la o întrebare care mă punea într-o situație jenantă.

Lord Mayor of Birmingham rîde. Colierul care-i atestă locul în istoria orașului se clatină ușor. Ochii Consilierului Len Gregory, Lord Mayor al orașului Birmingham pentru un an, se luminează, albastru, a zîmbet. Așteaptă, totuși, un răspuns – și nu-i nevoie să spună asta în plain English, ca să înțeleg.

Mă întrebase: cum facem noi, în România, să atragem copiii și tinerii către știință?

Încercasem să evit un răspuns, folosind ceea ce era pentru mine o glumă amară. Ca englez născut, crescut, educat aici, în Birmingham, și cu experiența de viață dată de cei 67 de ani, Len Gregory înțelege folosirea umorului în situații sociale precum aceasta – o convorbire între un oficial și un ziarist. Dar ca inginer (profesia lui de bază) și ca politician al orașului, Lord Mayor încearcă să creioneze o soluție alternativă – poate mai bună? – la ceea ce aici, în Birmingham, s-a formulat ca fiind „o problemă”. Mă privește direct, zîmbind. Ce am să-i răspund, totuși?

Insistă elegant: „How are you dealing with this?” Cum atragem noi, în România, copiii și tinerii către știință?

Prezentul continuu mă descumpănește. Ce să-i spun – că la noi, în România, prezentul continuu din engleză – adică: „acum, cînd vă spun, acest lucru îl facem” – este aproape nefolosit de către autorități, decidenți și chiar de societate, în general? Nu e momentul, sîntem la o reuniune care este mai degrabă informală – dacă nu țin cont de prestanța și aerul oficial în esență al Lord Mayor și Lady Mayoress. Văd colierul istoric purtat de Lord Mayor (funcția, nu omul), a cărui primă verigă s-a pus în 1838, și înțeleg distanța dintre lumi. Nu e vorba de cele cîteva mii de mile dintre București și Birmingham. Este altceva – și, ca atare, nu intru în discuții sociale și politice despre diferențe și asemănări între orașe, societăți și oameni.

Dar Lord Mayor dă de înțeles, printr-o tăcere șlefuită în decenii de educație englezească și printr-o privire pătrunzătoare, că nu venise aici doar pentru un discurs de formă. Nu avea să accepte doar discuții despre vreme ori despre Birmingham City, echipa de fotbal al cărei suporter este.

Len Gregory chiar este interesat să afle cum va reuși Europa, în cîteva decenii de aici înainte, să revină în fruntea cercetării științifice mondiale. Pentru că azi, cînd citiți acest articol, europenii din Stockholm, Berlin, Paris, Lisabona și, iată, Birmingham, știu că – dacă se menține actuala tendință – laboratoarele de cercetare fundamentală și aplicată din Uniune vor fi golite de oameni de știință educați în Europa. Acum, cînd citiți, China și India au, procentual, mai mulți studenți în domeniul științelor exacte decît Europa. Mii de tineri oameni de știință din India și China, extrem de bine pregătiți, bat la ușa laboratoarelor de cercetare ale Uniunii. Și sînt primiți înăuntru, pentru că sînt buni… și pentru că cineva trebuie să-i înlocuiască pe europenii pensionați. Tendința este clară, input-ul verificat, output-ul previzibil. Nici nu m-ar mira să se poată scrie deja o formulă pentru a descrie fenomenul.

Așa încît orașe cu puternică tradiție academică și tehnică, precum Birmingham, au un plan. E mai mult inginerie socială aplicată decît vis de policitian sau activist civic. Din plan fac parte acțiuni care să încurajeze tinerii și copiii să se intereseze de știință. Pentru ca, apoi, ei să fie amuzați de știință, încîntați de știință, fascinați de știință, și, în final, dornici să studieze și să devină viitorii oameni de știință ai Europei. Continentul (citește Comisia și Parlamentul Uniunii) alocă acestui scop peste 300 de milioane de euro. Dar de ce?

2. Către viitor, cu privirea spre trecutul științific
Well, Len Gregory – Lord Mayor of Birmingham – știe de ce: pentru că fără cercetare științifică niciun stat al viitorului nu va putea să rămînă pe scena mondială ca un actor important. Uniunea Europeană își gîndește de pe acum rolul de entitate mondială a anilor 2050. Așa încît se uită în ochii copiilor de cinci, zece sau cincisprezece ani și-i întreabă: credeți că ați putea să duceți mai departe ceea ce au început, acum 200 de ani, inginerii și cercetătorii care au declanșat revoluția industrială?

Aici, în Birmingham, întrebarea are mult, mult sens. În clădirea Millenium Point, cu trei etaje mai jos de locul unde Lord Mayor of Birmingham așteaptă, răbdător, să înțeleagă soluțiile altor europeni, motorul cu aburi perfecționat de James Watt își pufăie măreția trecutului. Birmingham are un muzeu științific în care poți urca, treaptă cu treaptă, scara dezvoltării industriale a omenirii. Tot ce este expus aici are legătură cu orașul, cu universitățile, inventatorii sau inovatorii săi. Cîțiva tineri a căror pasiune pare foarte aproape de perpetuum mobile explică aici vizitatorilor cum este cu puterea aburului, cu sistemul digestiv, cum funcționează creierul uman, cum se produce o imagine tv, sau cîte stele se vor ciocni cînd se vor intersecta, cîndva (cam pe aproape de momentul în care România va fi definitivat planul național de construire a autostrăzilor), Calea Lactee și galaxia Andromeda. Vizitatorii petrec aici, în medie, patru ore pe zi. Și sînt sute, zilnic, uneori chiar mii.

Da, am aflat cu toții la orele de istorie: revoluția industrială, Anglia, Birmingham, motorul cu aburi, James Watt, prelucrarea metalelor, textile, locomotiva cu aburi, industrializare mondială.

Spirala a ajuns la desktopurile ori laptopurile care vă permit să citiți acest text, la telefoanele dumneavoastră mobile care sînt și aparate de filmat, la ceea ce numim civilizația și viața modernă.

Lumea e plină de tehnologie, tehnologia e rodul cercetării științifice. Va fi așa și mîine? Da, în proporție de 99,99%. Restul e marjă de eroare inginerească acceptabilă.

Lord Mayor of Birmingham are de aflat, în această seară petrecută la Millenium Point, ce soluții își imaginează germanii, portughezii, suedezii și francezii – pentru a menține Europa printre inovatorii lumii de mîine. Toți erau adunați aici pentru ultima întîlnire a unui program european, CASC (Cities and Science Communication).

Len Gregory, Lord Mayor care știe că este deja parte a istoriei orașului său, insistă printr-o tăcere politicoasă, așadar, să afle și cum facem noi, românii.

„It’s a national secret”, încerc o glumă. Nu scap de privirea albastră a Lord Mayor of Birmingham, care cere un răspuns fără echivoc, un răspuns ingineresc.

Și recunosc: „Noi nu facem nimic”.

În plain English, asta sună ca o recunoaștere internațională.

„We don’t do anything” – atît i-am putut spune unui Lord Mayor englez.

3. Scumpa mea educație
Ce nu i-am spus, știți.

Noi închidem școli, pentru că le definim drept „prea scumpe” pentru buget. Noi rescriem legea educației de atîtea ori, încît nici profesorii nu mai știu în ce moment al evoluției sau involuției se găsesc. Apoi spunem profesorilor, de la înălțimea tribunei Președintelui Republicii, că dacă li se pare că au salariul prea mic, să-și ia un al doilea job. Că așa e în capitalism.

Pentru Len Gregory, Lord Mayor of Birmingham pentru un an, capitalismul nu înseamnă ce înseamnă și pentru oficialii României din 2011. Pentru Birmingham, capitalismul, cu toate țesăturile sale sociale, de mentalitate și politice, înseamnă inclusiv o privire către ziua de mîine a societății tale.

Faptul că numele îi este gravat pe o plăcuță, alături de celelalte nume ale deținătorilor funcției publice de Lord Mayor of Birmingham, pare să producă asupra lui Len Gregory efectul unei obligații morale. Lord Mayor din 2012 va purta pe umeri și numele lui Len Gregory, așa cum Gregory poartă acum pe umeri medalionul inscripționat WS, inițialele primului Lord Mayor of Birmingham, din 1838, William Scholefield. În preajma motorului cu aburi al lui James Watt și la cîteva străzi distanță de Universitatea în care a învățat, Len Gregory vrea să graveze (împreună cu alții din jurul său) în istoria viitoare a orașului ideea că educația și cercetarea științifică creează o bază solidă pentru dezvoltarea societății de mîine.

Distanța dintre noi nu este numai aceea dintre un ziarist român și un oficial britanic; nu este numai aceea dintre generații; nu ne separă numai o distanță fizică între București și Birmingham. Nu.

Ne separă mentalitățile societăților noastre.

Pentru consilierul municipal din Birmingham Len Gregory, acum Lord Mayor, capitalismul a devenit, deja, purtător de responsabilitate.

Societatea lui este matură, echilibrată și vrea să nu rămînă captiva unui „bine” prezent, în pericol de a afunda creierele în lene și inactivitate, în viitor.

Societatea mea este la pubertate. Crede că trebuie să țipi, să înjuri și să degradezi. E hormonală și războinică. Vrea tehnologie, dar n-o înțelege în profunzime și nu e în stare s-o perfecționeze. Face gălăgie și se afundă, vorbind neîncetat, în subiecte fără importanță istorică. Își copiază referatele de pe internet, pentru ca profesorul european să-i dea notă de trecere. Și, ca orice puber, crede că școala, educația, învățătura, dezvoltarea – sînt „chestii complicate”, scumpe și sînt responsabilitățile altcuiva. E prea greu să le managerieze ori să le finanțeze. Societatea mea nu s-a gîndit cui să-i „paseze” responsabilitățile.

Să-i fi spus toate astea lui Len Gregory, Lord Mayor of Birmingham, orașul care s-a aflat în centrul revoluției industriale?

Am preferat să-i spun că e un secret național modul în care România anului 2011 – establishment-ul politic și țesătura socială ca un întreg – transformă știința într-un subiect atrăgător pentru copiii de azi, potențialii savanți de mîine.

La o zi după ce am avut scurta discuție cu Lord Mayor, aflat la seminarul CASC, un citat din D. Bok (da, o maximă ironie fonetică) îmi atrage atenția asupra posibilului și probabilului nostru viitor:

„If you think education is expensive, try ignorance”.

http://standard.money.ro/politica-si-societate/secretul-nostru-national-15298.html

Trimis de: little_john pe 21 Apr 2011, 09:30 AM
QUOTE
Dezastru in licee: 40% trec de Bac

Rezultatele inregistrate in judet la simularea bacalaureatului arata ca un tablou in culori sumbre. Procentul de promovabilitate este de numai 40%, iar in sapte licee din cele 52 participante nici un elev nu a reusit sa promoveze examenul. Reprezentantii Inspectoratului Scolar nu au vrut sa dezvaluie numele institutiile aflate in aceasta situatie. "Ziarul de Iasi" a identificat patru dintre ele si a stat de vorba cu directorii scolilor. Cum s-a ajuns aici?

Intrucit doar 40,39% dintre elevii care au participat la simularea pentru bacalaureat au obtinut medie de promovare, nu se intrevad rezultate imbucuratoare pentru sesiunea din vara a examenului de maturitate. In timp ce aproape 60% dintre elevii prezenti au picat, o treime din cei inscrisi in clasele terminale au absentat (n.r. 2.242 din 6.757), semn ca nu stapinesc materia. Mai mult, in 7 unitati scolare din cele 52 participante din judet, nici un elev din clasele terminale nu a obtinut la cele trei probe scrise de la simulare cel putin 6. Inspectoratul Scolar nu a dorit sa faca public numele lor, insa reporterii "Ziarului de Iasi" au identificat patru dintre acestea. Cum explica directorii esecul elevilor pe care ii scolarizeaza?

La Grupul Scolar "Mihail Sturdza", din cei 123 de elevi inscrisi in clasele terminale au participat la simulare 67. Dintre acestia nu a obtinut medie de promovare nici unul. "Pur si simplu nu au vrut sa scrie, au tratat aceasta simulare cu indiferenta totala. Au venit, au mizgilit ceva pe ciorne, ca sa treaca o ora si jumatate si sa plece din sala. E jale, nici nu stim ce sa mai facem. Profesorii fac si pregatire suplimentara cu elevii, cite doua ore pe saptamina, dar foarte putini dintre ei vin. Am ajuns sa facem proces-verbal la orele de pregatire suplimentara, ca sa stim exact citi dintre ei vin. Am prins o generatie pacatoasa, foarte slaba", si-a exprimat nemultumirea Stefan Chichirau, directorul Grupului Scolar "M. Sturdza".

In opinia acestuia, scuza ca subiectele au fost "prea grele" nu este plauzibila. "La matematica se putea lua lejer nota 6, iar la romana, fara discutie ar fi trebuit sa ia cel putin 6. Problema e ca ei lasa totul pe ultima suta de metri", e de parere directorul Chichirau.

Pus in fata unui asemenea esec, directorul sustine ca se vede constrins sa recurga la masuri mai dure. "Nu stiu cit e de corect, dar va trebui sa discut acest lucru in consiliul profesoral. Voi obliga elevii ca la sfirsit de saptamina sa aiba cite 5 variante de subiecte rezolvate la fiecare din disciplinele de examen, pe un caiet special si ii voi controla personal. Daca refuza sa le faca, inseamna ca nu stiu si ca nu sint pregatiti pentru bacalaureat, prin urmare nu au de ce sa intre in examen", a spus ferm directorul de la "M. Sturdza".
(...)

http://www.ziaruldeiasi.ro/invatamant/dezastru-in-licee-40-trec-de-bac~ni79p5

Trimis de: dusile pe 27 Apr 2011, 09:05 PM
Tragedie nationala !
Si se mai lauda unii aici cat sunt de buni sensibili la critica pe altii incompetentii ai chiar sustin
Pana si UE ne critica pentru analfabetism dar ne tinem tafnosi !
Niciodata fara critica constructiva nu vom evolua si nimic nu se va schimba .

Trimis de: tyta pe 1 May 2011, 03:43 PM
Da nu-i nici o tragedie. E realitatea-si inca destul de bine coafata. Asta vor onor guvernantii- o turma buna de manevrat. Asta vor elevii- sa nu fie solicitati. Asta vor parintii- sa nu le oboseasca micutii si nici sa se implice cumva in activitatea scolii. Ca urmare, noi ce putem face? Doar sa punem numai note de 10. E bine?

Trimis de: dusile pe 2 May 2011, 09:18 AM
ai perfecta dreptate asa este dar ,Profesorul trebuie sa fie integreu ca un judecator ! Pe cat posibil corect si atitudine corespunzatoare Dar acum ai spus lucru mare care nu pot sa zic ca nu este asa.Adevarul este undeva la mijloc Dar nu ne trebuie o tara de ingineri ci mai trebuie si la dat cu sapa .........

Trimis de: trunghuce pe 13 May 2011, 11:40 AM
Regret faptul ca ceilalti colegi de pe forum nu au happy30.gif happy30.gif sign28.gif

Trimis de: little_john pe 10 Jun 2011, 08:01 AM
QUOTE
Vis de elev din clasa a VIII-a: ”M-aș duce o săptămână la muncă și o săptămână la școală, dacă s-ar putea”

Studiu amplu în 20 de școli din București, Cluj, Galați, Dâmbovița: De ce abandonează tot mai mulți copii școala? Primul răspuns: sărăcia. ”Mama nu are posibilități financiare. Așa că m-aș duce o săptămână la muncă și o săptămână la școală, dacă s-ar putea”, spune un elev de clasa a VIII-a, de la Școala 22 București. ”Elevii, deși copii (6-11 ani), sunt învățați cu munca de mici; practic, sunt exploatați de părinți să îngrijească de cei mai mici decât ei sau de gospodărie”, au descoperit autorii studiului la Școala Iazu, din Dâmbovița. ”Îi trimit la școală doar ca să scape de el acasă sau pentru că știe că trebuie să facă obligatoriu cele 8 clase sau 10, câte sunt acum”, afirmă directoarea școlii 73, din București, despre unii dintre elevii săi. Iar un profesor de la aceeași școală completează: ”Majoritatea copiilor sunt singuri de dimineața până seara. Copilul pleacă singur la școală, nici nu știe părintele cum se îmbracă, dacă mănâncă ceva”.

Studiul a fost realizat la comanda Fundației Dezvoltarea Popoarelor, de un colectiv didactic coordonat de conferențiarul universitar doctor Adrian-Nicolae Dan.

Potrivit acestuia, absenteismul, abandonul și performanța școlară redusă sunt atât cauzele, cât și efectele unor procese complexe, strâns legate între ele: sărăcie, șomaj, investiții reduse, conjuncturale, în infrastructura școlară (mai ales în mediul rural, urbanul mic sau școlile „rău famate” de la periferia marilor orașe), neputința părinților, profesorilor și a comunității, atitudinea contradictorie a societății cu privire la educație.”

Sunt o treime mai puțini școlari decât în urmă cu 8 ani
Abandonul școlar se manifestă tot mai acut, de la un an la altul. Astfel, potrivit datelor oficiale, dacă în anul școlar 2001/2002 în învățământul gimnazial (clasele V-VIII) erau înscriși 1.291.338 de copii, în anul școlar 2008/2009 erau înscriși doar 893.166, scăderea fiind de aproape 31 de procente! Situația este și mai dramatică în mediul rural, unde scăderea este de aproape 38 de procente. Asta, în condițiile în care, în același interval de timp, efectivele totale de elevi și studenți au scăzut cu mai puțin de 5 procente – de la 4.538.714 la 4.322.636.
Pe de altă parte, dacă numărul preșcolarilor a crescut cu 6 procente, la 652.855 în anul școlar 2008/2008, față de 615.861 în 2001/2002, în învățământul primar ajung doar 83,6% dintre cei care erau înscriși în urmă cu 8 ani.

Ce recomadări fac autorii studiului și ce spune Ministerul Educației
Studiul recomandă implicarea autorităților locale, ONG-urilor și bisericilor pentru sprijinirea familiilor cu probleme. Desemenea, cadrelor didactice sunt sfătuite să însoțească asistenții sociali în vizitele la familiile nevoiașe ”pentru a găsi rapid soluții punctuale, dar și pe termen lung de motivare a participării școlare.
Prezentă, azi, la lansarea studiului, Liliana Preoteasa, director general în Ministerul Educației a admis că sărăcia este o problemă cu care se confruntă sistemul de învățământ românesc. Ea a precizat că, deși nu este menirea Ministerului Educației să se implice în programe sociale, se vor finanța câteva inițiative de acest tip, precum mese gratuite pentru elevii proveniți din familii defavorizate. Preoteasa a dat asigurări că se va insista pe programele de tip ”școală-după-școală” sau ”a doua șansă”, destinate celor cu posibilități materiale reduse și celor care au abandonat școala la un moment dat, dar ar fi dispuși să reia studiile.

”Dacă tu nu știi dacă la anul mai ești sau nu aici, nu te mai interesează...”
O altă problemă gravă a învățământului românesc, care duce la abandon școlar (sau, în cazul mai fericit, la mutarea elevului dintr-o școală într-alta, înainte de finalizarea ciclurilor școlare), este dată de fluctuațiile masive de personal didactic, generate de actualul sistem de titularizare. Autorii studiului recomandă schimbarea acestuia, întrucât aproape toți directorii de școli s-au plâns că își pierd cadrele didactice care performează, pentru că se întâmplă să obțină o notă mai proastă la unul dintre examenele de titularizare. În locul cadrelor didactice respective vin altele, care au obținut întâmplător note mai mari, apoi, în anul următor, se întâmplă să nu repete performanța și iarăși să se producă permutări. ”Dacă tu nu știi dacă la anul mai ești sau nu aici, nu te mai interesează...”, a punctat directorul liceului de Arte din Cluj Napoca.

”Părinții ne cer să fim împotriva romilor”
Studiul relevă și frustrarea profesorilor față de solicitările imperative venite din partea părinților de a fi eliminați din școli copiii țiganilor. ”Dacă lucrurile vor merge tot așa, copiii romi se vor trezi izolați, pentru că ceilalți vor migra spre alte școli. E un lucru pe care noi, profesorii, nu îl putem opri. Dorința părinților ar fi ca noi să fim împotriva romilor și noi nu putem. Noi, profesorii, le acordăm tuturor aceleași șanse”, a declarat un profesor de la școala nr. 22, din București.

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/vis-de-elev-din-clasa-a-viii-a-m-as-duce-o-saptamana-la-munca-si-o-saptamana-la-scoala-daca-s-ar-putea-581199.html

Studiul: http://www.scribd.com/doc/57505208/Cautam-Drumul-Spre-Scoala-studiu-FDP-2011

Trimis de: little_john pe 1 Jul 2011, 09:14 PM
QUOTE
Nota 9 la clasa, nota 3 la evaluare
UN SISTEM DE NOTARE BOLNAV: La Iasi, un elev din doi a luat la examen nota cu 2 pina la 6 puncte mai mica decit la clasa

O analiza atenta a tabelelor cu mediile absolventilor de gimnaziu din Iasi scoate la iveala o situatie, daca nu aberanta, cel putin paradoxala. Mai mult de jumatate din elevii din judet au o diferenta situata intre 2 si chiar 6 puncte intre nota de la evaluarea nationala si cea obtinuta la clasa, ca medie. "O diferenta de 1 punct e acceptata la orice evaluare, dar ce depaseste 2 puncte deja ar trebui sa atraga atentia", atentioneaza sefa ISJ. Diferenta este data in principal de lipsa unor standarde clare de evaluare in scoli. Practic, nu se stie cit trebuie sa cunoasca un elev de nota 5 sau 8, spune directorul Colegiului "Racovita. El mai spune ca a remarcat o crestere alarmanta a notelor din gimnaziu dupa 1997, cind s-a decis ca media din scoala sa conteze la admiterea in liceu. Efectul a fost o umflare in mod aberant a notelor, fara legatura cu nivelul de cunostinte. Acum 15 ani, in scolile bune doar 5-6% aveau medii peste 9; acum sint peste 90%. Ce ar fi de facut?

Situatie paradoxala in scolile generale: peste jumatate din numarul total al elevilor de clasa a VIII-a din judet (5.000 din 9.572, n.r.) a obtinut la evaluarea nationala medii mai mici cu 2 pina la peste 6 puncte fata de media de absolvire a gimnaziului. "O diferenta de 1 punct e acceptata la orice evaluare, nici macar 2 puncte nu e chiar atit de grav, dar ce depaseste 2 puncte deja ar trebui sa atraga atentia", recunoaste chiar sefa ISJ, Liliana Romaniuc.

Dintre cei 3.460 de elevi care au luat la evaluarea nationala medii mai mici cu cel putin 3 puncte fata de cit au avut ca medie in cei patru ani de gimnaziu, 399 sint de la scoli din urban. De asemenea, 273 dintre ei (deopotriva de la scoli din oras si de la tara) au media de absolvire a gimnaziului 9 si peste 9.

Cei mai multi dintre cei care au media de absolvire a gimnaziului pina in 9,50 au la evaluarea nationala medii intre 5 si 5,50. Iar multi din cei care au terminat V-VIII cu 9,60, 9,80 si chiar cu 9,90 nu au facut la evaluare mai mult de 6,75. (...)

http://www.ziaruldeiasi.ro/invatamant/nota-9-la-clasa-nota-3-la-evaluare~ni7gvk

Trimis de: dusile pe 6 Jul 2011, 02:46 PM
ce reusit Bacul anul asta si se mai tafnoi unii pe aici asi sustin colegii profesorii incompetentii .Liderii de sindicat mari analisti politici Nu stiu ce are politica cu interesul sindicatelor si anagajtilor ?
Solutii pentru educatie nu aveti Totii se simt timorati de camere video pai si altii lcura cu camere video .Spaga se cere ,prostie la greu Este un cumul d efactorii Multi parintii inconstientii si profesorii nemotivati si dezinteresati .Si altii sunt nemotivati Daca un doctor ai nemotivat atunci omoara oameni ?
Dar parinii nemotivati si elevii?
Este clar ca clipa adevarului a venit si trebuie radiati cei care sunt dezinteresati .
Dar foarte reusit Bacul Multe elite si valori

Trimis de: little_john pe 25 Aug 2011, 08:33 AM
QUOTE
Unități de învățământ din Mehedinți debranșate de la rețeaua electrică din cauza datoriilor

Un număr de 15 unități de învățământ din județul Mehedinți au fost debranșate de la sistemul de furnizare a energiei electrice din cauza datoriilor în achitarea acestor servicii de aproape un milion de lei. Șeful Inspectoratului Școlar Județean Mehedinți, Emil Mirică, a declarat duminică că această situație se datorează fondurilor insuficiente alocate de consiliile locale școlilor de pe raza unității administrativ-teritoriale.
"Printre acestea se află și Grupul Școlar 'Matei Basarab' din Strehaia, care are o datorie la CEZ Distribuție de 230.000 de lei. Aici, pe 22 august, ar urma să se desfășoare sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat, la care sunt înscriși 137 de candidați. Va trebui să-i transferăm la un centru din Drobeta-Turnu Severin", a precizat Mirică.
Potrivit sursei citate, dacă primăriile care administrează școlile deconectate de la rețelele electrice nu vor achita debitele către CEZ Distribuție, noul an școlar riscă să fie puternic afectat, aici cursurile școlare neputând să se desfășoare în condiții de eficiență. AGERPRES

http://www.edumanager.ro/articol.php?id=9627

QUOTE
Jumătate dintre unitățile de învățământ din Bistrița-Năsăud nu sunt autorizate sanitar

Aproape 53% dintre unitățile de învățământ din județul Bistrița-Năsăud nu au autorizație sanitară de funcționare, cele mai multe cazuri de acest gen fiind la școlile generale din mediul rural, potrivit informațiilor furnizate marți de Direcția de Sănătate Publică.
În urma controalelor efectuate de funcționarii DSP, în mediul urban nu au primit autorizație sanitară șapte școli generale și 14 grădinițe, în timp ce toate cele 18 licee s-au încadrat în normele impuse. În ceea ce privește unitățile de învățământ de la sate, 130 de școli generale nu au primit această autorizație, alături de 58 de grădinițe și trei licee.
DSP Bistrița-Năsăud a verificat, în total, 403 unități de învățământ, însă controalele vor continua și în prima jumătate a lunii septembrie, înainte de începerea noului an școlar. AGERPRES

http://www.edumanager.ro/articol.php?id=9641

QUOTE
Aproape 70% dintre unitățile de învățământ din Mehedinți nu sunt autorizate sanitar

Din cele 594 de unități de învățământ din județ doar 191 (31,1%) au solicitat și obținut autorizația sanitară de funcționare pentru anul școlar 2011 - 2012, a declarat luni, directorul adjunct al DSP Mehedinți, Romanița Ionovici. Potrivit sursei citate, în școlile neautorizate sanitar lipsesc alimentarea cu apă potabilă curentă, instalațiile sanitare și de încălzit.
"Se invocă lipsa de fonduri necesare investițiilor care ar trebui efectuate de administrațiile locale. 377 școli aflate în imposibilitatea de a primi autorizații sanitare se află în mediul rural, iar 26 în mediul urban", a precizat Ionovici.
În anul școlar 2010 - 2011, 60% din unitățile școlare s-au confruntat cu același probleme, drept pentru care nu au primit avize, ele funcționând cu riscuri, pe răspunderea directorilor și a edililor localităților pe raza cărora se află amplasate. AGERPRES

http://www.edumanager.ro/articol.php?id=9627

QUOTE
Mai puțin de jumătate dintre școlile din Botoșani au autorizație sanitară de funcționare

Mai puțin de jumătate din unitățile de învățământ din județul Botoșani sunt autorizate din punct de vedere sanitar, a declarat, joi, în ședința Colegiului Prefectural, directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP), Dumitrița Mihailovici.
Potrivit acesteia, doar 278 de unități (dintre care 129 din mediul urban și 149 din mediul rural) din totalul celor 734 de grădinițe, școli sau colegii au primit autorizația sanitară. Șeful DSP susține că neautorizarea instituțiilor de învățământ este determinată, în principal, de lipsa apei curente.
"383 de unități nu au solicitat autorizarea din punct de vedere sanitar. Din datele pe care le deținem, am constatat că, în ultimul an, a scăzut numărul unităților de învățământ autorizate din punct de vedere sanitar. Motivația o reprezintă nesolicitarea autorizației de funcționare", a afirmat Dumitrița Mihailovici.
Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Botoșani, Alexandrina Ada Macovei, susține că, în ciuda numărului mare de unități de învățământ neautorizate, numărul elevilor care învață în instituții cu autorizație sanitară a crescut față de anul trecut, pe fondul comasării școlilor.
"În județul Botoșani există 78.000 de copii în sistemul de educație, dintre care 65.500 învață în spații autorizate, ceea ce înseamnă peste 86%. Dacă raportăm la numărul de clădiri, într-adevăr, mai puțin de jumătate dintre clădiri sunt autorizate sanitar", a afirmat Alexandrina Ada Macovei. AGERPRES

http://www.edumanager.ro/articol.php?id=9605

Trimis de: di_re_lo_2007 pe 21 Sep 2011, 11:02 PM
Am si eu o intrebare: maistru instructor titular, fara ore ca maistru, detasat pe catedra de educatie tehnologica, cu facultate de sociologie la SH, este egal cu profesor? Si mai ales de cand?

Trimis de: little_john pe 13 Oct 2011, 01:50 PM
QUOTE
200 de copii preșcolari s-au îmbolnăvit la Bălan, după ce au stat în FRIGIDERE

Sălile de clasă din grădinițele orașului harghitean european Bălan sunt neîncălzite, pentru că Primăria nu a achitat restanțele pentru furnizarea gazului, iar compania Hargita Gaz nu a reluat alimentarea sistată în luna aprilie.
Cum zilele acestea iarna s-a instalat în Bălan, temperaturile în grădinițe sunt similare cu cele din frigidere – 6 grade Celsius. Încă puțin și sălile de clasă se transformă în congelatoare.
Urmarea este că două treimi dintre cei 280 de preșcolari din Bălan s-au îmbolnăvit, astfel că, azi, grădinițele au fost închise și copiii au fost trimiși acasă.
Ce este și mai grav este că situația nu este nouă – la fel se petrec lucrurile de mai mulți ani încoace! De apă caldă și încălzire nu beneficiază nici școlile din Bălan, dar școlarii sunt ceva mai rezistenți și se consideră că pot participa la cursuri încotoșmăniți.

"Este o problemă care trenează de șase ani. Până în 2010, instituțiile școlare din orașul Bălan au acumulat datorii uriașe către furnizorul de gaz, dar, datorită eforturilor depuse de Consiliul Județean și de Prefectura Harghita, precum și pe baza promisiunilor ferme ale primarului din Bălan că măcar facturile curente vor fi achitate la timp, Hargita Gaz a reluat furnizarea încălzirii și apei calde în unitățile de învățământ. Numai o lună au ținut promisiunile primarului și din noiembrie anul trecut nu a mai achitat niciun leu, nici din restanță și nici pentru facturile curente. Noi am continuat să dăm gaz până în aprilie, pentru că suntem conștienți că elevii și preșcolarii nu sunt responsabili de situația creată", a afirmat Balint Kinga, managerul de comunicare al Hargita Gaz.
Potrivit acesteia, până în septembrie 2011, datoriile unităților de învățământ din Bălan către furnizorul de gaz se ridicau la peste 400.000 de lei.
În urma rectificării bugetare, Guvernul a alocat orașului Bălan suma de 100.000 de lei pentru achitarea parțială a datoriei la gaz, lucru care s-a și făcut, însă furnizorul susține că, "întrucât nici măcar o pătrime din restanță nu s-a achitat", nu este dispus să reia alimentarea cu gaz la școli și grădinițe.
Hargita Gaz și Prefectura Harghita au avansat o propunere potrivit căreia suma de 100.000 de lei alocată de Guvern să fie plătită exclusiv pentru achitarea datoriei grădinițelor, astfel încât măcar ele să beneficieze de gaz, propunere care nu fost acceptată de Primărie și de conducerile școlilor, care ar fi rămas fără încălzire în timpul iernii, pe considerentul că nu se poate face discriminare între copii, toți având același drept constituțional la educație, în condiții civilizate, fie ei preșcolari sau școlari.

"Este o soluție inacceptabilă și inumană în același timp. Copiilor, prin Constituție, li se garantează dreptul la educație și acela trebuie respectat, indiferent că studiază la grădiniță sau într-o școală, nimeni nu poate decide să favorizeze unii copii în detrimentul celorlalți. Am ajuns în situația de a opta între a da căldură unora și altora nu?", a declarat Orban Lorand, profesor de istorie la o școală din Bălan.
El a adăugat că elevii de la școli merg la cursuri, dar stau îmbrăcați în clase, unde temperatura a fost, joi dimineață, de șase grade Celsius.
Pe de altă parte, părinții elevilor care sunt în ani terminali nu înțeleg de ce copiii lor trebuie să aibă de suferit, la fel ca în anii precedenți, când "s-a întrerupt mereu anul școlar și au fost nevoiți să o ia mereu de la capăt".

Primarul din Bălan, Mihai Mereș, spune că orașul nu are bani să plătească datoriile de peste 300.000 de lei pe care cele șase unități de învățământ le-au acumulat la furnizorul de gaz.
"N-am putut să plătim facturile la gaz, așa că am dispus blocarea anului școlar pentru copii. Mai bine stau acasă decât să înghețe la școală. Absolut nimeni nu ne-a ajutat, Guvernul a făcut doar promisiuni, Consiliul Județean, în loc să ne dea bani, ne-a executat silit și ne-a luat banii din cont, iar din bugetul orașului, chiar dacă s-ar încasa sută la sută taxele și impozitele locale, n-am fi capabili să plătim gazul în școli. Suntem un oraș sărac, cu oameni săraci", a declarat Mihai Mereș.

Șeful Inspectoratului Școlar Județean Harghita, Ferencz Salamon Alpar, acuză Primăria orașului Bălan că nu s-a preocupat îndeajuns de unitățile de învățământ din localitate, afirmând că autoritatea publică locală și-a făcut un obicei din a "șantaja" folosindu-se de copii.
"E inacceptabil faptul ca un primar sau oricine să șantajeze o terță parte cu copii și cu sănătatea copiilor. În Harghita există unități administrative de la sărace la foarte sărace și pretutindeni, cu execepția Bălanului, se asigură funcționarea instituțiilor de învățământ, condițiile proprii pentru educarea unor copii mici, care nu sunt vinovați de măsurile care nu sunt luate de autoritățile publice locale", a spus inspectorul școlar general harghitean.

Activitatea minieră din Bălan, care susținea întreaga comunitate, a fost desființată, astfel că mai mult de jumătate din populația activă a orașului este plecată la muncă în străinătate, pentru ca familiile să își susțină copiii și rudele rămase acasă.
În școlile și grădinițele din orașul Bălan învață aproximativ 1.300 de elevi și preșcolari.

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/200-de-copii-prescolari-s-au-imbolnavit-la-balan-dupa-ce-au-stat-in-frigidere-593501.html

Trimis de: gabiec pe 13 Oct 2011, 07:29 PM
QUOTE (di_re_lo_2007 @ 22 Sep 2011, 12:02 AM)
Am si eu o intrebare: maistru instructor titular, fara ore ca maistru, detasat pe catedra de educatie tehnologica, cu facultate de sociologie la SH, este egal cu profesor? Si mai ales de cand?

Este imposibila aceasta detasare.
Pt un raspuns la intrebarea dv ati alambicat datele, de nu se intelege nimic. Cu ce specializare este maistru instructor titular si pe ce post? Ce specializare a terminat la facultatea de sociologie? Daca specializarea este sociologie, nu poate fi detasat pe post de prof. educatie tehnologica, ci doar daca avea studii in domeniul economic, agricol, silvic, sau tehnic. Cu studii medii, la fel, nu putea fi detast pe educatie tehnologica. Deci, sunt multe variabile.

Trimis de: little_john pe 21 Oct 2011, 06:15 PM
QUOTE
Din cauza frigului din clase, elevii din Bălan țin orele și în aer liber!

user posted image

Situație dramatică în localitatea Bălan (8000 de locuitori) din județul Harghita. De la începutul săptămânii au fost sistate cursurile în toate cele patru unități de învățământ din oraș. Motivul: frigul din clase, ca urmare a sistării alimentării cu gaz a unităților de învățământ pentru neplata datoriilor (aproximativ 300.000 de ron) de către primăria din localitate. La Grupul Școlar Liviu Rebreanu, directorul a organizat un referendum, cei 300 de elevi optând pentru varianta de a suspenda procesul de învățământ, temperatura din clase fiind între 4 și 8 grade. Ieri, pe fondul încălzirii vremii, la inițiativa profesorilor, și cu aprobarea părinților, s-au reluat cursurile la Școala Generală 1 și la Școala Generală "Geo Bogza”. Profesorii au optat pentru ore de 35 de minute, cu 5 minute pauză între ele. Clasele 1-4 își desfășoară activitatea de la ora 9 la 12, iar clasele 5-8 de la 12 la 16.

Ora de geografie, pe masa de ping-pong
La Școala Generală 1, orele pentru elevii claselor 1-4 durează doar 25 de minute. Câțiva profesori au optat să își țină orele în aer liber, afară fiind mai cald decât în clase. Cu harta agățată în gard și cu elevii adunați pe și lângă masa de ping pong, profesorul de geografie încearcă să își practice meseria (foto). Directorii unităților de învățământ se plâng că situația este mai mult decât catastrofală. "Astfel încât sistemul de încălzire centrală să nu se strice, permanent trebuie să curgă apă prin țevi. Cum apă caldă nu avem, curge apă rece, iar temperaturile din încăperi scad și mai mult. Nu putem îngheța anul școlar. Nu este o soluție. Elevii nu au nici o vină pentru situația creată”, a declarat directorul Școlii Generale 1, Hada Janos, pentru portalul szekelyhon.

”Depindem de soare”
Directoarea Școlii Generale "Geo Bogza”, Liliana Târnăucă, a precizat că procesul educațional depinde, în acest moment, de condițiile meteo de afară. "Efectiv, depindem de soare. Noi am optat pentru ore de la ora 11 până la ora 15. Nu putem să ne permitem să pierdem orele. Dacă se înnorează sau se răcește vremea, o să ne adunăm mai multe clase în aceiași încăpere. Avem copii inteligenți, cadre bine pregătite, o clădire la standarde moderne, dacă va fi nevoie vom aduce calorifere electrice. Trebuie ținut cont de faptul că suntem într-o zonă săracă și mulți copii nu au acasă, nici măcar condițiile de la școală”, a precizat Liliana Târnăucă

Primarul dă vina pe Guvern
Primarul localității a ajuns la limita disperării și acuză Guvernul că nu alocă fonduri suficiente pentru această zonă a țării. ,,M-am gândit să pun la dispoziția firmei Hargita Gaz toate clădirile din oraș, drept garanție, pentru reluarea furnizării gazului. Suntem în discuții și cu mai multe bănci pentru acordarea unui credit, dar sunt pesimist pentru că împrumuturile se dau, de regulă, pentru investiții și nu pentru datorii", a declarat Mihai Mereș pentru Informația Harghitei. Luni, Guvernul a stabilit, prin ordonanța de urgență 1101, alocarea sumei de 40.000 de ron Primăriei Bălan, pentru achitarea datoriilor. Autoritățile județene vor avea o întâlnire, la începutul săptămânii viitoare, la Miercurea-Ciuc, pentru a discuta soarta învățământului din Bălan

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/din-cauza-frigului-din-clase-elevii-din-balan-tin-orele-si-in-aer-liber-594312.html

Trimis de: little_john pe 1 Nov 2011, 08:17 AM
QUOTE
Clase intregi de liceu, de nota 2

Testarile bobocilor de la liceu au scos la iveala faptul ca ei nu au nici macar cunostintele elementare. La disciplinele la care urmeaza sa sustina bacalaureatul, s-au inregistrat medii sub 4. Aceste rezultate au fost obtinute, in special, la grupurile si colegiile cu profil tehnic. "Noi avem in acest an scolar 3 clase, la zi, iar mediile generale obtinute de acestea variaza intre 1,50 si 3,43", spune directorul unui grup scolar. Nici la unitatile de elita rezultatele nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor.

Rezultatele obtinute de elevii de clasa a IX-a de la grupurile scolare si colegiile cu profil tehnic din judet arata faptul ca acestia vin din gimnaziu fara cunostinte elementare. La disciplinele de baza, cele la care urmeaza sa sustina bacalaureatul peste 3 ani, cei mai multi au luat note mai mici de 4. Rezultatele de la aceste testari nu sint o pata in cataloagele unitatilor scolare, insa constituie un barometru important pentru nivelul de pregatire al claselor de inceput. Profesorii au aflat astfel ca, in demersul lor didactic, trebuie sa o ia cu acestea aproape de la zero. „Rezultatele de la testari arata un nivel foarte scazut al elevilor din clasa a IX-a. Noi avem in acest an scolar 3 clase, la zi, iar mediile generale obtinute de acestea variaza intre 1,50 si 3,43. La romana, mediile pe clasa sint intre 1,50 si 2,50, la matematica intre 1,75 si 2,17, la chimie intre 1,65 si 2,20, la fizica intre 1,70 si 3,20, iar la biologie intre 2,66 si 3,43. Practic, ei nu au baza, dar vom face tot ce se poate ca sa ii aducem la media de promovare a fiecarui obiect, apoi a bacalaureatului. Si cei de anul trecut nu aveau baza, iar anul acesta au ajuns sa ia la testarea initala peste 5. Ma refer la fizica, disciplina pe care o predau", a precizat Mariana Stana, director al Grupului Scolar „A. Saligny".

„Media generala este 2,55"
La nivelul unitatii, cadrele didactice vor sa vada daca rezultatele foarte slabe pot fi puse pe seama faptului ca elevii au venit cu goluri mari din gimnaziu ori a faptului ca au o dotare intelectuala slaba. „Noi le-am distribuit teste de inteligenta, iar rezultatele acestora le vom analiza si le vom comunica parintilor, ca sa stie de unde pornim cu ei", a explicat Mariana Stana. Mediile pe clase, la materiile de bacalaureat sint foarte mici si la Colegiul Tehnic „CFR". Aici, la cele sase clase de a IX-a, mediile generale sint intre 2,55 si 4,18. „La matematica, media generala este 2,55, la romana 3,58, la fizica 3,19, la chimie 4,18, iar la biologie 3,11. Ne asteptam sa fie rezultate atit de slabe, stiindu-le mediile de admitere. Atita timp cit pot intra la liceu cu medii sub 4 si nu mai sint scoli de arte si meserii ori scoli profesionale spre care sa se indrepte... Noi le-am distribuit chestionare pentru a vedea care sint stilurile lor individuale de invatare - adica cum prind mai repede, astfel incit sa ne adaptam metodele de predare in functie de acestea", a mentionat Carmen Ciobotaru, director adjunct la Colegiul „CFR".

„Nu e neaparat numai vina lor"
Performantele inregistrate de boboci la testarile initiale sint dezamagitoare si la Grupul Scolar „St. Procopiu". „La a IX-a, unde avem doua clase, mediile variaza intre 2 si 3,50. Ma refer la disciplinele de bacalaureat, dar la nici o testare initiala nu s-a depasit 4,50. Chiar daca au venit cu lipsuri mari din generala, sa stiti ca elevii manifesta interes pentru scoala. Nu e neaparat numai vina lor ca vin cu lispuri mari, problema tine si de familie. Multi dintre ei au parintii plecati sa munceasca in strainatate si sint lasati in grija bunicilor sau a vecinilor", a explicat Mihai Alexandru, director al Grupului Scolar „St. Procopiu". Chimia si fizica sint pentru cei mai multi elevi de clasa a IX-a discipline „de pe alta lume".
„Eu predau chimie la patru clase de a IX-a, iar media cea mai mica este 1,81, iar cea mai mare 3,60. Din cele 13 clase de a IX-a cite sint in total, la trei sau patru ai cu cine discuta. Majoritatea elevilor, dupa doi ani de chimie facuti in gimnaziu, nu au nici cele mai elementare notiuni. Nu stiu sa scrie compusi, nu stiu simbolurile, nu stiu tipurile de reactii, nu stiu nimic, ce mai... Sint dintre ei care nu inteleg sensul cuvintelor, ce sa le spun eu de electroni negativi, ca se uita la mine ca la...", s-a plins Lorela Iancu, director al Grupului Scolar Tehnic din Hirlau. Pentru cei care au facut gimnaziul cu 10-15 ani in urma, chimia si fizica sint discipline ceva mai prietenoase. „La cele 3 clase de la zi, media generala este intre 2,50 si 3. La clasa de seral, unde sint tineri cu virste cuprinse intre 21 si 35 de ani, s-a vazut ca nivelul de pregatire este mai bun, dovada ca notele la testarile initiale au fost de 5 si peste 5. Cu ei nu a fost necesar sa iau de la 0, fiindca au acea cultura generala cu care promotiile curente nu mai vin la liceu. Si cei de la zi ar avea potential, numai ca ei vin din gimnaziu cu handicapul ca nu sint in stare, ca fizica nu e de ei", a precizat Manuela Cislaru, director al Grupului Scolar Nicolina.

Inspectoratul nu are o statistica
Disciplinele exacte i-au pus in dificultate si pe elevii de la colegiile de elita. „La romana, media generala variaza intre 8,57, la clasele de a IX-a, si 8,08, la clasele de a XII-a. La romana, cea mai mare pondere la cele cinci clase de liceu o au notele intre 8 si 9. La matematica, mediile pleaca de la 6,18, la a IX-a, si ajung inspre 6 la a XII-a. Profesorii de matematica au spus ca si in anii anteriori elevii luau 6 si 7 la testarile de la inceput de an scolar, dupa care isi inteteau efortul, pentru a obtine rezultate bune. Totodata, mi-au semnalat ca nu toti itemii de la testarea initiala au fost la fel de importanti si de relevanti in ceea ce priveste pregatirea elevilor pentru examenele viitoare", a explicat Camelia Gavrila, director al Colegiului „C. Negruzzi".
Rezultatele de la testarile initiale nu vor fi comunicate public, la nivel judetean, facind obiectul unor analize realizate la nivelul fiecarei unitati scolare. „Conform «Foii de parcurs», rezultatele la testele initiale sint confidentiale. La nivelul comisiilor metodice se vor face analize si se vor stabili masuri, se vor face informari in cadrul consiliilor profesorale, dar nu s-a solicitat o statistica pentru Inspectoratul Scolar", a precizat Sabina Manea, purtator de cuvint al ISJ.

http://www.ziaruldeiasi.ro/local/clase-intregi-de-liceu-de-nota-2~ni7qme

Trimis de: temsan pe 9 Nov 2011, 05:19 PM
ce sant alea mai de sus frate... studii despre ce??

un mc rezumat se poate

Trimis de: little_john pe 19 Nov 2011, 09:49 AM
QUOTE
Prințesa viorii: 15 ani, 50 de premii, n-are ce mânca. “Pește la masă? Ce frumos ar fi!”

Este cea mai răsfățată când urcă pe scenă și cântă. Blondă, suavă, strălucitoare, cu aer de top model, zici că Anna e un personaj de pe covorul roșu. Așa e la fiecare recital, prințesa scenei. La final, după flori și aplauze, prințesa nu mai zâmbește. Își trage pe ea un palton ponosit și pleacă acasă cu tramvaiul. Acasă, adică într-un apartament prăfuit din București, cu mobilă șubredă, veche de 20 de ani.
E seară și mama e încă la serviciu, face curățenie acasă la un client. Și-a luat cu ea și medicamentele pentru depresie. Bunica e în sufragerie, așteaptă să vină ora să-și ia pastilele de cancer. Îi pune masa Annei: o farfurie micuță cu cartofi prăjiți. Sunt mai mult fripți, căci bunica n-a mai avut decât o lingură de ulei în casă. Până la pensie mai e mult, iar uleiul e scump. Și oricum, pensia ei abia trece de 200 de lei, iar mama nu ia mai mult de 500 de lei salariu. Nu le dă mâna să-și cumpere nici măcar deodorant, folosesc bicarbonat de sodiu ca antiperspirant. Se scaldă toate trei în aceeași apă, pe rând, căci apa caldă costă o avere pentru ele. 
La prânz au împărțit în trei o singură porție de ciorbă. Au primit-o de la Fundația Sfânta Macrina și, ca să le ajungă, bunica a lungit-o cu trei căni de apă. Au mâncat-o așa, mai mult apă chioară. Tot de la fundație a primit și cutia cu pateu pe care i-a dat-o Annei la școală, la pachet. Fata e în clasa a zecea la Liceul de Muzică George Enescu. I-a fost rușine să-și întindă pateul pe pâine acolo, chiar în fața colegilor. Ei își cumpără hamburgeri și pizza și îi aduc părinții cu mașini scumpe la școală. Unii au chiar mașină cu șofer personal. Așa că Anna s-a dus într-un colț mai ferit și acolo a desfăcut pateul, ascunsă de colegi. Și asta a fost o zi bună, când a avut ce să mănânce. Altă dată a trecut ziua cu un singur măr.
“La magazinul de jos știu eu un depozit unde dau merele mai stricate cu un leu 50 kilul. Le cureți cu cuțitul partea stricată și sunt ca noi. Numai de acolo îi cumpăr fructe, sunt cele mai ieftine. Pește la masă? Hm, ce frumos ar fi! N-am mai mâncat de la începutul anului”, ne spune bunica.
Uneori, pe copilă o mai încearcă ispita și îndrăznește să-și dorească și ea un sandviș de la Mc-ul de alături, unde se strâng în pauză, la masă, colegii ei. Dar un sandviș acolo e scump, banii ăia mai bine îi ține să-și cumpere sacâz pentru vioară. Odată, ca să-și cumpere o carte la 37 de lei a făcut economii trei luni de zile. Dulciuri mănâncă atunci când ia bunica pensia. Când vine poștașul, bunica repede coboară la magazin și, fericită, cumpără două ciocolate mici cu rom, la ofertă: două bucăți la un leu. 

La trei ani știa tabla înmulțirii, la patru ani scria
Așa trăiește Anna zi de zi. Are 15 ani, iar tata, un neamț, nu mai vrea să știe nimic de ea. Când era ea mică, el era atât de zgârcit, încât aproape că ținea frigiderul sub lacăt. Fetița avea un an și tata nu o lăsa să mănânce nimic până nu sosea el acasă. “Era zgârcit cât toată Germania la un loc!”, își amintește bunica. Din fericire, mama a reușit să fugă într-o zi din Germania cu copila în brațe și așa a reușit să și divorțeze. 
Muzică Anna face de la cinci ani, când un profesor s-a decis că are “auz absolut”. A câștigat 50 de premii și are mai bine de 100 de recitaluri. Este cea mai bună din clasa ei, aproape în fiecare an are zece pe linie. Anul trecut, însă, a fost cam supărată căci a scos “numai” 9. 78, cea mai mică medie din viața ei de elevă.
La trei ani știa tabla înmulțirii, la patru ani scria. În clasa întâi îi speria pe toți profesorii: era singurul copil care reușea să stea nemișcat ore întregi, cu mâinile agățate de o vioară aproape cât ea. Ziceai că e răstignită. Băieții, de pildă, nu prea reușeau. Vioara cântărea prea mult pentru ei, după câteva minute picau leșinați. Pe vremea aia, fetița Anna jinduia să aibă și ea o păpușă Barbie. Dar ea avea numai păpuși ieftine și urâte, din acelea cărora le cădea capul imediat cum le luai în mână să te joci cu ele. De abia pe la zece ani a avut prima ei păpușă Barbie, primită. N-a avut mama bani să i-o cumpere ea.

“Cred că e foarte trist să nu-ți mai dorești nimic”
La 12 ani deja era vedetă în școală, era unul dintre copiii cu cele mai multe premii. Colegii îi pronunțau numele cu respect; ajunsese, așa, un fel de model pentru fetițele mai puțin talentate, trimise de părinți cu forța să devină artiste. Își doreau să fie în pielea Annei. Anna avea o dorință secretă: să-i cumpere mama acel hanorac alb cu mov și cu glugă pe care îl văzuse ea odată într-o vitrină. Dar costa 30 de lei, foarte scump. Nu i l-a cumpărat, așadar, niciodată. Și acum, după trei ani, Anna stă pe marginea patului și încă mai visează la hanoracul acela. Dar cum ar fi fost, oare, să aibă o viață îndestulată și să nu-și mai dorească nimic? Stă un pic pe gânduri: “Mai bine nu. Cred că e foarte trist să nu-ți mai dorești nimic”.
Marele ei vis este ca într-o zi să cânte în Orchestra Vienei. Dar până atunci se luptă să facă rost de bani ca să-și continue școala de muzică. În medie, o costă 1000 - 1.200 de lei pe lună să facă liceul și să meargă la concursuri. Plătește 100 de lei ore suplimentare pe săptămână, taxe pentru concursuri, drum și cazare și apoi mai sunt o grămadă de alte mărunțișuri de întreținere a viorii. 140 de lei costă corzile noi, 100 de lei părul nou de arcuș (toate acestea se înlocuiesc o dată la câteva luni) și multe altele…
Dacă n-ar mai strânge ceva bani din concursuri, fata ar trebui să abandoneze școala căci n-ar avea de unde plăti totul. Anna nu este numele ei real. Ne-a explicat, însă, că sărăcia este o umilință mult prea mare pentru ea ca să poată suporta să-i dezvăluim identitatea în ziar.

http://www.jurnalul.ro/observator/printesa-viorii-15-ani-50-de-premii-n-are-ce-manca-peste-la-masa-ce-frumos-ar-fi-596966.htm

Trimis de: little_john pe 23 Nov 2011, 02:22 PM
QUOTE
Câți absolvenți inutili am format în 21 de ani de haos în educație

În ultimii 21 de ani nicio autoritate din România nu a vrut să afle câți absolvenți de facultate din fiecare domeniu poate absorbi piața muncii, ce domenii sunt suprasaturate, și ce domenii au deficit de specialiști. Nimeni nu s-a îngrijorat că numărul universităților a urcat, și cu el și numărul șomerilor cu diplomă la absolvire.
Nici ministerul Muncii cu instituțiile subordonate, nici Ministerul Educației nu știu si nu au vrut să afle de câți specialiști e nevoie, în mod real, în piață, în ultimii 21 de ani, care sunt domeniile care înregistrează deficit de oameni specializați și care sunt domeniile suprasaturate, care formează licențiați șomeri.
MONEY.ro a solicitat ministerelor de resort o evidență cu privire la strategia/planul pe termen lung a României cu privire la cererea și oferta de absolvenți de facultate din fiecare domeniu de studiu, în piața locală.
Răspunsul primit din parte autorităților a fost lămuritor. Până acum, nicio autoritate publică nu a comandat și nu a citit vreun studiu longitudinal cu privire la cererea de specialiști în piață, care să ne dea indicii despre domeniile în care piața e suprasaturată și despre cele în care e loc de noi specialiști.
Mai mult, Ministerul Educației nu a urmărit evoluția numărului de absolvenți în domeniile suprasaturate, nici nu a găsit oportun să formuleze soluții pentru a frâna explozia de absolvenți în aceste domenii, când inflația de specialiști deja devenise evidentă, pentru a corela astfel oferta la realitatea din piață.

Perspectiva Ministerului Educației asupra acestui fenomen s-a fundamentat exclusiv pe informațiile primite de la ANOFM. Dar cifrele furnizate de ANOFM nu sunt reprezentative la nivel național și nici nu aproximează amploarea fenomenului. De ce? ANOFM contabilizează doar locurile de muncă pentru a căror ocupare angajatorii solicită medierea Agenției. Prin urmare, perspectiva Ministerului Educației asupra fenomenului e trunchiată.
Răspunsul primit din partea Ministerului Educației, la mai bine de o lună de la primirea solicitării noastre, se referă la formularea intențiilor Ministerului de resort să gestioneze această problemă pe viitor.
”Vă informăm că în acest moment a fost demarat proiectul „Evaluarea și prognozarea cererii de muncă potențiale pentru absolvenții de învățământ superior, în structură ocupațională, la orizontul anului 2020, în vederea dezvoltării corespunzătoare a politicilor privind instruirea de nivel universitar”, finanțat prin MECTS-ANCS, care urmărește identificarea informațiilor relevante referitoare la problema în discuție”, au declarat pentru MONEY.ro oficialii Direcției Generale Învățământ Superior, Recunoașterea și Echivalarea Studiilor și Diplomelor.
(...)
Unde suntem astăzi
Doar în anul universitar 2009/2010 am format peste 72.000 de economiști, peste 20.000 de pedagogi, aproape 18.000 de absolvenți de Științe Juridice, peste 13.000 de specialiști Științe Politice, și peste 10.700 de filologi. Acesta este doar vârful aisbergului, însă. Pe lângă aceștia, am mai format doar în 2010 peste 6.600 de ingineri eletronică & electrotehnică, aproape 6.400 de mediciniști, peste 4.000 de absolvenți de Arhitectură și Construcții. Iar lista poate continua.
Poate absorbi piața aceste cifre astronomice? Ce facem cu acești absolvenți, al căror număr urcă irațional, de la an la an?

CÂȚI SPECIALIȘTI AM FORMAT ÎN ULTIMII 21 DE ANI
Primul trend: perioada 1990-1996
Între anii universitari 1990-1995 am format, în această succesiune, ingineri metalurgiști și construcții de mașini, ingineri energie electrică și electrotehnică, economiști, medici, juriști, arhitecți și proiectanți. Iată numărul absolvenților de facultate pe specializări, furnizat de Institutul Național de Statistică, la solicitarea MONEY.ro:

47.078 absolvenți de Metalurgie și Construcții de Mașini.
27.361 absolvenți de Energie Electrică și Electrotehnică.
27.313 de economiști.
19.485 de absolvenți de Medicină Umană.
13.341 absolvenți de Științe Juridice.
11.599 de absolvenți de Arhitectură și Construcții.
10.248 absolvenți de Mate-Fizică.
9.459 filologi.
6.809 absolvenți de Istorie-Filosofie.
4.497 absolvenți de Pedagogie.
0 absolvenți  Științe Politice.


Care sunt particularitățile trendului:
Numărul absolvenților de Științe Juridice a urcat de la 314 în anul universitar 1990/1991, la 7.830 pe an (în anul universitar 1995/1996).
Numărul economiștilor a urcat de la 2.209 pe an (în anul universitar 1990/1991), la 9.672 de absolvenți pe an (în anul universitar 1995/1996).
Numărul filologilor a crescut abrupt în perioada menționată: de la 388 de absolvenți în anul universitar 1990/1991, la 3.352 de absolvenți doar în anul 1995/1996.
Numărul absolvenților de Istorie-Filosofie a urcat de la 168 pe an (în 1990/1991), la 2.752 pe an (în 1995/1996).
Juriști: de la 314 pe an (în 1990), la 7.830 doar în 1995/1996.
Economiști: de la 2.209 pe an (în 1990), la 9.672 pe an (în 1995).
Filologi: de la 388 pe an (în 1990), la 3.352 pe an (în 1995).
Absolvenți Istorie-Filosofie: de la 168 pe an (în 1990), la 2.752  pe an (în 1995).


Al doilea trend: perioada 1996-2009
În intervalul 1996-2009 (luați ca ani universitari) am format: economiști, juriști, pedagogi, filologi, ingineri, medici. Vezi mai jos lista specializărilor cu cei mai mulți absolvenți.
502.988 de economiști.
175.590 absolvenți de Științe Juridice.
133.628 absolvenți de Pedagogie.
115.769 de filologi.
103.645 ingineri energie electrică și electrotehnică.
77.196 medici.
71.436 absolvenți de Istorie-Filosofie.
68.787 absolvenți de Științe Politice.
47.697 absolvenți de Metalurgie.
46.228 absolvenți de Mate-Fizică.
35.573 absolvenți de Arhitectură și construcții.


Care sunt particularitățile celui de-al doilea trend:
Ce a marcat schimbarea radicală a trendului în 1996: creșterea pantagruelică a numărului de economiști, la peste 22.000 de absolvenți pe an, din 1996. Dacă în 1995 am format 9.600 de economiști în facultățile de stat și private, în anul următor cifra absolvenților de ASE/ISE s-a apropiat de 23.000. În 2007 am raportat cei mai mulți absolvenți de Economie într-un an, din istoria învățământului superior românesc: 91.884 au absolvit facultatea doar în anul universitar 2007/2008.
Mai remarcăm o creștere abruptă și a numărului absolvenților de Pedagogie, de la an la an: de la circa 2.000 pe an (în 1996), la peste 20.000 de absolvenți pe an (în 2009).
În anul 2000 am avut prima promoție de absolvenți de Științe Politice (SP), formată din aproape 1.000 de tineri specialiști. Numărul absolvenților a urcat de la an la an, la peste 4.000 de absolvenți de SP pe an, apoi peste 6.000 de absolvenți de SP pe an universitar, pînă la peste 13.600 de absolvenți în anul universitar 2009-2010.

Economiști: de la 22.887 pe an (în 1996/1997), la 72.641 pe an (în anul 2009/2010).
Juriști: de la 10.362 pe an (în 1996-1997), la 17.954 absolvenți pe an (în anul 2009/2010).
Filologi: de la 6.803 pe an (în 2001/2002), la 10.705 absolvenți pe an (în anul 2009/2010).
Pedagogi: de la 2.404 pe an (în 1996-1997), la 20.647 pe an (în anul universitar 2009-2010).
Absolvenți de Științe Politice și Administrative: de la 986 pe an (în anul universitar 2000-2001), la 13.625 pe an (în anul universitar 2009-2010).


Concluzie: nu avem statistici care să reflecte fidel amploarea șomajului în rândul absolvenților de facultate din fiecare domeniu/specializare, astfel că nimeni nu știe exact care e ponderea absolvenților de ASE/ISE, de Drept sau din orice altă specializare, din anul universitar x, care sunt șomeri.
Nu avem nicio statistică de încredere și reprezentativă referitoare la șomajul în rândul absolvenților de facultate, defalcat pe specializările/domeniile din care provin absolvenții.  Concret, nimeni nu a găsit oportun să măsoare câți dintre absolvenții de Științe Economice, Științe Politice, Pedagogie sau Drept, dintr-un an reușesc să se angajeze și câți sunt șomeri. Iar acest vid de informație se rostogolește cu fiecare generație de absolvenți de facultate - oameni care-și aleg traseul academic și profesional "în orb". Până când nu vom  ști exact care sunt domeniile care formează preponderent șomeri licențiați, candidații își vor fundamenta alegerea traseului academic pe cifre care cosmetizează piața muncii și angajabilitatea lor la absolvire.

http://www.money.ro/cati-absolventi-inutili-am-format-in-21-de-ani-de-haos-in-educatie_1164766.html

Trimis de: little_john pe 12 Oct 2012, 07:45 AM
QUOTE
Secretul celui mai bun sistem de invatamant din lume

Copiii finlandezi de azi vor fi intr-o zi profesionistii cei mai bine pregatiti din lume. Nu o spun astrele, ci date obiective: din anul 2000, cand OECD a inceput sa elaboreze raportul PISA - Programul pentru evaluarea internationala a elevilor - Finlanda a ocupat primele locuri ale podiumului in Europa, datorita nivelului excelent al educatiei sale.

Doar 8% dintre elevii finlandezi nu termina studiile obligatorii, fata de 30% din elevii spanioli sau 50% dintre cei romani care nu iau bacalaureatul, noteaza ziarul ABC, citat de Agerpres. Pentru a gasi cheia succesului finlandez, Javier Melgarejo, psiholog si fost director la colegiul Claret din Barcelona, a studiat acest sistem de invatamant timp de zece ani.

Prima lui surpriza a fost sa afle ca pana la varsta de 4-5 ani, mai putin de jumatate din copiii finlandezi merg la gradinita si nu incep scoala pana la 7 ani. Totusi, dupa doi ani punctajul lor este mai mare decat al celorlalti copii din tarile studiate de OECD. In primii sase ani de scoala primara, la majoritatea materiilor elevii au singur invatator, care are grija ca nimeni sa nu fie exclus. Este un mod de a le intari stabilitatea emotionala si siguranta de sine. In primii cinci ani nu exista note, doar calificative. Nu se cauta impulsionarea competentei si nici comparatiile intre elevi.

Invata mai putin, dar ies mai destepti
Invatamantul gratuit de la varsta prescolara si pana la universitate include sali de clasa, bufet, carti, manuale si alte materiale scolare, care sunt platite doar in caz de pierdere. Programul incepe la orele 8.30-9 dimineata pana la 15.00 dupa-amiaza, cu o pauza de masa intre orele 12-12.30. In total sunt 608 ore de curs la scoala primara, fata de 875 de ore in Spania si cam tot atatea in Romania, cu teme pentru acasa care nu sunt excesive.

Cum pot obtine rezultate atat de bune? "Succesul finlandez se datoreaza imbinarii a trei elemente: familia, scoala si resursele socio-culturale (biblioteci, activitati de recreere, film)", asigura Melgarejo. Cele trei elemente sunt strans legate si functioneaza in mod coordonat.

"In Finlanda, 80% din familii merg la biblioteca la sfarsitul saptamanii", spune psihologul catalan, potrivit caruia stimularea lecturii acasa este fundamentala. Sistemul social finlandez contribuie prin numeroase ajutoare oficiale acordate familiilor care isi pot coordona programul de munca cu cresterea copiiilor. In Finlanda exista o mostenire culturala luterana a responsabilitatii bazate pe disciplina si efort, stimulata si de mediul climatic care ii obliga sa ramana in casa in perioada rece. Este totusi un punct comun cu alte tari vecine, precum Suedia sau Danemarca, mai avansate economic, dar care figureaza cateva locuri mai jos in clasamentul PISA.

Finlandezii considera ca tezaurul unei natiuni sunt copiii
"Nu variabilele socio-economice sunt cele determinante", adauga Melgarejo. Deosebirea sta in calificarea profesorilor, mai ales la cursurile primare. "Finlandezii considera ca tezaurul unei natiuni sunt copiii, iar pentru educatia lor recurg la cel mai buni profesionisti din tara", spune psihologul catalan. Cei mai buni docenti predau la cursurile primare unde se deprind elementele fundamentale care vor sta la baza educatiei viitoare. Se considera ca la varsta de 7 ani copilul este intr-o faza manevrabila, cand se realizeaza conexiunile mentale fundamentale care ii vor structura intreaga viata. Este esentiala selectionarea celor care il vor calauzi in acest proces. Pentru a fi invatator este nevoie de o medie buna la bacalaureat si de o mare doza de sensibilitate sociala (participare activa, voluntariat etc.).

Admiterea la facultate, cel mai dur examen
Fiecare universitate isi selecteaza candidatii printr-un interviu pentru a estima capacitatea de comunicare si de empatie. Se cere rezumatul unei lecturi dintr-o carte, explicarea unei teme in fata clasei, o demonstratie de aptitudini artistice, o proba de matematica si alte aptitudini tehnologice. "Este cel mai greu examen din tara", asigura Melgarejo. Procesul de selectie pretinde candidatului diplome si perioade practice. Nu intamplator profesorii sunt bine apreciati social in Finlanda. "Este o onoare sa fii invatator la scoala primara", spune el. Finlanda aloca intre 11 si 12% din bugetul statului si primariilor pentru a finanta modelul sau. Este o politica inteligenta care da roade, fara presiuni precum in Coreea sau Japonia, alte tari situate pe primele locuri in PISA.

http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/secretul-celui-mai-bun-sistem-de-invatamant-din-lume~ni905e

Trimis de: little_john pe 19 Nov 2012, 03:19 PM
QUOTE
10% din profesori au plecat. Restul?

În ultimii trei ani, din învățământ „au dispărut“ peste 40.000 de cadre didactice. Ce cale au apucat acești oameni și ce i-a determinat să renunțe la „cea mai nobilă profesie“?

Anca Radian, fostă profesoară de istorie pentru ciclul gimnazial, spune că, „e greu să arăt cu degetul spre un singur motiv. Salariul era batjocură, elevii sunt sub orice critică, în pauze nu auzeam decât bârfe. Eram convinsă că pot demonstra că se poate face ceva în sistemul ăsta absurd, așa că pierdeam mult timp căutând metode de a atrage copiii spre materia mea. La un moment dat, am realizat că îmi ratez viața încercând să mut munții din loc. Am avut o șansă și am luat decizia corectă. Am plecat.“ Șansa a constat în intrarea într-un proiect cu finanțare europeană câștigat de un ONG clujean. La câteva luni de când a început colaborarea pe proiect, și-a dat demisia din învățământ.

În alt capăt al țării, în Iași, Vera Tudosie s-a retras și ea, anul trecut, „fără niciun regret“. „Mi-a plăcut mult meseria asta și am făcut multe eforturi să ajung titular pe un post decent. Și totuși, nu mai aveam timp pentru nimic, eram epuizată de dezinteresul generalizat al elevilor, profesorilor, directorilor, inspectorilor... Apoi, aveam două masterate în matematică, simțeam că merit mai mult.“ Acum are o mică firmă de IT, pentru care și soțul său a renunțat la meseria anterioară.

Spune că poate în sfârșit să petreacă timp cu cei doi copii și că, în privința câștigurilor, nu există termen de comparație. Pe de altă parte, povestește cazul unei colege care și-a luat concediu fără plată (legea le permite profesorilor să lipsească de la catedră un an de zile), iar acum a ajuns să lucreze în agricultură, în Germania, „de unde a jurat că nu se mai întoarce. Și ca ea sunt multe“.

user posted image

4 din 10 profesori își fac bagajele
Întrebați ce cred că vor profesa peste cinci ani, 41% din respondenții sondajului „Viața tânărului profesor”, realizat acum câteva luni de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, au declarat că vor renunța, cu siguranță, la învățământ (în timp ce, detaliu deloc de ocolit, 29% spun că încă nu s-au decis).

Ce vor face după încheierea carierei la catedră? Fie se văd tot în țară, dar activând în mediul privat (60% din opțiuni), fie vor alege să plece din țară (25%), fie, a treia cea mai populară opțiune, își vor lansa propria afacere (10%).

Principalele motive ale evadării din sistem sunt, în ordine, salariul prea mic, dotarea slabă a școlilor, lipsa de respect față de profesori și incoerența legislativă. (Un alt motiv, nu întotdeauna valabil și nici transparent, este valoarea mare a șpăgilor acordate pentru un loc de titular, de ordinul miilor de euro).

Potrivit reprezentanților Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, „calitatea personalului continuă să fie o problemă la nivelul întregului sistem. Astfel, lipsa cadrelor didactice calificate, a celor titulare, precum și lipsa abilităților privind activitatea de cercetare științifică constituie motivele cele mai importante de neîndeplinire a nivelului minim de calitate din școli. La fel, aproape 1 din 6 cadre didactice sunt noi, iar aproape un sfert fac naveta - această stare afectând negativ rezultatele elevilor.“ Conform calculelor instituției, fluctuația personalului din educație ajunge la 30%-40%.

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/10-din-profesori-au-plecat-restul-174319.html

Trimis de: little_john pe 19 Dec 2012, 02:35 PM
QUOTE
Pentru o revolutie in educatie

Anul acesta am initiat impreuna cu Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR) o serie de expozitii stiintifice interactive pentru copii. Dintr-un punct de vedere, evenimentele au avut foarte mare succes; cele doua editii au atras peste 20.000 de vizitatori, iar citeva zeci de scoli – inclusiv din provincie (Braila, Pitesti, Ploiesti etc.) au trimis grupuri organizate de elevi.

Pe de alta parte, acesti 1.500 sau 2.000 de elevi care au venit cu clasa la expozitie, de virste diferite, din Bucuresti sau din provincie, de la scoli private sau de stat, mi-au oferit o imagine, deloc favorabila, a invatamintului romanesc. Pe scurt, lucrurile arata cam asa:

1) Elevii nu dispun nici macar de o bruma de cunostinte stiintifice. Vreau sa fiu bine inteles; nu ma refer la cine stie ce teorii avansate si complicate; ci la o perceptie intuitiva, de baza. Atunci cind discuti cu copii de 12-13-14 ani constati ca le lipsesc pina si notiunile elementare. Daca le spui de atomi sau molecule parca ai vorbi in sanscrita veche; compozitia apei este un mister profund, de conservarea energiei ce sa mai spun.

2) Imensa majoritate a vizitatorilor, fie copii, fie adulti (!) nu sint capabili sa citeasca, sa inteleaga si sa urmeze o lista (scurta!) cu instructiuni. Fiecare experiment avea un panou explicativ – 2 sau 3 paragrafe in care se descria sumar fenomenul ilustrat plus o lista cu maximum 3 pasi pentru partea practica. Cam 80% din vizitatori se napusteau direct la butoane si comutatoare apasind pe ele si invirtindu-le in nestire, fara sa faca nici cea mai mica tentativa de a citi si de a intelege ce trebuie facut. Daca se miscau niste ace pe cadrane sau daca se aprindeau niste beculete plecau mai departe satisfacuti.

3) O totala lipsa de curiozitate. Un exemplu tipic l-a reprezentat aparatul de electroliza; efectuata corect, la finalul demonstratiei se obtinea o bubuitura de toata frumusetea, cu conditia de a respecta instructiunile! Cele trei butoane, mari si colorate, trebuiau apasate un timp minim specificat si intr-o ordine precisa. Ce sa vezi, majoritatea vizitatorilor apasau haotic pe butoane apoi, deoarece nu se intimpla nimic spectaculos, treceau netulburati mai departe. Nu incercau sa citeasca explicatiile, nu-i intrebau pe supraveghetori de ce nu merge exponatul, nu-si puneau nici o intrebare; pur si simplu se duceau la alt stand sa mai apese pe niste butoane.

4) Incapacitate de abstractizare, de gindire logica si de argumentare. De fiecare data cind am prezentat expozitia unui grup de elevi, am incercat sa-i fac sa descopere unele lucruri singuri, incurajindu-i sa construiasca si sa argumenteze un rationament care sa duca la explicarea unui fenomen sau al altuia. Aproape invariabil, in locul unei insiruiri logice de idei, sareau sa raspunda cu cuvinte izolate, cu iz stiintific, dar fara nici o legatura cu problema in cauza (intreb la un moment dat, “Din ce e compusa apa, din oxigen si…?” “Din oxigen si celule!” mi se raspunde…). Mai mult, indiferent ca nimereau sau nu raspunsul la intrebarile mele, nu am intilnit nici macar un caz in care vreun elev sa-si sustina si sa-si argumenteze pozitia.

5) Elevii nu pun si nu-si pun intrebari. La sfirsitul fiecarui tur ii intrebam daca au nelamuriri, daca vor sa mai afle ceva. De obicei, se facea liniste…

6) Esecul scolilor private. Un fenomen ciudat la prima vedere: invariabil, elevii “de la stat” au manifestat un interes mult mai mare decit cei “de la privat”, atit fata de exponate cit si fata de explicatii. Mai mult, cei mai interesati s-au dovedit copiii de la scolile din mediul rural sau din cartierele marginase ale Bucurestiului. Si la scolile private am putut observa o diferentiere – cu cit taxa de scolarizare era mai mare, cu atit elevii erau mai apatici. Nu glumesc!

7) In fine, mai ales cei de la scolile private, sunt obisnuiti sa primeasca lucrurile de-a gata. La expozitia din toamna am organizat un concurs; daca raspundeai corect la 4 intrebari (simple), primeai un rucsac. Foarte putini au fost capabili sa dea raspuns corect la toate intrebarile; de multe ori nici macar un copil dintr-o clasa. Ce conteaza, aproape toti se asteptau sa-si primeasca rucsacul, indiferent de raspunsurile date! Am fost chiar intrebat “Noi nu primim nimic? Macar un premiu ca am participat?“


Concluziile de mai sus, de unele singure, ar putea fi usor atacate; pina la urma se bazeaza doar pe niste observatii personale, departe de rigoarea ceruta de un studiu sociologic. Pe de alta parte, ele nu fac decit sa ilustreze rezultatele fara echivoc ale nenumaratelor cercetari privind invatamintul romanesc: proasta calitate, ineficienta, absolventi sub-mediocri.

In cercetarea nu contam. In top 40 mondial intra Polonia, Cehia, Ungaria, Turcia si Slovenia; noi nu. Intre primele 500 de universitati din lume se afla una din Croatia (Zagreb), una din Slovenia (Ljubljana), una din Serbia (Belgrad), doua din Ungaria (Budapesta, intre primele 400, si Szeged) si doua din Polonia (Varsovia si Cracovia, intre primele 400 amindoua); nici una din Romania nu intra in top. Poate ca imaginea cea mai sumbra o ofera rezultatele obtinute de elevii de 15 ani in cadrul testarilor PISA. In toate clasamentele Romania se afla pe ultimul loc in cadrul tarilor dezvoltate; mai rau, dupa unele criterii se intimpla uneori sa fim depasiti pina si de tari precum Trinidad si Tobago!  Daca intram in detalii e si mai rau: Clasificarea se face pe 7 nivele (de la 0 la 6); aproape jumatate din elevii romani de 15 ani se afla la nivelul 1 sau mai jos, cu alte cuvinte sint practic analfabeti! Mai are rost sa continui? (...)

http://www.contributors.ro/dezbatere/pentru-o-revolutie-in-educatie/

Trimis de: tyta pe 6 Jan 2013, 11:59 AM
sad.gif Noi, cei ce lucram la clasa, stim aceste lucruri de foarte multa vreme. Si ce daca? Cui ii pasa? Timpul trece, minciuna merge...dupa noi, potopul! Atatea minti luminate si persoane importante au tras semnale de alarma. S-a schimbat ceva? Au fost altceva decat discursuri sforaitoare intr-o minunata limba de lemn? "Trebuie!" "Trebuie!" "Trebuie!" TREBUIE!

Trimis de: little_john pe 31 Jan 2013, 03:31 PM
"O, Tempora! O, Mores!"

QUOTE
Anghel Stanciu, deputat PSD, despre bugetul pentru Educatie: "Sunt cifre la a treia zecimala copiate din bugetul guvernului Boc. De ce am cheltuit bani pentru scoala cu domnii Ponta, Voinea, Chitoiu?"

Deputatul PSD Anghel Stanciu a criticat marti Guvernul Ponta pentru ca a alocat Educatiei un buget de doar 3,14% din PIB si pentru ca ar fi copiat din bugetele prezentate de Guvernul Boc. "Acest buget il stiu de 10 ani. Era bine macar sa se schimbe programul, softul. Sunt cifre la a treia zecimala copiate din bugetul lui Boc. Inseamna ca a fost bun bugetul lui Boc", a spus Anghel Stanciu in Comisia de invatamint.

Cele mai importante declaratii ale deputatului PSD Anghel Stanciu:
- Astazi pentru mine este o zi neagra, pentru ca nu poti sa asisti la rezultatul unei lupte de 20 de ani.
- Si am in fata un articol de 24 septembrie 2003 cu urmatorul titlu: 'PSD promite pentru invatamant 6% din PIB pana in 2007'.
- O am in fata si pe doamna invatamantului romanesc, profesor Ecaterina Andronescu, cu care am reusit sa introducem in legea invatamantului prevederea ca 6% din PIB se va aloca de la bugetul de stat. A fost celebrul articol 170 din legea invatamantului 84/1995.
- Acest text a fost preluat apoi si in Legea 1/2011.
Nu am stiinta ca acest articol sa fie eliminat.
- Ceea ce ma surprinde si ma face sa declar efectiv ca astazi e o zi neagra este faptul ca noi ne-am batut din 1992 pentru a introduce o cota in lege din PIB. Si a fost batalia pentru 4%. Apoi ne-am batut pentru 6% si s-a trecut si acest 6% care a fost sa zicem aproximativ dat intr-un singur an. 
- Astazi ne gasim pe un buget care are 3,14% din PIB , asa cum spune bugetul cetateanului, adica 4,4 miliarde de euro.
- Cu un astfel de buget, obiectivele pe care le-am laudat la investirea domnilor ministri, si frumoase intr-adevar, si un program de guvernare as spune eu aplicat catre elev, dar si catre profesor, sunt greu de indeplinit. Nu stiu ce guvern trebuie sa mai vina sa inteleaga odata ca sansa Romaniei o reprezinta invatamantul si cercetarea.
- Cat va trebui sa mai asteptam sa invatam de la finlandezi, de la norvegieni, de la suedezi, daca vreti si de la nemti - ca n-aveau ce manca dupa al doilea Razboi Mondial cand au dat 8-9% din PIB, de la japonezi. Noi ce dorim?
- A spune ca nu sunt bani, ca nu am o paine sau cum spunea dl Chitoiu ca e un tort - cam amar tortul asta - si ca taiem felii din el. Pai nu conteaza cat de mare e tortul, 6% e 6%. Ne uitam in jur si vedem unde suntem cu aceasta scoala care in unele localitati mai este construita din chirpici.
- Va doresc succes domnilor ministri, dar daca un prim-ministru tanar, un ministru de Finante tanar, un ministru al Bugetului - Liviu Voinea - mult mai tanar si conferentiar universitar daca nu ma insel, gasesc sa copieze de la cap la coada bugetul domnului Gherghina, atunci ma intreb: de ce am cheltuit bani cu dansii pentru scoala? Pentru ca acest buget il stiu de 10 ani. Era bine macar sa se schimbe programul, softul. Sunt cifre la a treia zecimala copiate din bugetul lui Boc. Inseamna ca a fost bun bugetul lui Boc.
- De aceea sunt revoltat si indiferent de consecinte, pentru ca nu mai sunt o tanara speranta dupa al saselea mandat in Parlament si in aceasta comisie, cel putin la rectificare - si aici ma adresez in primul rand domnilor ministri, dar si doamnei ministru si domnului presedinte Tilvar (Angel Tilvar, presedintele Comisiei pentru invatamant din Camera Deputatilor - n.red.) - sa nu mai avem situatia din 2011 cand bugetul invatamantului a fost rectificat in minus.
Am si eu niste amendamente: de crestere la 6% din PIB, chiar prin majorarea deficitului bugetar. Mai am amendamente care privesc scolile din colegiul meu si pe care o sa le discutam la timpul respectiv.
- Sper ca nu va fi nevoie sa ajung sa conduc Camera Deputatilor din postura de decan de varsta ca sa vad odata pentru totdeauna aplicati cei 6% din PIB pe care ii plimbam din 2006 ca moastele Sfintei Paraschiva. Scoatem afara sa vada publicul o data pe zi si pe urma restul de zile in tot anul il ducem inapoi la 3%.


http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14109100-anghel-stanciu-deputat-psd-despre-bugetul-pentru-educatie-sunt-cifre-treia-zecimala-copiate-din-bugetul-guvernului-boc-cheltuit-bani-pentru-scoala-domnii-ponta-voinea-chitoiu.htm

QUOTE
Cristiana Anghel, învățătoarea grevistă, vede altfel realitatea din Senat

În luna decembrie a anului trecut, Cristiana Anghel (PC) spunea că va renunța la funcția din Parlament dacă bugetul Educației nu va crește. Acum le mai dă răgaz un an colegilor din Guvern.

Odată cu proiectul de buget pe 2013, guvernul condus de Victor Ponta a ratat testul respectării promisiunilor electorale. Alocarea a doar 3,14% din PIB domeniului Educației este departe de acel 6% la care s-a angajat USL, prevăzut și în Legea Educației/b]. Ajunsă membru PC, senator și chiar membră a Comisiei de învățământ, Cristiana Anghel, învățătoarea care, în 2010, a stat 70 de zile în greva foamei, nu a mai cerut nici ea mai mulți bani pentru profesori, pentru că a văzut cum stau lucrurile "în realitate". "Nu sunt mulțumită de ceea ce se întâmplă în sistem, dar [b]am și realizat că anul acesta este important să plătim cele 5 miliarde de euro la FMI", a explicat, ieri, pentru EVZ, Cristiana Anghel. Senatoarea, care, în luna decembrie, amenința cu plecarea din Parlament, dacă Guvernul va amâna majorarea bugetului pentru Educație, s-a răzgândit. Anul acesta le mai dă o șansă guvernanților. "Începând de anul viitor nu voi mai înțelege, mai ales dacă va crește bugetul Curții Constituționale, de exemplu", a spus Anghel, subliniind că banii pentru Educație sunt "oricum" mai mulți decât în 2012. Și-a retras amendamentul  Fosta grevistă a foamei nu-și amintește ca Victor Ponta să fi promis 6% din PIB pentru Educație. "A spus că va încerca să dea învățământului sume mai mari", îl scuză ea pe premier. Anghel, de fapt, a inițiat ea însăși un amendament în acest sens la bugetul pe 2013, dar și l-a retras. Cât despre creșterea salariilor cadrelor didactice, și aceasta va trebui să mai aștepte. Întrebată despre greva foamei care a făcut-o cunoscută, fosta învățătoare explică acum că doar primele trei zile au fost ca protest față de neacordarea măririlor salariale promise de PDL profesorilor. "Următoarele zile am continuat greva nemulțumită că în România nu există stat de drept", a spus ea. Singurul nemulțumit  Deputatul PSD Anghel Stanciu a fost singurul care și-a exprimat nemulțumirea față subfinanțarea învățământului. "În loc să creștem bugetul Educației, plimbăm acest 6% din PIB, din 2006, ca moaștele Sfintei Paraschiva" spus el. L-a pus la punct Victor Ponta: "Dacă poate cineva să înmulțească banii din buget ca în minunile biblice, eu sunt fericit", a comentat premierul. În Opoziție, USL vroia 6% din PIB Pe vremea când se aflau în Opoziție, reprezentanții USL s-au plâns de multe ori că învățământul este subfinanțat, promițând că această problemă va fi rezolvată odată ce ei vor ajunge la guvernare. Când Emil Boc a decis amânarea alocării a 6% din PIB de la 1 ianuarie 2012 la 1 ianuarie 2013, senatorul PSD Ecaterina Andronescu a luat foc. Ea declara că decizia Guvernului este ilegală și va degrada până la colaps învățământul. Amânarea aplicării cu doi ani a Legii Educației va face ca subfinanțarea învățământului să devină critică, mai spunea Andronescu.

http://m.evz.ro/news/1021619

PS: Pentru cei care au uitat: http://www.presidency.ro/static/ordine/Pactul_National_pentru_Educatie.pdf

Trimis de: Vasile Tudor pe 7 Feb 2013, 08:42 AM
Cuantificarea proceselor educaționale

Trimis de: little_john pe 12 Mar 2014, 09:43 AM
http://www.zf.ro/zf-24/educatia-este-in-cadere-libera-pentru-ca-statul-cheltuieste-mai-mult-pe-paznici-decat-pe-profesori-12244920

Trimis de: little_john pe 18 May 2014, 10:58 AM
QUOTE
România se situează detașat pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de sărăcie a copiilor

România se situează detașat pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de sărăcie a copiilor. Aceasta este de 1,3 ori mai mare decât la vecina noastră ceva mai puțin prosperă, Bulgaria, și de opt ori mai ridicată decât media celor mai mari patru țări ale UE. Datele au fost prelucrate de UNICEF și vizează neîndeplinirea a două sau mai multe din 14 criterii stabilite uniform pentru 27 de state ale UE, Norvegia și Islanda.
Aceste criterii, aplicate pentru copiii cu vârste între 1 și 16 ani, includ cerințe ale unui trai civilizat, pornind de la trei mese pe zi, dintre care una cu carne, trecând prin posibilitatea de a avea haine noi și spațiu pentru a învăța și până la sărbătorirea zilei de naștere sau a unor evenimente religioase.

user posted image

user posted image

user posted image

(...) Copiii percep discrepanțele de nivel de trai mult mai acut, deși tocmai ei nu pot întreprinde mai nimic pentru a schimba această stare de lucruri.  (...) Dacă nu introducem politici radicale care să ne întoarcă rapid în Europa (unde până și bulgarii au rămas la limită, deși cu venituri situate sub ale noastre), ne vom confrunta în perspectivă cu probleme sociale grave, de la calitatea forței de muncă și până la delincvența în creștere rapidă.

http://cursdeguvernare.ro/saracia-copiilor-o-analiza-romania-mai-aproape-de-sua-si-cu-mult-sub-oricare-alt-stat-din-ue.html

Trimis de: ancanegrescu pe 28 May 2014, 03:06 PM
sunt de acord cu tot ce s-a discutat mai devreme....tocmai de aceea fiul meu a plecat la studii in Anglia printr-o agentie numita Mirunette.Ofera consiliere pentru admiterea la facultate in strainatate. Recomand tuturor sa apeleze cu incredere la ei si sa isi trimita copii la studii in afara pentru a putea invata ceva.

Trimis de: Vasile Tudor pe 28 May 2014, 04:33 PM
Educația sub semnul creativității reprezintă "cheia" cu care tinerii valoroși deschid larg orizontul pentru România de mâine.

Trimis de: little_john pe 10 Jul 2014, 07:21 AM
QUOTE
Bugetul Educației s-a dublat în ultimul deceniu, iar numărul de elevi a scăzut. De ce nu crește calitatea absolvenților? Cine este responsabil?


http://www.zf.ro/eveniment/bugetul-educatiei-s-a-dublat-in-ultimul-deceniu-iar-numarul-de-elevi-a-scazut-de-ce-nu-creste-calitatea-absolventilor-cine-este-responsabil-12918159

Trimis de: little_john pe 12 Nov 2014, 10:42 PM
QUOTE
Federatia Editorilor din Romania: "Industria cartii a ajuns in Romania la cel mai jos nivel de dupa 1990"

In ultimii cinci ani au disparut doua treimi din edituri si numarul angajatilor din industria cartii s-a redus cu aproape 50%, in Romania. Aceasta este una dintre concluziile Conferintei nationale a editorilor si difuzorilor de carte din Romania, care s-a desfasurat in perioada 7-8 noiembrie la Sinaia, anunta intr-un comunicat Federatia Editorilor din Romania.

"In anul 2013, din cele 1.420 edituri care au rezistat recesiunii economice, crizei lecturii si interventiei haotice a statului in domeniu, 898 (63,2%) n-au produs mai mult de 10 titluri si doar 45 de case si grupuri editoriale au trecut de 100 de aparitii. Piata de carte nu valoreaza mai mult de 90-100 milioane euro (la pretul de coperta), incluzand aici manualele si editiile de chiosc (carte +ziar). Practic, la noi se cumpara o carte pe an pentru fiecare locuitor, in timp ce in tarile vestice media este de 7 ori mai mare", se arata in comunicat.

Cele mai importante cauze care contribuie la o piata subdezvoltata a cartii in Romania sunt nivelul scazut al puterii de cumparare in randul populatiei, problemele sistemului de distributie (mai ales diminuarea 'tragica' a numarului de librarii), lipsa strategiilor si programelor guvernamentale in domeniul industriei editoriale, carentele cadrului legislativ, esecul sistemului de invatamant de a stimula lectura, valorile, educatia, sustin editorii. (...)

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18538089-federatia-editorilor-din-romania-industria-cartii-ajuns-romania-cel-mai-jos-nivel-dupa-1990.htm

Trimis de: little_john pe 24 Mar 2015, 10:55 AM
confused59.gif confused59.gif confused59.gif
QUOTE
Geniul medicinei își dă casa pe o carte

Geniul neurochirurgiei românești și unul dintre cei mai mari neurochirurgi ai lumii, academicianul născut la Darabani, Leon Dănăilă își vinde apartamentul, singurul bun pe care îl deține, pentru a face rost de banii necesari tipăririi unei cărți de specialitate.(...)

Autor și coautor a peste 40 de cărți de specialitate, acad. prof. dr. Leon Dănăilă a plătit în urmă cu trei ani 130.000 de lei pentru publicarea celor trei volume ale tratatului „Functional neuroanatomy of the brain”. Cum sponsori nu se mai găsesc, iar posibilitățile sale financiare sunt extrem de reduse, pentru publicarea următorului tratat de neorochirurgie la care spune că ține foarte mult va încerca să facă rost de bani într-un mod ce-i va aduce prejudicii. „Acum scriu încă o carte și mă gândesc cum s-o plătesc. Dar am găsit o soluție - eu am donat casa de la Darabani și tot ce am acolo Primăriei, iar casa soției de la Davidești, Argeș, am donat-o tot Primăriei. Am apartamentul în care stau ca avere și acum m-am trezit că nu am bani cu ce să public. Am găsit pe cineva să-i vând apartamentul în care stau, cu condiția să stau în el până când mor și-mi dă o sumă de bani și așa o să pot publica o altă carte pe care o am aproape”, spune Leon Dănăilă.

Potrivit academicianului, venitul său lunar, obținut de la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare se ridică la 2.500 de lei, lucru demonstrat și de fluturașul de salariu. Mai mult, profesorul consultă gratis pe oricine, de la politicieni și oameni de afaceri, până la boschetari. Pe ușa cabinetului său este chiar lipit un afiș pe care chiar scrie că toate consultațiile oferite de acad. prof.dr. Leon Dănăilă, de luni până vineri între orele 7.00 și 8.00, sunt gratuite.

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu[b], a fost contactat de reporterii „Monitorului” pentru a-și expune punctul de vedere în această chestiune, însă consilierii săi au susținut că [b]oficialul a avut un program extrem de încărcat și nu a avut timp să se documenteze.

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Actualitate/2015-03-21/Geniul+medicinei+isi+da+casa+pe+o+carte.html

Cine este Leon Dănăila?
QUOTE
Leon Dănăilă s-a născut la data de 1 iulie 1933, în orașul Darabani (jud. Botoșani).
(...)

Realizări profesionale[modificare
Datorită acestor specializări și aplicării celor mai moderne tehnici operatorii, a reușit să facă operații neurochirurgicale din cele mai complexe și să scadă mortalitatea operatorie la procente comparabile cu ale celor mai renumite clinici de neurochirurgie din lume. Astfel, în cazul neurinoamelor de acustic a redus mortalitatea operatorie de la 51% la 4%, iar în domeniul anevrismelor intracerebrale de la 49% la 4%. Aceste rezultate se datorează unei tehnici operatorii bine pusă la punt, precum și faptului că a introdus în arsenalul sălii de operație din Romania microscopul operator (1979) și laserul (1984).

Până în prezent a efectuat peste 27.000 intervenții chirurgicale din care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul.

Gradul de dificultate al intervențiilor chirurgicale (anevrisme intracraniene - peste 2700, malformații arteriovenoase peste 300, neurinoame de acustic peste 350, tumori hipofizare peste 250, meningioame peste 1300, tumori de trunchi cerebral, tumori medulare, tumori intraorbitare, tumori de bază a craniului, tumori intraventriculare, tumori de glandă pineală etc). Numărul mare al acestora precum și excelentele rezultatele obținute postoperator prin reducerea semnificativă a mortalității (sub 4%) îl situează în rândul celor mai mari neurochirurgi din lume.

(...)
Brevete, cărți și lucrări științifice
Deține 18 brevete de inventator și 10 de inovaor. Este autor a 39 cărți de specialitate dintre care menționăm :

Nerurinomul Spinal – Teză de Doctorat 1972
Tratat de Neurologie – vol.1 – Editura Medicală 1979,
Tratat de Neurologie – vol. II – Editura Medicală 1980,
Tratat de patologie chirurgicală – vol.IV – Editura Medicală 1983,
Sistemul arterial aortic. Patologie și tratament chirurgical vol. II - Editura Medicală 1983,
Psihoneurologie - Editura Academiei RSR 1983,
Bolile Vasculare ale Creierului și Măduvei Spinării vol II. Bolile vasculare ischemice. Partea a II-a - Editura Academiei RSR 1984
Bolile Vasculare ale Creierului și Măduvei Spinării vol. III Hematoamele Intracraniene și Spinale Editura Academiei RSR 1985,
Romanian Neurosurgery vol.I Editura Academiei RSR 1986 ,
Romanian Neurosurgery Vol. II Editura Academiei RSR 1987
Tromboembolismul Cardiovascular Editura Științifică și Enciclopedică 1987,
Ateroscleroza Cerebrală din Sistemul Carotidian Editura Științifică și Enciclopedică 1988
Chirurgia Psihiatrică Editura Academiei RSR 1988
Tratamentul Tumorilor Cerebrale Editura Academiei Române 1993 Maladia Alzheimer Editura Militară 1996,
Sculptură în creier Editura Du Style 1998;
Apoptoza, Editura Academiei 1999;
Tratat de Neuropsihologie, Editura Medicală 2000 (Ediția II-a, 2002);
Actualități și perspective în Neurochirurgie Editura Național 2000;
Atlas de patologie chirurgicală a creierului” Editura Moonfal Press 2000;
Lasers in Neurosurgery Editura Academiei 2001;
Atlas of Surgical Pathology of the Brain Editura Moonfal Press 2001;
Vascularizația arterială și venoasă a creierului Editura Tipart Group (2001),
Sinteze Neurochirurgicale Editura Ceres (2001),
Apoptoza (Ediția II-a -revăzută și adugită), Editura Academiei 2002;
Ateroscleroza cerebrală ischemică Editura Medicală 2004;
Atlas de patologie cerebro-vasculară Editura Cartea Universitară București (2005);
Programed cell death in the vascular diseases of the brain Editura Cartea Universitară București (2005);
Clinica și morfopatologia proceselor expansive ale sistemului nervos central Editura Cartea Universitară București (2005);
Cerebrovascular malformations - an atlas of histopathology and ultrastructure, Editura Cartea Universitară București (2005);
The vascular wall and the intracerebral hemorrhage – an atlas of light and electron microscopy, Editura Cartea Universitară București (2005),
Hemoragia Subarahnoidiană Anevrismală - Editura Cartea Universitară București (2006);
The interstitial cells of the human brain - Editura Cartea Universitară București (2006), * Cerebral Vascular Occlusions – an atlas of hystopathology and ultrastructure (2006) - Editura Cartea Universitară București,
Tratat de Neuropsihologie vol II Editura Medicală (2006),
Patologia neurochirurgicală a hipofizei – Editura Didactică și Pedagogică (2006),
Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular Tumorigenesis in the Brain – an atlas of cerebrovascular cytohistopathology - Editura Cartea Universitară București (2007),
Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular tumorigenesis in the Brain – an atlas of cerebrovascular cytohistopathology – second edition (2007),
Anevrismele cerebrale - Editura Academiei Române 2007

http://ro.wikipedia.org/wiki/Leon_Dănăilă

Oare ministrul Educației și Cercetării Științifice are tot așa "un program extrem de încărcat" care nu îi permite să se ocupe și de astfel de "amănunte nesemnificative"?! Oare toți ceilalți "guvernanți responsabili" din tot felul de "comitete și comiții" (departamentale, inter-ministeriale, naționale, etc.) au și ei un astfel de "program extrem de încărcat"???!!!

În orice caz, nu poți decât să ajungi la concluzia că o țară care așa înțelege să își trateze VALORILE (atâtea câte au mai rămas și încă nu au luat calea pribegiei) nu mai are nici un viitor și pur și simplu nu merită să mai existe pe suprafața pământului...

Trimis de: little_john pe 23 May 2015, 10:12 AM
QUOTE
România a ocupat anul trecut locul 26 din 28 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește părăsirea timpurie a sistemului de învățământ, având în continuare una dintre cele mai mari rate ale abandonului școlar

Astfel,  peste 18% din românii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul nu și-au exprimat în niciun fel dorința de a-și con­tinua studiile anul trecut. Iar procentul acestora este din nou în creștere, după un 2013 și un 2012 în care românii începuseră să fie mai preocupați de continuarea studiilor. Astfel, un alt subcapitol al educației plasează România pe o poziție net defavorabilă în UE, având în vedere că țara noastră mai ocupă locuri codașe și în ceea ce privește finanțarea sistemului de învățământ, salariile acordate profeso­rilor sau investițiile făcute de stat pentru fiecare elev.

user posted image

http://www.zf.ro/zf-24/topul-tarilor-din-ue-in-functie-de-rata-abandonului-scolar-14308190

Trimis de: little_john pe 16 Jun 2015, 07:25 AM
QUOTE
Cu ochii pe scoala

Solomon Marcus

Am în față un test de matematică propus recent la clasa a patra primară. Câteva zeci de întrebări, toate cerând efectuarea unor calcule. De câteva ori e nevoie și de un mic raționament. Aplicarea atentă, corectă a regulilor de efectuare a celor patru operații aritmetice garantează reușita. Acestui test i se atribuie o deosebită relevanță, suntem anunțați că cei care obțin un punctaj superior au perspectiva de a deveni peste ani participanți cu succes la olimpiade naționale și chiar internaționale.

Calculul, în totă generalitatea sa, este una dintre competențele umane fundamentale, ne naștem cu această predispoziție. A fost nevoie de un efort istoric pentru a se realiza o analiză moleculară a calculului uman în componentele sale ireductibile, efort care a culminat prin rezultatul britanicului Alan Turing în urmă cu 80 de ani, prin ceea ce știința desemnează cu sintagma mașina Turing și care a prefațat calculatorul electronic pe bază de program realizat de John von Neumann și echipa sa în 1948. În mod inadmisibil, acest itinerar, care realizează trecerea de la calculul tradițional, numeric, la calculul calitativ, cu entități de natură abstractă, nespecificată lipsește din programa școlară.

Dar calculele pe care le avem în vedere în cele ce urmează revin la o simplă aplicare rutinară a unor reguli. Ceea ce se intâmplă la clasa a patra se repetă la clasele următoare iar problemele propuse la bacalaureat intră și ele în același scenariu al calculelor de rutină repetate la nesfârșit. Desigur, de fiecare dată un alt tip de calcule, culminând cu matrice, cu derivate și cu integrale la ultima clasă iar la bacalaureat cu de toate.  Nu negăm necesitatea însușirii lor, ci modul în care ele acaparează viața școlară și nu lasă loc atâtor stări de grație pe care școala le-ar putea prilejui.

Să încercăm să analizăm această proliferare a regulilor de operare, a căror stăpânire este considerată drept scop principal al educației matematice, dacă nu singurul ei scop. Nu e greu de ghicit atracția pentru acest mod de a vedea educația. A reduce matematica la aspectul ei operațional, sintactic revine la a o încorseta în logica binară corect-greșit , baremurile de evaluare se construiesc fără dificultate, în avantaj pentru evaluatori, iar asimilarea cunoștințelor necesare pentru a face față cerințelor respective revine aproape exclusiv la un efort de memorie și de atenție, în aparent avantaj pentru  elevi. Pe măsură ce se avansează sintaxa matematică se complică și ea, are subtilitățile și capcanele ei, pe care le speculează olimpiadele inernaționale  de matematică și cercetarea matematică, sintaxa și semantica interacționează tot mai complex. Dar asta este o altă poveste.

Să fie oare accentul aproape exclusiv pe modul de operare direcția potrivită pentru educația școlară? Nu, nu este. Nevoia de sens, de semnificații, de idei este mutilată. Ne aflăm în prezența unei patologii care de multă vreme își arată efectele negative. Este sacrificat limbajul natural. Simbolurile, fie ele numerice, literale sau de altă natură, devin acaparatoare, în dauna cuvintelor. Limba română este marginalizată, schilodită. Cele câteva cuvinte admise sunt câteva imperative de tipul Să se arate că. Dar o educație sănătoasă are nevoie de întrebări, de ipoteze, de explicații, de argumentare, de idei, de istorie, de comentarii; toate acestea apar rar în matematica școlară și nu sunt posibile fără cuvinte. Să ne mirăm că tot mai mulți elevi resping matematica, resping școala?

La vârsta școlii primare, copilul își apropie lumea pe cale senzorială, intuitivă, empirică, afectivă, emoțională.  Numere și cuvinte, culori și sunete,  gusturi și mirosuri îl asaltează din toate direcțiile.  Lumea numerelor și lumea cuvintelor sunt legate prin relații multiple și profunde, dar în educație aceste relații sunt aproape total ignorate. Există un alfabet al culorilor, cele 7 culori ale curcubeului, și un alfabet muzical, cele 7 note ale scalei diatonice, o adevărată coardă vibrantă unea imaginar Pământul și Cosmosul, pe vremea vechilor greci,  și din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat legăturile dintre toate aceste universuri. Acea muzică a sferelor care încânta lumea antică s-a făcut mereu auzită de-a lungul istoriei, dar programele școlare au ignorat-o. Aspecte ale acestor legături pot fi prezentate diferențiat, după gradul lor de accesibilitate, pe parcursul școlii primare și apoi, în continuare, la gimnaziu și la liceu.
Mai e nevoie să argumentăm potențialul cognitiv și ludic al acestor lucruri, gradul lor ridicat de atractivitate?

Să mai ținem seamă de faptul că simbolismul numeric ca și celelalte sisteme de simboluri la care ne-am referit sunt încărcate de semnificații culturale asociate cu marle tradiții ale omenirii și ele ar fi trebuit să intre în atenția educației școlare, desigur, pentru fiecare găsindu-se locul potrivit ca accesibilitate. In actuala birocrație educațională, ar fi trebuit ca la matematică, dar și la religie să se urmărească acest aspect al culturii. Școala a găsit a treia cale, ignorându-le.
Cum să se realizeze programul pe care tocmai l-am schițat si pe care-l  vom urmări în continuare,  în condițiile împărțirii pe discipline a educației timpurii, la clasa zero și la clasele primare? Dacă un lucru are ramificații in două discipline diferite, el riscă sa nu intre in niciuna dintre ele și exact așa s-a întâmplat. El nu mai intră în competența cuiva. Așa s-a ajuns la o stare cvasigenerală  de incultură.

Disciplinele au apărut foarte târziu în istorie, s-au cristalizat abia în urmă cu câteva sute de ani, o imens de lungă perioadă de timp învățarea s-a făcut fără vreo împărțire pe discipline iar evoluția educației unui copil ar trebui să fie în acord cu istoria. Împărțirea pe discipline la școala primară ese o piedică majoră în calea unei educații conforme cu nevoile vârstei respective. Abia la gimnaziu ar trebui să apară segmentarea pe discipline, dar nu ca acum, cu discipline care nu prea colaborează, nu comunică între ele, ci cu discipline aflate într-un metabolism puternic; iar clasele superioare ale liceului ar trebui să facă pași clari spre transgresarea granițelor disciplinare, spe transdisciplinaritate, fără de care nu se poate înțelege cultura ultimilor o sută.

Intorcându-ne la vârsta școlii primare și chiar preșcolare, nu pot lipsi din educație acele elemente care-l insoțesc mereu pe copil: propriul său corp, persoanele care alcătuiesc familia sa, universul tehnologic în care trăiește, aspectele economice și financiare care apar la tot pasul, . Eram la o gradiniță din Oradea și îl invit pe un copil să numere degetele de la mână. Le numără și imi declară triumfător: cinci. Îi cer sa le numere și pe ale mele, apoi pe ale unui coleg și descoperă mereu, cu mirare, același rezultat. Educația mirării și întrebării este esențială la toate vârstele, dar mai cu seamă la copii. Să-și mențină și să-și dezvolte capacitatea de a se mira și de a-și pune întrebări, inclusiv acele întrebări la care, la vârsta lor, nu poate căpăta un răspuns sau poate nu îl va căpăta niciodată. Școala ignoră aproape total această obligație a ei.

Dar universul familiei? Invită-l pe copil să descopere identitatea părinților săi, a bunicilor, a străbunicilor etc și va asimila cu această ocazie o lecție care ține și de geografie, și de istorie, și de economie, de psihologie, de sociologie, fără ca acestea să fie numite,  o lecție de tot ce vreți, inclusiv de matematică, deoarece strămoșii săi merg după un șir de numere care sunt toate puteri ale lui 2 iar când îl vei întreba de câte ori să-l tot înmulțim pe 2 cu el însuși va descoperi că această întrebare, aplicată la strămoșii săi,  îl depășește, dar curiozitatea sa, nevoia de a înțelege lumea vor fi stimulate. Copilul retrăiește, reface acea perioadă istorică în care nu apăruseră încă disciplinele, să-i respectăm personalitatea.

Mai mult decât adultul și altfel decât acesta, copilul, adolescentul sunt marcați de universul tehnologic în care trăiesc. Câte probleme, de toate felurile, apar în interacțiunea copilului cu acest univers tehnologic, de la televizor și internet la telefon mobil și la jocurile pe care ele le prilejuiesc! In loc de a fi incorporate educației școlare, ele sunt lăsate la voia întâmplării. Analfabetismul computațional face ravagii. Frecventarea haotică a internetului, în cel mai bun caz dedicată rețelelor de socializare, contrastează cu nevoia imperioasă de a se articula internetul la cultura tradițională și de a folosi, prin cuvinte-cheie potrivite, resursele nelimitate ale internetului descoperirea de conexiuni între chestiuni aparent fără legătură între ele.

Ajungem astfel la nevoia educației conviețuirii într-o lume globalizată. Internetul și limba engleză ar trebui sa aibă aici un rol esențial în împrietenirea copiilor de pretutindeni, în respectul pentru diferențele de naționalitate, religie, rasă, culoarea pielii, vârstă, [***], limbă, nivel de cultură etc. Să se deprindă a considera, de la cea mai fragedă vârstă, că ceea ce contează în primul rând este faptul de a fi oameni iar violența se exclude din relațiile umane. Cât de departe suntem de acest deziderat!  Să ne mai mirăm de rata tot mai ridicată a abandonului școlar? Ce e de făcut?

1.    Să punem o frână schizofreniei calculelor nesemnificative.
2.    Să ținem seamă de faptul că scopul principal al școlii nu este pregătirea pentru universitate. Școala trebuie sa se motiveze prin ea însăși și tot mai frecvent eșuează in această privință. O mare parte din materia prevăzută acum de programa de matematică nu îndeplinește această condiție, trebuie fie eliminată, fie drastiic scurtată.
3.    Împărțirea pe discipline înainte de gimnaziu și practica unor discipline a căror interacțiune este slabă produc mari daune deschiderii orizontului școlarilor spre marile comori ale culturii, spre tradiții, spre istorie, de natură să vină în întâmpinarea nevoilor spirituale și  sufletești ale vârstei școlare, a nevoii firești de reprezentare integrativă, holistică, a nevoii de a da un sens vieții.
4.    Învățarea nu constă în primul rând în însușirea unor moduri de operare, chiar dacă acestea sunt cele mai vizibile. Ne naștem cu nevoia de a învăța și cu ea trăim pe tot parcursul vieții. Este pentru ființa umană ceea ce este respirația pentru corpul uman.
5.    Școala trebuie să dezvolte nevoia noastră de retrospectivă, nevoia de a ne nedumeri acolo unde anterior crezusem că ne-am lămurit; nevoia noastră de punere sub semnul întrebării; nevoia de explicație, de argumentare, de ezitare, de contemplare, de poveste, de poezie, de încântare. Nu doar să răspundă la întrebările altora, cum se întâmplă acum, ar trebui să fie menirea elevului, ci să fie educat și stimulat să construiască întrebări și să descopere  că fiecare răspuns la o întrebare generează noi întrebări. De aceea creația umană este inepuizabilă.

Baremurile practicate in evaluarea prestațiilor candidațiilor la diverse examene, prin ambiția lor de a evalua farmaceutic calitatea acestora, ar merita o discuție specială. Am urmărit de multe ori lucrările scrise ale candidaților și am realizat inadecvarea acestor baremuri, de multe ori generatoare de umor involuntar. Diversitatea infracțiunilor comise de candidați depășește de departe imaginația autorilor de baremuri și infracțiuni dinre cele mai grave rămân neevaluate. Baremurile nefericite dictează din păcate comportamentul multor elevi și contribuie semnificativ la eșecul școlar.

http://www.contributors.ro/cultura/cu-ochii-pe-scoala/

Trimis de: little_john pe 12 Jul 2015, 04:25 PM
QUOTE
Un elev japonez din Bacau, evacuat dupa dezastrul de la Fukushima, vorbeste perfect limba romana si e olimpic la istorie

Evacuat în Bacău după dezastrul de la Fukushima, un elev japonez uimește pe toată lumea. În trei ani a învățat perfect românește, a obținut 9,25 la Evaluarea Națională la Limba și literatura română și este olimpic la istorie.

Ceea ce poate părea de neimaginat pentru un român a reușit un băiat de 13 ani, din Japonia. În doar trei ani de școală, Kevin Kashiwazaky nu numai că a învățat la perfecție limba română, dar și obținut 9,25 la Evaluarea Națională la Limba și literatura română, este olimpic la istorie și unul dintre cei mai buni elevi din clasă. Și asta fără măcar un minut de meditații, și nu oriunde, ci într-un sătuc din județul Bacău, și doar printr-o voință uimitoare și o tenacitate specific japoneză.

După Fukushima
Destinul lui Kevin și a familiei sale s-a schimbat brusc după data de 11 martie 2011, când la Fukushima s-a înregistrat cel mai mare seism din istoria Japoniei și al doilea de pe continent, cu o magnitudine de 9,0 pe scara Richter, urmat de un violent tsunami. Seismul a provocat și explozia centralei nucleare din localitate. În urma dezastrului, peste 20.000 de oameni au murit sau au fost dați dispăruți, iar peste 160.000 au fost evacuați din localitate și din zonele învecinate ca urmare a riscului ridicat de radiații. Printre ei s-au aflat și frații Kevin și Marius Kashiwazaky care, împreună cu mama lor, locuiau la mai puțin de 200 de kilometri de Fukushima.
Cei doi frați și-au adunat în grabă strictul necesar și, împreună cu mama lor, Maria Kievici, au fost îmbarcați într-un avion militar românesc și au ajuns în satul Verșești, comuna Sănduleni, pe malul Tazlăului, unde Maria are o soră, pe Gabriela Kievici. În momentul dezastrului, Maria era despărțită de soțul său japonez și avea dublă cetățenie, la fel ca și cei doi copii ai săi, astfel că aceștia au fost considerați refugiați români.

Își lua notițele în japoneză și apoi le traducea în română
Pentru Kevin și Marius, venirea în România, despre care auziseră doar de la mama lor, a fost ca o binecuvântare, deși niciunul nu știa o boabă românește. “Ne-am acomodat foarte repede. Cel mai mult ne-a impresionat faptul că aveam multă libertate, mult spațiu, multă verdeață, puteam să mergem unde voiam. Am văzut pentru prima oară animalele, păsările, ne fascinau până și banalele gâze. Acolo, în șase clase, eram peste 750 de elevi și profesori, și totul era foarte rigid, aproape mecanic. Practic, eram niște roboți, spun cei doi frați ajunși dintr-un apartament de oraș ticsit din Țara “ Soarelui Răsare” pe malul Tazlăului.

Cum era normal, cei doi și-au continuat studiile la școala din sat, unde au repetat un an pentru echivalarea claselor, iar în trei ani au ajuns primii din școală. “Nu știau niciun cuvânt în limba română și le-a fost foarte-foarte greu. Kevin doar înțelegea vag câte ceva, dar nu știa să scrie și să citească. Toate notițele și le lua în japoneză, apoi venea acasă, le traducea și le rescria în limba română. Efectiv ca un elev de clasa întâi”, spune Gabriela Kievici, mătușa la care cei doi frați locuiesc în prezent, și de care are grijă ca de ochii din cap.

Ceea ce la început părea de neimaginat s-a întâmplat și în doar trei ani cei doi frați au devenit premianți. Acum vorbesc și scriu perfect românește, Kevin este chiar olimpic la istorie, iar Marius îi calcă apăsat pe urme. Cu media generală de 9,37, Kevin va fi din acest an elev la Colegiul “Vasile Alecsandri” din Bacău, vrea să termine o facultate și să devină translator, iar Marius visează să ajungă biolog marin. Ei spun că s-au îndrăgostit de România și că nu s-ar mai întoarce niciodată de unde au plecat.

Umiliți de statul român
Toate bune și frumoase până când Maria Kievici a aflat că acum îi este datoare statului român. Deși inițial toată lumea știa că avionul cu care veniseră era unul gratuit, pus la dispoziție de stat din considerente umanitare pentru refugiați, femeia a fost înștiințată că are de achitat 9.000 de lei pentru călătoria din Japonia spre România, efectuată în urmă cu trei ani. Cum nu are nicio sursă de venit, femeia a plecat la muncă în străinătate, de unde le mai trimite copiilor rămași acasă câțiva bani, dar nu crede că va putea vreodată să achite datoria pe care acum statul român i-o pretinde. O datorie pe care, cel puțin moral, au plătit-o deja copiii ei, prin seriozitatea, devotamentul și rezultatele deosebite obținute de aceștia. Rezultate pe care, cu siguranță, niciun român nu le-ar fi obținut în Japonia într-un timp așa de scurt. Sau, poate, niciodată!

user posted image

http://zdbc.ro/video-foto-evacuat-in-bacau-dupa-dezastrul-de-la-fukushima-un-elev-japonez-e-olimpic-la-istorie/

Trimis de: little_john pe 22 Sep 2015, 09:40 AM
QUOTE
Industria diplomelor, în colaps. Universităților private le-a scăzut profitul de 200 de ori

Scăderea promovabilității la bacalaureat și declinul demografic, concurența făcută de universitățile de stat și scumpirea traiului sunt câteva dintre explicațiile care pot lămuri prăbușirea bruscă a unei „industrii“ care a beneficiat de un real sprijin politic, dar care a plasat performanța academică în zona umbrelor.

De la debutul crizei economice in Romania, numarul studentilor care frecventeaza universitatile private a scazut considerabil, odata cu veniturile acestora. In 2009, institutiile private de invatamant superior din Romania au inscris 127.000 de tineri, pentru ca pana in 2014, numarul sa scada de sase ori, la 22.000. Reducerea se reflecta si in veniturile inregistrate de cele mai mari sase universitati private din tara: cu 33 pana la 141% mai mici, potrivit bilanturilor depuse la Ministerul Finantelor. In aceste conditii, doua institutii de invatamant superior au intrat anul trecut pe pierdere: Universitatea Spiru Haret si Universitatea Romano-Americana. Cumulat, profitul celor mai mari sase universitati private era, in 2009, de 207 milioane de lei. In 2014 a ajuns la numai un milion de lei.

Scăderea numărului de studenți se va menține
Rectorul Universității Româno-Americane, profesorul Ovidiu Folcuț, a explicat pentru „România liberă“ că defictul de 5 milioane de lei înregistrat în 2014 de instituția de învățământ pe care o conduce poate fi justificat prin faptul că s-a cumpărat o fostă bază sportivă, de câteva milioane de euro, și prin începerea lucrărilor de refacere a acesteia. Rectorul susține că la Universitatea Româno-Americană nivelul taxelor este mai mare decât la celelalte școli private, în condițiile în care nu a renunțat la organizarea unui examen de admitere. Totuși, Ovidiu Folcuț a prezentat câteva dintre cauzele care au dus la scăderea generală a numărului de studenți.

„Principala cauză este legată de evoluțiile demografice și cred că numărul foarte mare de studenți existenți în sistem, la un anumit moment, a fost excepția de la regulă și nu invers. Având în vedere că nici evoluțiile demografice viitoare nu sunt semnificativ diferite, consider că tendința se va menține și în următorii ani. Criza economico-financiară s-a suprapus peste cea demografică și acest lucru a accentuat declinul numărului de studenți, deoarece costurile vieții de student au devenit inaccesibile pentru și mai multe familii“.

Rectorul a precizat că, în plus, mulți tineri studiază astăzi în Italia sau Spania, țări unde părinții lor au migrat de mai mulți ani. Și, spune Ovidiu Folcuț, tot în afara țării au ales să studieze și absolvenții de liceu cu rezultate academice bune, speriați de imaginea negativă a învățământului românesc. „Creșterea semnificativă a numărului de locuri cu taxă în învățământul public a determinat o reducere și mai accentuată a numărului de studenți înmatriculați, per ansamblu, în universitățile particulare“, este o altă explicație. Conducătorul Universității Româno-Americane spune că încearcă să atenueze acestă tendință negativă „prin deschiderea mai multor programe de studii în limba engleză, care se adresează preponderent studenților internaționali“ și prin atragerea candidaților cu rezultate academice foarte bune care vor fi scutiți de taxe.

Cauza elevilor nepregătiți
Obstacolul de netrecut care a devenit examenul de bacalaureat pentru o mare parte dintre absolvenții de liceu este principala cauză a regresului economic al universităților private în viziune profesorului  Corina Dumitrescu, președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir“ (UCDC), instituție care a înregistrat anul trecut un profit cu 69% mai mic decât în 2009. Promovabilitatea scăzută de la bac a afectat în egală măsură și instituțiile de învățământ superior de stat, a precizat Corina Dumitrescu.

„Regresul financiar al tuturor universităților din România nu are legătură cu criza economică din ultima vreme. Cauza fundamentală este reprezentată de acel număr de 500.000 de tineri care în ultimii patru ani nu au mai reușit să obțină bacul“, a menționat președintele Senatului UCDC.

Cadrul universitar consideră că situația actuală a deficitului de studenți nu doar că nu se va rezolva în perioada următoare, ci se va agrava. „Peste un an vom vorbi de 600.000 de elevi nepromovați la bac, peste încă un an de 700.000 și tot așa, până riscăm să ajungeau la un milion de tineri“. Iar această agravare are, la rândul său, două cauze profunde în învățământul preuniversitar, potrivit Corinei Dumitrescu, cea care a fost propusă în 2012 să devină ministru al Educației în Guvernul Ponta. „Orice elev vă poate spune că la clasă profesorul nu îi predă materia cum trebuie, pentru ca să meargă la meditații. Este ceva absolut sfidător. Mulți elevi nu își permit aceste meditații și ajung nepregătiți în fața examenului de bacalaureat. Problema este cunoscută, dar puțină lume are curajul să o spună“, este prima cauză identificată de aceasta. Mai mult, președintele Senatului UCDC a constatat că nici măcar diploma de bacalaureat nu garantează, de multe ori, un tânăr bine pregătit.

„Studenților le lipsesc noțiuni fundamentale pe care ar trebui să le dobândească în liceu. Iar noi, la universitate, în loc să punem o suprastructură intelectuală, trebuie să refacem baza“, a precizat profesoara.

A doua cauză a lipsei de studenți se regăsește în faptul că în România s-a renunțat la examenul de admitere la facultăți, ceea ce a făcut ca examenul de bacalaureat să devină, în percepția Corinei Dumitrescu, prea important. “S-a mutat absolut artificial accentul pe bacalaureat. Dar până la momentul în care remotivezi profesorii din mediul preuniversitar să îi facă meserie performant, ne trezim cu un milion de tineri fără diplomă de bac. Dacă s-ar introduce examenul de admitere în facultate, deja începi să salvezi destine“, este poziția cadrului universitar.

România nu are destui studenți
Asta în condițiile în care România se află deja pe ultimele locuri în Europa la numărul de tineri cu studii superioare. „Nu e reală nici percepția că România are prea mulți studenți. Suntem deja pe ultimele locuri și riscăm să rămânem chiar pe ultimul loc în UE. Pe date reale, România, în loc să aibă 40% populație tânără până în 34 de ani cu studii superioare, va ajunge undeva la 20%“, precizează Corina Dumitrescu.

Reprezentanții Universității Titu Maiorescu au identificat cauze similare pentru micșorarea veniturilor universității în ultimii cinci ani. „Vorbim de scăderea numărului de candidați, datorată, pe de-o parte, unui bacalaureat absolvit de din ce în ce mai puțini elevi, dar și de mărirea numărului de locuri la admitere în universitățile de stat concurente, pe de alta parte. În plus, o parte din profit au fost investiți pentru cofinanțarea unor proiecte europene, dar și în vederea extinderii ofertei educaționale cu noi specializări cărora le trebuie timp pentru a deveni eficiente economic“, ne-a explicat profesorul Ana Maria Birtalan, din partea Universității „Titu Maiorescu“.

Am încercat un dialog și cu re­prezentanții celorlalte uni­versități private menționate în articol, dar nu am primit nici un răspuns la solicitările noastre.

Motive directe și indirecte
Dincolo de explicațiile invocate de către conducătorii universităților private, de-a lungul anilor au existat o serie de decizii legislative care au influențat scăderea numărului studenților înscriși la facultățile private. Dacă în anul 2009 promovabilitatea la  bacalaureat era de 81,4%, procentul a scăzut constant  pe fondul introducerii camerelor de supraveghere video în sălile de examen. Astfel, în anul 2011, au absolvit doar 45% din liceeni, pentru ca în 2012 să se atingă cel mai scăzut nivel, cu doar 44% promovabilitate. Se poate observa o scădere dramatică a numărului celor care au trecut examenul de bacalaureat și care, implicit, s-au putut înscrie la o universitate.

O lovitură de imagine dată universităților private a avut loc în 2011, o dată cu intrarea vigoare a noii Legi a educației, care împărțea instituțiile de învățământ superior în trei categorii valorice. Ministerul Educației, condus la acea vreme de Daniel Funeriu, a inclus toate universitățile private în cea de-a treia categorie valorică, denumită generic „a universităților centrate pe educație“.

În plus, în jurul unor universități private au gravitat numeroase scandaluri care au influențat negativ imaginea, în ansamblu, a tuturor instituțiilor de învățământ superior. Universitățile private au fost numite, nu o dată, fabrici de diplome. Astfel, ca urmare a descoperirii unor nereguli, în iulie 2014 Guvernul a anunțat intrarea în lichidare a Universității Financiar-Bancare din București, a Universității „Mihail Kogălniceanu“ din Iași și a Universității „Mihai Eminescu“ din Timișoara.  Autoritățile au decis ca în anul universitar 2014-2015 să fie monitorizate alte trei universități private, anume Universitatea Bioterra din București, Universitatea Română de Științe și Arte “Gheorghe Cristea“ din București și Universitatea Apollonia din Iași. Dar probabil cel mai mare scandal a vizat Universitatea „Spiru Haret“, cea care în 2008 devenise cea mai mare instituție de învățământ superior din lume, cu peste 300.000 de studenți. În 2009, unul din trei studenți din România învățau la această instituție privată. Acest lucru fusese posibil și pentru că în anul 2001, ministrul de atunci al Educației Ecaterina Andronescu a dat o hotărâre care, în opinia specialiștilor, a dat posibilitatea facultăților private să nu mai ceară autorizație pentru formele de învățământ de la distanță și fără frecvență dacă aveau deja autorizație pentru aceeași specializare la zi. O serie de scandaluri izbuncite în ultimii ani care au vizat Universitatea „Spiru Haret“  s-au repercutat și în cifrele financiare. În 2009, instituția înregistra un profit de 168 de milioane, dar de atunci veniturile sale au fost în scădere continuă, astfel încât anul trecut s-a încheiat cu un minus de 12 milioane de lei.

Ecaterina Andronescu a mai dat o mână de ajutor universităților private (chiar dacă indirect) desființând în timpul mandatului ei de ministru din 2009 școlile profesionale. De asemenea, Ecaterina Andronescu a încercat să ajute universitățile - pe fondul scăderii numărului de studenți – propunând înscrierea celor care nu au luat bacul într-un an universitar pregătitor.

Scădere mai mică la stat
Numărul studenților înscriși în anul I de studii la universitățile private, în anul universitar 2013/2014 a fost de aproape șase ori mai mic decât în 2008/2009, conform unei ana­lize realizate de portalul Economica.net. În același timp, la universitățile de stat, numărul tine­rilor care au fost admiși în anul I, la buget și cu taxă, a scăzut de numai 1,5 ori.  Trei universități private din țară au terminat 2014 în pierdere, după câțiva ani de scădere:
Universitatea „Spiru Haret“, cu un minus de 12,75 milioane de lei,  Universitatea Româno-Americană, cu o pierdere de 5,27 milioane, Universitatea Creștină Partium din Oradea, cu un minus de 612 mii de lei (al șaselea an consecutiv de pierdere).

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/industria-diplomelor--in-colaps-393719

Trimis de: little_john pe 1 Mar 2016, 09:24 AM
QUOTE
Numărul de copii înscriși în preuniversitar a scăzut cu 10% în 5 ani. Din 1990 încoace școala românească a pierdut 1,8 milioane de elevi


Numărul copiilor înscriși în în­vă­țământul preuni­ver­sitar în anul școlar 2015-2016 a fost de puțin peste 3 mi­lioane, arată da­tele de la Ministerul Educației, în scă­dere cu 5% față de 2014, după ce în fie­care an învă­țământul românesc pierde din sta­tis­tici zeci de mii de preșcolari și elevi.

Datele de la Institutul Național de Sta­tistică (INS) arată că în 1990 Ro­mânia avea 4,8 milioane de copii în gră­di­nițe, școli și licee, iar în 2014 numărul acestora scăzuse cu 1,8 milioane.

Statistica are date doar până în 2014, însă un calcul simplu pe baza datelor publice existente arată că numai în cinci ani școala românească are un efectiv redus cu 10%, iar față de 1990 de­clinul este de aproape 40%, potrivit calculelor ZF.

Un motiv al scăderii numărului de copii înscriși la nivelul învățământului preuniversitar este scăderea natalității și anume rata scăzută a fertilității. Dacă ne uităm la generațiile de dinainte de 1989 se nășteau în jur de 360.000 de copii pe an, iar în prezent s-a ajuns la o medie de 200.000 de copii“, spune Marian Preda, profesor și decan al Fa­cul­tății de sociologie și asistență socială din cadrul Universității din București.

Învățământul preuniversitar cu­prinde copii cu vârsta între 0 și 6 ani, învă­ță­mântul preșcolar, elevii cu vârste între 3 și 6 ani, învățământul primar și secun­dar, respectiv învățământul supe­rior care poate fi liceal, profesional cu durată de minimum trei ani, cât și învă­ță­mântul post­liceal. Numărul ele­vilor din școlile ro­mânești a scăzut de la an la an cu 14 mii, până la 72 mii de elevi pe an. În anul școlar 2015-2016, sistemul preuniver­sitar de învățământ românesc a cuprins circa 3 milioane de copii, în scădere față de anul anterior cu aproximativ 154 de mii de copii, iar tendința de scădere arată că în anul școlar viitor s-ar putea coborî pentru prima dată sub pragul de 3 milioane de elevi și preșcolari.

„Problemele demografice, cât și migrația sunt probleme extrem de grave în ceea ce privește numărul copiilor înscriși în sistemul educațional preuni­ver­sitar, acesta se va înrăutăți în urmă­torii 20 de ani. În situația migrației, ro­mânii aleg să plece și să își ia copiii cu ei deoa­rece alocațiile și facilitățile în rân­dul străinilor sunt mult mai mari. De exemplu o alocație per copil în străină­tate poate ajunge la 800 de euro“, ex­plică sociologul Alfred Bulai. Feno­menul migrației prinde și familiile de români ai căror copii se nasc în străină­tate, care urmează din start grădinițe și apoi școli din statele de rezidență.

În 2013, numărul de copii români născuți de mamele de cetățenie română în străinătate a ajuns la 30.000, iar raportat la un „stoc“ total de 2,35 milioane de emigranți români rezultă o rată a fertilității de 12,5 copii la mia de locuitori, mult peste cea din țară. Numărul copiilor născuți în străinătate a fost dublu față de cel înregistrat în 2008, al doilea an cu o migrație externă semnificativă, ceea ce înseamnă că tot mai mulți emigranți români își înte­meiază familiile peste granițe.

Unii copii se nasc în străinătate. Dacă am aduna toți copiii până în 18 ani, am ajunge la aceste pierderi ilustrate de statistici“, mai spune Marian Preda. Sociologul adaugă că dincolo de migrație și de scăderea natalității și abandonul școlar trebuie luat în calcul atunci când ne raportăm la declinul populației școlare din România.

http://www.zf.ro/companii/cele-mai-ingrijoratoare-statistici-numarul-de-copii-inscrisi-in-preuniversitar-a-scazut-cu-10-in-5-ani-din-1990-incoace-scoala-romaneasca-a-pierdut-1-8-milioane-de-elevi-15090268

Trimis de: little_john pe 14 Aug 2016, 01:23 PM
QUOTE
Peste 270.000 de tineri cu vârsta între 20 și 24 de ani nici nu lucrează și nici nu învață

Unu din patru tineri români cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani, adică peste 270.000 de persoane, nu este angajat și nici nu se duce la școală sau la alte tipuri de cursuri de pregătire, arată datele publicate ieri de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Astfel, ponderea tinerilor din așa-numita generație NEET (acronimul pentru sintag­ma „Not in Education, Employment or Training“) a ajuns în 2015 la 24,1% din populația cu vârste cuprin­se între 20 și 24 de ani, înregistrând una din cele mai mari creșteri de la nivelul UE față de anul 2006, când era de sub 19% din total.

Situația în care au ajuns cei 270.000 de tineri are o explicație și în istoricul pe care l-au avut părinții lor. Tinerii care au astăzi între 20 și 24 de ani provin din familii de părinți care s-au născut în anii 1965 - 1970, care au crescut și care s-au format înainte de 1990 și care au intrat pe piața muncii în perioada tumultuoasă din primii ani de capitalism.

„Părinții tinerilor care au acum 20 - 24 de ani au asistat la mari cutremure sociale și economice. Ei au fost părtași la punerea pe butuci a industriei românești, iar mulți dintre ei au rămas fără loc de muncă și s-au mutat în acea perioadă la țară, au fost copleșiți de instabilitatea unui loc de muncă, fenomen pe care nu îl cunoșteau până atunci. Iar copiii lor au crescut fără să aibă părinții în preajmă prea mult și s-au dezvoltat într-un mediu în care pierdeau timpul la televizor sau pe jocuri pe calculator, ceea ce i-a făcut vulnerabili din punct de vedere emoțional“, a explicat Constanța Mihăescu, profesor în cadrul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Eco­nomică din cadrul ASE Bucu­rești. De asemenea, un alt factor care a influențat pregătirea slabă a unora dintre tinerii care formează astăzi generația NEET este reprezentat și de scăderea calității profesorilor care au ajuns să predea, mai ales în mediul rural. Profesorii slab pregătiți au format elevi slab pregătiți, iar educația deficitară, la care s-a adăugat și lipsa resurselor financiare, reprezintă un alt motiv pentru care unu din cinci tineri de 20 - 24 de ani nu își găsește rostul în viață.

„În plus, transformarea școlilor profesionale în școli de arte și meserii, apoi desființarea și, de curând, reînființarea acestor forme de învățământ au influențat aceste date. S-a promovat mentalitatea potrivit căreia, după clasa a VIII-a, ori faci liceul, ori nu mai faci nimic, iar această concepție a înlăturat opțiunea copiilor de a învăța o meserie. Aceste generații încă mai pot fi recuperate, dar este nevoie de proiecte de tip «a doua șansă» pentru ei“, a mai spus Constanța Mihăescu.

România are o rată de 24% a șomajului în rândul tinerilor, pe când state precum Germania se confruntă cu un șomaj scăzut, între 5 și 7%, în rândul acestei categorii de populație, pentru că tinerii sunt bine pregătiți și absorbiți de piața muncii germană.

„Deși nu avem date certe, în România tinerii care nu sunt absorbiți pe piața muncii nu își găsesc un loc de muncă deoarece nu sunt bine calificați. Ei fie sunt absolvenți de învățământ obligatoriu, fie de liceu, dar pregătirea lor nu este conformă cu așteptările companiilor. Dintr-o generație de absolvenți de clasa a opta – adică aproximativ 200.000 de persoane – 100.000 se duc la licee teoretice, 30.000 în școli profesionale și 70.000 la licee tehnologice. Dacă ar exista parteneriate reale între companii și școli pentru formarea profesională a acestor tineri, cu siguranță ei ar fi ușor de angajat“, a explicat Anca Hociotă, Manager Membership Services & Vocational Training în cadrul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK). Ea a mai spus că spre deosebire de pregătirea în liceele tehnologice, în învățământul profesional implicarea companiilor e mai mare, iar pregătirea tinerilor este mai bună, deși diploma de tehnician este superioară, teoretic, celei obținute de la o școală profesională.

http://www.zf.ro/eveniment/peste-270-000-de-tineri-cu-varsta-intre-20-si-24-de-ani-nici-nu-lucreaza-si-nici-nu-invata-noi-i-am-angaja-si-maine-dar-ei-termina-o-scoala-si-apoi-cer-ajutor-social-15562542

Trimis de: little_john pe 21 Sep 2016, 07:59 AM
QUOTE
Aveți săpun la baie, la școală? Aveți hârtie igienică? Dar colac la wc?

Sunt cel puțin cincisprezece ani de când, an de an, scriu știri despre școli care, la mijloc de septembrie, nu au încă autorizații sanitare de funcționare. Adun cifre seci, iar exprimarea a devenit, recunosc, adeseori, deja un clișeu. În acest an, sunt aproape 3.500 de școli, adică aproximativ 20 la sută din unitățile de învățământ, în care copiii fie nu au unde fie nu au cu ce să se spele pe mîini, fie nu au apă potabilă, fie nu au apă deloc iar http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/copil-salvat-din-fosa-septica-a-gradinitei-570166

(...) Iar dacă vă imaginați că asta se întâmplă doar la sate, haideți să vă povestesc ce am aflat eu anul acesta despre școlile din București, Capitala țării noastre…

Mi-am dus copilul acum o săptămână pentru prima dată la școală. După ceremonia de deschidere, prima ușă pe care am deschis-o a fost cea de la baie. Bălți pe jos, toalete fără colace, hârtie igienică și săpun NU, dar ce m-a îngrijorat mai tare a fost că lipseau și suporturile pentru așa ceva, semn că nici n-au existat vreodată.

Așa e la început de an, că și profesorii și directorii vin târziu din vacanță, mi-am zis. A trecut o săptămână, am verificat iar. Bineînțeles că situația e neschimbată. Am pornit o discuție cu grupul de părinți, pe whatsApp (că telefoane deștepte avem și dacă n-avem toalete). Încercările de a convinge părinții să cumpărăm la comun hârtie igienică și săpun au eșuat. Totuși, au fost de acord să angajăm o firmă care să igienizeze clasa, dar mi-e și jenă să povestesc despre cum a decurs dezbaterea.

Nu contează… important e altceva… Mi-am luat la rând cunoștințele, rudele, prietenii, pe toți cei care au copii mai mici sau mai mari: Aveți săpun la baie, la școală? Aveți hârtie igienică? Dar colac la wc? TOȚI părinții, dar ABSOLUT TOȚI, din Berceni și până la Piața Victoriei, mi-au spus că NU, nu există nimic din toate astea și nici n-au existat vreodată. Unii mi-au spus că-și învață copiii să se urce cu picioarele pe vasul de wc, ca să evite riscul bolilor și infecțiilor, alții că-i sfătuiesc să nu bea apă multă ,,ca să nu-ți vină să te duci” , alții că le dau dezinfectați cu gel la ei. Unii mi-au spus că oricum, nu are rost să cumperi săpun și hârtie igienică la școală pentru că dispare în cel mult o zi. Din peste douăzeci de persoane cu care am vorbit în prima săptămână de școală, niciuna nu a găsit la toaleta școlii strictul necesar.

Una dintre rude, mi-a spus chiar că, în timpul liceului, ajunsese la performanța de a rezista chiar și opt ore fără să meargă la toaletă. Dacă nu se mai punea ține până acasă fugea la toaleta de la McDonalds-ul de lângă școală. O verișoară plecată în Italia mi-a spus: ,,Tu mă întrebi dacă vreau să mă întorc, dar cum să-i explic eu copilului despre haznaua din fundul curții? Ei au la școală piscină…”

Dar nu cumva tolerăm de prea mult timp asta?

Deci eu ce-i spun copilului când îl trimit la școală? This is Sparta, mamă! Ce nu te omoară te face mai puternic?

http://www.biziday.ro/2016/09/20/aveti-sapun-la-baie-aveti-hartie-igienica-colac-la-wc/

Trimis de: ezragsit pe 21 Sep 2016, 02:50 PM
Ei, lipiți aici comentariul lui Funeriu despre home-schooling și vom începe să credem că școala „de stat” este un fel de sectă religioasă fanatică a înlocuirii hârtiei igienice „nenaturale” cu coceanul (la țară) ... „deștul” ... la oraș ...

Dar dl. ministru Funeriu ne învață de bine.

Dacă va fi vreodată home-schooling în România (evident unul strict controlat de Minister, să nu cumva să cumpere copilul vreun manual pentru care nu s-a luat șperțul la autorizare, sau, Doamne Ferește, să învețe după vreo programă alternativă, diferită de aia unică, din care să și rămână cu ceva...), probabil că va fi o echipă de inspectori anume desemnați de Minister, care vor vizita domiciliile elevilor și vor retrage autorizația de home-schooling celor prinși cu hârtie de toaletă și săpun prin baie...

Tare am avea nevoie de un Kafka, pentru a descrie școala berthelot-iană...

Apropo ... Kafka e inclus în vreo programă școlară din România? ... Dar Orwell?

Dar nu știu de ce bat câmpii... Shakespeare, Dostoievski, Cervantes și Twain ... la câți elevi din România ajung ... prin programe?

Trimis de: little_john pe 16 Oct 2016, 09:07 AM
QUOTE
Suntem fruntași în Europa la abandon școlar. Lipsa banilor e principalul motiv pentru care elevii renunță la școală

România este singura țară din UE cu o tendință clară de creștere a abandonului școlar, iar lipsa banilor este motivul care cântărește cel mai mult în decizia de a părăsi timpuriu școala, arată o serie de cercetări reprezentative la nivel național.

România este singura țară din Uniunea Europeană cu o tendință clară de creștere a abandonului școlar. Mai mult, România a avut în 2015 a treia cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii de către tinerii cu vârste de 18-24 de ani - de 19,1%, cu tendință de creștere, după Spania și Malta, arată cercetarea "Educație, bună guvernare, securitate națională", publicată de Centrul pentru Studiul Democrației.

România se află constant pe ultimele poziții dintre țările UE în evaluările internaționale ale calității educației. Durata medie de frecventare a învățământului, participarea tinerilor în educație școlară și pregătire profesională, proporția tinerilor care nu sunt cuprinși într-o formă de educație, pregătire profesională sau angajați sunt câteva capitole la care România se află pe ultimele locuri în clasamentele europene.

Concret, de ce crește abandonul școlar? Lipsa banilor, cel mai important motiv pentru care elevii de liceu renunță definitiv la școală

Rezultatele unei cercetări reprezentative la nivel național, publicate de autorii raportului http://www.invatamant-superior.ro/wp-content/uploads/2013/08/Acces_si_echitate.pdf, arată că motivul principal pentru care elevii de liceu renunță la școală e lipsa banilor (pentru 38,3% dintre tineri). Următoarele motive care cântăresc cel mai mult în decizia elevilor de liceu de a renunța la școală sunt problemele din familie (pentru 38% dintre elevi) și felul în care au fost tratați de profesori (pentru 14,2% dintre elevi). Al patrulea ca pondere în decizia de a abandona școala e lipsa mijloacelor de transport de acasă la liceu. Rezultatele cercetării arată că problema de fond e însăși lipsa mijloacelor de transport de acasă până la liceu, sau distanța mare dintre locuința elevului și liceu, iar nu veniturile necesare cumpărării biletului pentru un mijloc de transport. "În ceea ce privește lipsa mijloacelor de transport de acasă la liceu, trebuie subliniat că această situație nu este asociată cu prezența unor venituri scăzute ale familiei, ci cu timpul necesar pentru a ajunge la școală. Acest lucru arată că nu lipsesc resursele financiare necesare pentru a plăti biletul (abonamentul) pentru un mijloc de transport, ci chiar lipsa mijloacelor de transport sau distanța mare dintre locuință și liceu sunt posibile surse ale abandonului școlar", se explică în raportul citat.

Lipsa banilor, principalul motiv pentru care studenții din primul an din facultăți de stat renunță la facultate
19,2% dintre studenți au fost în situația de a abandona școala pe parcursul anului I de studii. Motivul principal e și în acest caz lipsa banilor. Aceasta e una dintre concluziile unei cercetări reprezentative la nivel național realizate de autorii studiului "Acces și echitate în învățământul superior din România".
De ce avem puțini absolvenți de facultate din mediul rural?
Un studiu făcut de Banca Mondială și Ministerul Educației în 2008 arată că doar 3,7% dintre tinerii din mediul rural, cu vârste cuprinse între 25-29 de ani au absolvit o facultate, față de peste 27% dintre tinerii din aceeași grupă de vârstă din orașe. "Același studiu arată că instrumentele de susținere financiară a studenților - locuri finanțate de la buget, burse, locuri de cazare în cămine, facilități de transport - sunt concepute pe baza unei filosofii care datează din anii ’60 -’70, respectiv pe bază de competiție, ceea ce face ca cele mai mari resurse să fie îndreptate către copiii care provin din cele mai bogate familii, și nu din medii dezavantajate. Fără a contesta principiul competiției, autorii consideră că este necesar să se investigheze în ce măsură aceste instrumente mai pot fi utilizate astăzi, într-o societate în care discrepanțele dintre tinerii proveniți din mediile dezavantajate și cei proveniți din familii cu un statut social ridicat sunt atât de mari", potrivit raportului "Acces și echitate în învățământul superior din România".

http://www.economica.net/suntem-fruntasi-in-europa-la-abandon-scolar--lipsa-banilor-e-principalul-motiv-pentru-care-elevii-renunta-la-scoala_126947.html

Trimis de: little_john pe 7 Nov 2016, 04:13 PM
QUOTE
Circa 42% dintre elevii romani de 15 ani sunt analfabeti functional, nu inteleg ce citesc

Aproximativ 42% dintre elevii romani de 15 ani sunt analfabeti functional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare si Analize Educationale prezentat luni, la Cluj-Napoca. Copiii pot sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg textele asimilate.

"Este un numar absolut nepermis de mare de tineri care finalizeaza scoala fara ca ceea ce au acumulat in scoala sa le permita sa functioneze in societate. (...) Media europeana este de 20% cu o tinta de sub 15% pana in 2020. Noi, la 42%, nici macar nu puteam tinde spre asa ceva intr-un timp atat de scurt, asa ca in primul rand ar trebui sa avem o definire a fenomenului", explica Ligia Deca, consilier de stat in Departamentul Educatie si Cercetare din Administratia Prezidentiala.

"Rata abandonului scolar este de 19% in conditiile in care ne-am asumat, ca tara, un nivel de 11%, doar ca a merge la scoala nu este suficient si multi copii vin degeaba la scoala", a adaugat ea.

Potrivit studiului Centrului de Evaluare si Analize Educationale, elevii de 15 ani stiu sa scrie, sa citeasca sau sa opereze calcule, dar nu inteleg notiunile invatate. (...)

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21401074-circa-42-dintre-elevii-romani-15-ani-sunt-analfabeti-functional-nu-inteleg-citesc-studiu-centru-educational.htm

http://ceae.ro/wp-content/uploads/2015/10/Raport-Scaderea-analfabetismului-functional.pdf

Trimis de: little_john pe 20 Jan 2017, 03:27 PM
QUOTE
Facultatea de Drept de la Univ. Bucuresti renunta la licente: "Lucrarile se vand pe Internet, nu putem controla fenomenul plagiatului"

Conducerea Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti a decis sa elimine lucrarile de licenta, pastrand doar exemene de tip grila, argumentul suprem fiind ca oricum lucrarile pot fi cumparate de pe Internet, iar fenomenul plagiatului nu poate fi stopat.

Decizia a putut fi luata in baza unui ordin, 6125/2016, dat in urma cu doua saptamani de fostul ministru al Educatiei, Mircea Dumitru, ordin care spune ca diplomele de absolvire vor putea fi obtinute dupa una sau doua probe alese de fiecare facultate in parte, relateaza Digi24.

Decanul Facultatii de Drept, Flavius Baias, a explicat la postul de televiziune citat care au fost argumentele avute in vedere.

"Deschideti Internetul si veti gasi de vanzare lucrare de diploma. Nu doar la Drept, la toate facultatile. Un fenomen pe care nu avem cum sa il controlam (...) Nu se justifica sa achizitionam un soft pentru lucrarile de diploma care costa cateva zeci de mii de euro si apoi alimentarea lui cu baze de date pentru a verifica daca lucrurile sunt plagiate sau nu. Nu avem cum sa controlam fenomenul scrierii de catre alta persoana", a declarat decanul.

Intr-adevar, cine cauta pe Internet "vand lucrari de licenta" gaseste o sumedenie de oferte la diverse preturi si in toate domeniile, nu doar specifice Dreptului.(...)


http://www.ziare.com/scoala/plagiat/facultatea-de-drept-de-la-univ-bucuresti-renunta-la-licente-lucrarile-se-vand-pe-internet-nu-putem-controla-fenomenul-plagiatului-1450779

Trimis de: little_john pe 12 Mar 2017, 04:31 PM
QUOTE
Conjectura lui Maci in educatie

Conjectura lui Maci în educație: cel mai slab student dintre cei care au terminat în urmă cu trei ani era mai bun decât cel mai bun student care intră acum în facultate.
(...)
Varianta lui Maci a paradoxului săgeții al lui Zenon din Elea: dacă fiecare om luat în parte, acolo unde e, își face treaba cu onestitate și dedicație, cum se face că sistemul – în ansamblul lui – funcționează din ce în ce mai prost?
(...)
Mă opresc aici cu contraargumentele – acestea sunt primele care îmi vin în minte; dacă mi se vor formula și altele, voi încerca să le răspund. Acum se cuvine să enunț câteva constatări ale diferențelor dintre studenții mei de acum 6 ani și cei de acum.

1. În urmă cu șase ani procentul care veneau cu o lucrare copiată (la seminar sau la examen) era rezonabil – cam o treime -; astăzi sunt aproape toți. Dealtminteri, asta e și miza: numărul impune: dacă toți fac același lucru, acesta se cere considerat ca normă. Pot să bănuiesc că sunt profesori care cedează în fața acestui argument.

2. În urmă cu șase ani cei cărora le atrăgeam atenția că au copiat lucrarea aveau o tresărire morală; astăzi nu mai are niciunul. Atenție: predau unor studenți de diverse confesiuni religioase; n-am observat, niciodată, nici o diferență de raportare morală la copiat (care e o formă de furt) în funcție de confesiune. Pentru toți copiatul e una, credința e altceva. Credința – la fel ca iubirea – e “un sentiment frumos”, copiatul e o strategie de supraviețuire în cotidian.

3. La întrebarea de ce-și copiază referatele de pe internet, toți (dar absolut toți) răspund că această practică e generalizată în școala generală și în liceu. Toți mi-au spus că au luat note mari cu lucrări copiate (și nimeni nu i-a răsplătit când și-au făcut treaba onest). Lucrul s-a banalizat într-atât încât a devenit rutinier. Morala e simplă: copiii aceia primesc note fără ca lucrările lor să fie citite.

4. Aproape fără excepție, studenții mei sunt plictisiți de școală; nu-i interesează aproape nimic din ceea ce le spun (ori le-aș putea spune) eu sau oricare dintre colegii mei. Ei vor “practică”. Nu fac nici o deosebire între Facultate, unde practica decurge din exercițiul gândirii, de școala profesională, în care practica se face manual. În fapt, studenții vor să spună că ar prefera să nu citească și să nu învățe.

5. Reperele lor domeniale sunt, practic, nule. Ei nu au nevoie de Facultate, ci de un gimnaziu și de un liceu temeinic făcut. Îi împingem dintr-un ciclu universitar într-altul cu speranța că, în următoarea stație, își vor mai spo®i puțin cunoștințele. În realitate, la finele facultății, abia au niște idei generale despre un domeniu sau altul. Majoritatea răman la acest nivel. Altădată era numit școală generală.

http://www.contributors.ro/editorial/conjectura-lui-maci-in-educatie/

Trimis de: little_john pe 3 May 2017, 04:54 PM
Recent a fost publicat un http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2017-05-3-21746209-0-studiul-oecd-despre-educatie.pdf.

Autorii Hannah Kitchen, Elizabeth Fordham, Kirsteen Henderson, Anne Looney si Soumaya Maghnouj scriu ca Romania ofera doar unui numar redus de elevi sansa de a excela. Cei din varf dau dovada de acelasi nivel de cunostinte si abilitati sofisticate ca si colegii lor din alte state UE si OCDE, insa mult mai multi tineri nu stapanesc competentele de baza necesare participarii pe deplin in societate. Potrivit PISA, 40% dintre elevii romani sunt analfabeti functionali, respectiv nu detin abilitatile cognitive fundamentale de care au nevoie pentru invatarea pe tot parcursul vietii si ocupare productiva. Ratele abandonului scolar sunt in crestere, in special in mediul rural, si unul din cinci elevi nu reuseste sa treaca in invatamentul secundar superior, care este nivelul minim de studii necesar intr-o economie a cunoasterii. Raportul analizeaza maniera in care sunt concepute si puse in practica procesele de evaluare a elevilor, a personalui didactic, a unitatilor de invatamant si a sistemului, punand accent pe modul in care dezvolta acestea procesul de invatare al elevilor.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21746191-slaba-pregatire-profesorilor-subfinantarea-sistemului-educatie-lipsa-corelare-evaluarilor-noul-curriculum-pastreaza-elevii-nivel-analfabeti-functionali.htm

Trimis de: little_john pe 28 Jun 2017, 11:42 AM
QUOTE
user posted image

Informaticiana de la Colegiul Național "Al. I. Cuza" a făcut luni după-amiază infarct, în timp ce introducea datele de la contestațiile de la Evaluarea Națională, după ce fusese dimineață și în comisia de Bacalaureat. Colegii și prietenii susțin însă că oboseala și epuizarea n-ar fi făcut ravagii, dacă femeia n-ar fi fost stresată și de un conflict pe care-l avea cu conducerea instituției de învățământ.

Doi copii, unul de trei și altul de zece ani, au rămas, de luni, orfani de mamă. Rozina Miron, informaticiana de la Colegiul "Al.  I. Cuza", a făcut infarct, ieri, în jurul orei 18,00, în timp ce introducea datele de la contestațiile care se depuneau la Evaluarea Națională. Un echipaj SMURD a fost la fața locului, medicii au început imediat resuscitarea, care a continuat atât în autospecială, cât și la UPU. După o oră, medicii au fost nevoiți să declare decesul.   
Femeia era plecată de dimineață de la 6,00 de acasă, pentru că fusese și în comisia de la Bacalaureat, la multiplicat subiectele și la verificat sistemul de supraveghere. Informaticiana trecuse printr-o perioadă foarte aglomerată, lucrând uneori chiar și până târziu noaptea, și în zilele libere, fiind obligată să fie în ambele comisii de examen. Acestei epuizări fizice i s-a adăugat și stresul generat de un conflict pe care îl avea cu directoarea liceului și cu unii colegi. Chiar în ziua în care se simțea sufocată de volumul de muncă primise o înștiințare pentru a se prezenta în comisia de disciplină pentru a răspunde în legătură cu niște greșeli pe care le-ar fi făcut în timpul probelor de competențe la Bacalaureat.

"Hârtia aia i-a pus capac!"
Despre disperarea care o frământa pe Rozina Miron de câteva zile ne-a vorbit o prietenă apropiată și o fostă colegă de facultate, care a dorit să nu-și facă numele cunoscut. "Ne-am întâlnit, vineri, săptămâna trecută, la ședința de instruire. Era foarte palidă și obosită. Mi-a spus că are probleme mari cu directoarea școlii. De probleme cu directoarea și cu unii colegi s-a plâns tot timpul, în ultimul an. Vineri, la ora 11,00 noaptea, ea era în liceu și a cărat singură 20 de calculatoare, pentru a pune în funcțiune sistemul de supraveghere pentru bacalaureat. Duminică m-a sunat plângând. Clacase, nu se mai putea concentra să introducă repartizările pentru Bacalaureat. Am stat până la opt seara împreună, ca să terminăm treaba. A doua zi am plecat amândouă la Bacalaureat. Avea aceeași neliniște. I-am promis c-o ajut. M-a sunat pe la 16,30, începuseră contestațiile la Evaluare. Se bloca aplicația, pentru că așa se întâmplă când într-un sistem național intră să introducă date sute de școli în același timp. Mi-a zis că e supărată tare și că-mi trimite să văd ceva. Eu aveam treabă atunci, am încurajat-o, i-am zis să nu intre în panică. Pe la opt seara am aflat murise. Nu mi-a venit să cred! Șoc! Abia pe la zece, mi-am adus aminte că-mi trimisese ceva. Am văzut hârtia de convocare în fața comisiei de disciplină. Hârtia aia i-a pus capac", ne-a povestit, plângând, prietena Rozinei Miron.

"Nu era cazul să fie chemată în comisie disciplinară"
Conducerea ISJ a trimis ieri o comisie la Colegiul "Cuza" pentru a stabili ce s-a întâmplat, mai ales că pe toate canalele, inclusiv cele de socializare, au circulat mesaje de revoltă împotriva conducerii liceului care ar fi creat această tragedie. Colegii din toate școlile erau în stare de șoc, deplângeau soarta femeii și susțineau că era un om profesionist și că micile greșeli pe care le-ar fi făcut sunt mai mult decât admisibile, ținând cont de condițiile în care se lucrează în timpul examenelor. 
Unul dintre colegi, care deplângea soarta informaticienei, posta ieri pe  pagina de socializare: "Rozina nu a murit pentru că a fost bolnavă. Avea o familie frumoasa și doi copii mici care aveau multă nevoie de dragostea ei. În ultima perioadă am primit semnale și mesaje din partea ei că o parte din colectivul din care făcea parte a dus o adevărată campanie de hărțuire la adresa ei".
"Am vorbit cu inspectorii care au fost să ancheteze situația. Nu era cazul să fie chemată în comisia disciplinară, pentru că nu făcuse milimetric toate lucrurile. Directoarea, Iulia Chirnoagă, este o profesionistă ca dascăl, dar se poate să-i lipsească abilitățile manageriale, comunicarea, care e atât de importantă în aceste condiții de stres în care se lucrează. Directoarea a făcut propunere către Consiliul de Administrație, iar acesta a aprobat chemarea în fața comisiei de disciplină. La rândul nostru, vom solicita Consiliului de Administrație din școală să o cheme pe doamna directoare în comisia de disciplină. Vom vedea ce se va stabili", a declarat inspectoarea generală, Mioara Enache. 
Anchetă a demarat și Inspectoratul Teritorial de Muncă, având în vedere că tristul eveniment s-a petrecut în timpul orelor de muncă, urmând a stabili ulterior dacă se impun sancțiuni. 
Directoarea colegiului, Iulia Chirnoagă, a declarat însă că nu este vinovată, că infarctul s-ar fi produs pe fondul stresului și a lipsei de alimentație corespunzătoare și că toate comentariile de pe rețelele de socializare la adresa ei sunt răutăcioase. Aceasta susține că informaticiana știa de hârtia respectivă de o săptămână, deși documentul care a circulat pe Facebook, era înregistrat de vineri, 23 iunie și semnat de Rozina Miron că a luat cunoștință pe 26 iunie, în ziua în care s-a produs tragedia.

"Mi-a cerut să mediez conflictul, dar după Bacalaureat"
La intrarea în Liceul „Al. I. Cuza” a fost făcut un altar în memoria Rozinei Miron. Câteva lumânări aprinse, flori și fotografia femeii atrag atenția tuturor celor care trec pragul unității de învățământ. Aici l-am întâlnit și pe Adrian Andrășescu, liderul de sindicat cu care Rozina Miron a luat legătura încă de săptămâna trecută. „Am fost contactat pe 23 iunie, când mi-a relatat că este în conflict cu doamna directoare, că nu mai suportă persecuțiile la care este supusă și că vrea să vin în școală să mediez conflictul. Am încercat cu ajutorul liderului de sindicat  din școală, dar nu a putut-o ajuta prea mult. Nu mi-a dat detalii de la ce a pornit, dar se cunoștea că este marcată de acest conflict. Mi-a spus că este în comisia de bacalaureat și m-a rugat, ceea ce m-a impresionat foarte mult, să intervin pentru medierea conflictului după terminarea examenului de bacalaureat. Mi s-a spus că aseară la ora 18,09 ar fi decedat. Dacă începuse programul la ora 7,00, era după 11 ore de muncă. Cred că s-au cumulat mai multe aspecte”, ne-a explicat Adrian Andrășescu.       

https://www.viata-libera.ro/prima-pagina/91145-informaticiana-de-la-cuza-a-murit-de-inima

Trimis de: little_john pe 28 Aug 2017, 01:20 PM
QUOTE
România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană după sumele cheltuite pentru educație

România a cheltuit o sumă de 248 de euro pe cap de locuitor pentru educație în anul 2015, cea mai mică sumă din Uniunea Europeană, unde media a fost de 1.400 de euro pe cap de locuitor, arată datele publicate luni de Eurostat.

România este devansată și de Bulgaria, care în 2015 a cheltuit pentru educație 250 de euro pe cap de locuitor, și Croația cu 494 de euro. La polul opus sunt statele membre UE care au cheltuit mai mult de 2.500 de euro pe cap de locuitor pentru educație, în frunte cu Luxemburg (4.685 euro), Danemarca (3.368 euro) și Suedia (2.977 de euro).

Romania se situează pe ultimul loc în UE și când vine vorba de procentul din Produsul Intern Brut alocat pentru educație, 3,1% în 2015, urmată de Irlanda, 3,7% din PIB, și Bulgaria și Italia, ambele cu 4% din PIB. Media la nivelul UE a fost de 4,9% din PIB. Pe de altă parte, Danemarca a alocat 7% din PIB pentru educație în 2015, urmată de Suedia, 6,5%, Belgia, 6,4%, Finlanda, 6,2%, Estonia, 6,1%, Letonia și Portugalia, ambele cu 6% din PIB.

În total, în 2015, statele membre UE au cheltuit peste 716 de miliarde de euro pentru educație, o cifră echivalentă cu 4,9% din PIB-ul UE, iar educația este al patrulea mare capitol al cheltuielilor publice după protecția socială, 19,2% din PIB, sănătate 7,2% din PIB și servicii publice generale 6,2% din PIB.

https://www.agerpres.ro/social/2017/08/28/romania-pe-ultimul-loc-in-uniunea-europeana-dupa-sumele-cheltuite-pentru-educatie-10-23-57

Trimis de: little_john pe 8 Jan 2018, 11:41 AM
QUOTE
România anului 2018: Din generațiile viitoare 40% sunt analfabeți funcțional și social din cauza lipsei de educație primară, ceea ce va însemna o catastrofă pentru piața muncii, pentru business și economie în viitor. Vom ajunge o țară în care vom importa tot, plătit pe datorie. În schimb, ne înarmăm ca pentru război

Ce poate fi mai plictisitor în primele zile din anul 2018 decât să discuți despre educație și impactul asupra pieței  muncii, businessului și economiei României nu acum, ci peste 10-20-30 de ani.

Atunci cei mai mulți dintre noi și cei aflați la putere acum, care au decizia pe mână și pot influența lucrurile, vom fi deja la pensie așteptând banii sau în azile, cu Alzeiheimerul pe cap, când nu mai realizăm ce se întâmplă în jurul nostru, deci nu ne mai interesează.

Daniela Vișoianu, președintele Coaliției pentru Educație,  a spus la ZF Live că 40% din generațiile viitoare, din cei care vin din urmă și trebuie să susțină România din punct de vedere economic, social, cultural și politic, sunt analfabeți social și funcțional, adică vor fi un balast în viitor și nu un activ, ca acum, pentru piața muncii, pentru business, pentru economie, pentru România.

Ce înseamnă analfabet social și funcțional? Nu pot înțelege, nu pot exprima, nu pot explica ceea ce citesc, nu pot face mai mult decât operațiuni simple, mecanice, fizice.


De inovare, de cercetare, de operațiuni complexe, nici nu poate fi vorba.

Ce va însemna acest lucru pentru piața muncii și pentru economie: o catastrofă.

Companiile din România, indiferent dacă sunt românești sau străine, nu vor putea derula operațiuni mai complexe la o scară mai mare, cu o valoare adăugată mai mare și, în consecință, nu vor putea plăti salarii mai mari, ceea ce în final va însemna o reducere a potențialului de creștere economică și apropierea de țările Europei de Vest.

Pentru că nu vor avea personal, cele mai afectate vor fi companiile românești mari și mijlocii. De fapt, România se va îndrepta și mai mult către modelul sud-american, cu o ligă a companiilor mari, cele mai multe multinaționale, iar la polul opus, cu foarte foarte multe companii mici sub 10 angajați care nu vor avea nicio forță și care nu vor putea executa operațiuni mai complexe.

Ce se întâmplă acum în IT este doar o excepție care nu va putea să susțină o economie întreagă.

Daniela Vișoianu spune că dacă s-ar putea reduce la jumătate acest procent de analfabetism social și funcțional al noilor generații, PIb s-ar putea dubla.

Dar acest lucru nu se poate peste noapte, pentru că astfel de schimbări se fac în decenii.  Dar bazele trebuie puse acum, ceea ce nu se întâmplă deloc.

Daniela Vișoianu afirmă că 50% din bugetul anual pentru educație (2% dintr-un PIB de 190 de miliarde de euro) se duce către învățământul universitar, ceea ce este o foarte mare greșeală.

Problema României nu este învățământul universitar, ci învățământul primar și liceal, acolo unde sunt puse bazele educației copiilor, care influențează apoi totul în economie și societate.

În învățământul preuniversitar și primar sunt 3 milioane de copii, în timp ce în universități sunt 500.000 de studenți, dar banii sunt jumătate jumătate.

De fapt, alocarea a 50% din bugetul educației către zona universitară nu înseamnă altceva decât o“mită” pentru cei care reprezintă sau ar trebui să reprezinte elita unei țări, ca să tacă din gură și să nu protesteze față de politicile publice, față de modul de alocare a banilor, față de politicieni, față de guvern, indiferent cine ar fi el.

Pentru că nu există profesori de calitate, nu în învățământul universitar, ci în cel preuniversitar, noile generații ratează materiile logice – matematica, fizica, chimia – ceea ce înseamnă că ratează ingineria, cercetarea, inovarea și nu în ultimul rând, antreprenoriatul, cu un impact fundamental în economie, mai ales în economia viitorului.

Cu eforturi extraordinare, cu reforme care nu se termină niciodată și mai ales cu investiții străini, România abia a reușit să se apropie de un PIB de 200 de miliarde de euro, cu 4,9 milioane de salariați cu o datorie externă de stat și privată de 100 de miliarde de euro (pe vremea lui Ceaușescu, PIB era de 30-40 de miliarde de dolari cu 8 milioane de salariați).

Pentru că nu sunt educa’i, pentru că nu știu cum și ce să muncească, pentru că politicile publice și guvernamentale nu încurajează munca, 3-4 milioane de români apți de muncă nu muncesc, de unde rezultă și această criză de pe piața forței de muncă.

La care îi adăugăm și pe cei 3 milioane de români care sunt la muncă în afară.

Dragoș Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj, spune: "Cred că nu realizăm încă ce catastrofă avem pe piața muncii, iar în manufactură (producție) vom face implozie. Generația X se pensionează, iar generația Y în ruptul capului nu vrea să meargă în fabrică. Dacă nu s-au instruit în școală și au vocație, pur și simplu nu le place, indiferent ce calificări punem pe masă. Nu mai vorbesc de ingineria de manufactură. Eu îi spun abandon de suveranitate în manufactură, o să consumăm și cele mai elementare lucruri prin import."

Pentru că an de an politicile de educație și politicile publice au fost o catastrofă, acest lucru are un impact prezent în businessul și economia actuală.

Bucureștiul și cele mai puternice 10 județe din țară realizează 70% din businessul național, în timp ce celelalte 32 de zone se afundă într-o mlaștină din care aproape că nu vor ieși niciodată.

Mehedinți, Caraș-Severn și Teleorman sunt deșert pentru business, acolo finnd și zonele cu educația cea mai precară din România.

Ironic, cei care conduc România, la nivelul partidelor politice, provin din zone foarte slab economice, acolo unde investițiile sunt aproape de zero.

În Teleorman - județul pe care Liviu Dragnea, liderul PSD, partidul de guvernământ, îl conduce de peste 20 de ani - cifra de afaceri a tuturor companiilor raportată pentru 2016, a fost de 5,6 miliarde de lei, în scădere de la 5,8 miliarde de lei în 2015. Această scădere s-a întâmplat în condițiile unei creșteri economice în 2016 de 4,8% la nivelul întregii țări.

În Brăila, fieful actualului premier Mihai Tudose și unde este parlamentar de aproape 20 de ani, cifra de afaceri a tuturor companiilor în 2016 a fost de 7,7 miliarde de lei, în scădere de la 7,8 miliarde de lei în 2015.

Deși numărul mediu de salariați a crescut în România în 2016 cu aproape 200.000, în Teleorman numărul mediu de salariați a scăzut de la 29.416 în 2015, la 28.941 în 2016.

În Brăila, numărul mediu de salariați a scăzut de la 44.470 în 2015, la 42.114 în 2016.

În Sibiu, fieful actualului președinte Klaus Iohannis, cifra de afaceri a companiilor a scăzut de la 30,3 miliarde de lei în 2015, la 28,3 miliarde de lei în 2016. Numărul de salariați a scăzut de la 114.694 în 2015, la 112.614 în 2016.

Se poate rezolva această problemă a analfabetismului funcțional și social? Și cum?

Daniela Vișoianu spune că un prim pas ar trebui să fie alocarea a încă 1% din PIB către educație, bani care să se ducă în învățământul primar și liceal pentru pregătirea profesorilor, pentru majorarea salariilor acestora și pentru refacerea infrastructurii primare.

Până să ajungă ca guvernul să aloce încă 1% din PIB pentru educație, adică 3% din PIB, guvernul a alocat 3% pentru apărare, pentru înarmarea României ca pentru război.

Tancurile, avioanele, fregatele sunt motoarele creșterii economice. DAR NU PENTRU NOI.

http://www.zf.ro/eveniment/romania-anului-2018-generatiile-viitoare-40-analfabeti-functional-social-cauza-lipsei-educatie-primara-ceea-insemna-catastrofa-piata-muncii-business-economie-viitor-vom-ajunge-tara-vom-importa-tot-16919263

Powered by Invision Power Board (http://www.invisionboard.com)
© Invision Power Services (http://www.invisionpower.com)