Reședință - Portal SEI Portalul educațional SEI  Admitere Admitere Bacalaureat Bacalaureat Titularizare Titularizare Euro 200 Euro 200 Bani de Liceu Bani de Liceu
Găzduire WEB pentru școli și licee Găzduire WEB pentru școli, licee și instituții educaționale Dictionare online Dicționare online Subiecte examene naționale "2007-2008" Subiecte examene naționale "2007-2008"
Subiecte examene naționale începând cu 2002 Subiecte examene naționale începând cu 2002 .campion .campion
SIVECO Romania  Ministerul Educației și Cercetării



Pagini: (12) [1] 2 3 ... Ultimul » ( Primul mesaj necitit ) Răspunde la acest subiectSubiect nou Sondaj nou

> O "mostra" din realitatea educationala de zi cu zi..., Vom muri cu zile in miinile "medicilor"...
little_john
Trimis: 18 Apr 2006, 10:57 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Vin generatii jalnice de absolventi de Medicina
Vom muri cu zile in miinile medicilor

Autor: Nicoleta VIERU

Mediocritatea crasa a patruns la toate nivelurile in UMF Iasi. Pina si cadrele de aici admit ca viitoarele generatii de medici vor fi adevarate catastrofe. S-a ajuns pina acolo incit acum numai cine nu vrea nu intra la Medicina, concurenta depasind cu greu unu pe loc. Anul trecut, de exemplu, nu a fost nici un picat. Cu spaga poti trece ca voda prin loboda. "Astazi la UMF mai putin de 10% dintre studenti sint foarte buni. O treime dintre ei sint mediocri, iar mai mult de jumatate sint foarte slabi, catastrofe", admite chiar rectorul UMF. Cum de s-a ajuns intr-o astfel de situatie jalnica?
Calitatea tot mai scazuta a studentilor medicinisti din ultimii ani anunta o perspectiva sumbra a calitatii viitoarelor servicii medicale. Situatia de la UMF Iasi este graitoare din acest punct de vedere. De aproape un deceniu, confruntata cu o criza de candidati, institutia a fost nevoita sa coboare tot mai mult standardele. Admiterea a devenit din ce in ce mai usoara, pentru a deveni accesibila si candidatilor de mina a doua, iar ingaduinta profesorilor a crescut proportional cu tarifele platite la negru pentru promovarea examenelor. Rezidentiatul, desi reprezinta o sita de triere a viitorilor medici, nu salveaza situatia, intrucit se triaza tot din "marfa" existenta pe piata. Lantul slabiciunilor ia sfirsit dupa 11 ani de pregatire in Medicina, odata cu examenul de medic specialist, despre care profesorii spun ca este mai mult o formalitate. Rezultatul? In acest ritm, peste 10-20 de ani avem toate sansele sa murim cu zile in miinile medicilor, atit noi cit si copiii nostri. Profesorii de la UMF confirma faptul ca doar 10% dintre absolventi au sansa de a fi medici competenti. O treime sint mediocri. Restul, adica majoritatea, sint "catastrofe".
Cum a decazut regina facultatilor
"In perspectiva, situatia se arata ingrijoratoare", admite rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr.T. Popa", prof.dr. Cristian Dragomir, referindu-se la generatiile viitoare de medici. "Avem studenti in anul IV care nu stiu nici macar sa scrie corect romaneste, daramite sa aiba cunostinte de Anatomie! Iar o mare parte dintre acestia vor deveni medici!", adauga profesorul Dragomir. Cum s-a ajuns in aceasta situatie critica? Profesorii de la UMF invoca mai multe cauze: de la scaderea nivelului general al calitatii invatamintului gimnazial si liceal la ignoranta profesorilor de la Medicina care au ajuns sa inchida ochii la nestiinta studentilor, unii dintre ei neavind nici notiuni elementare in domeniu. "Nu se poate sa fii admis la Facultatea de Farmacie si sa nu stii ca Magneziul este bivalent, si nu monovalent. Este o chestiune elementara de chimie", a declarat prorectorul cu probleme de cercetare stiintifica, fost secretar stiintific al Facultatii de Farmacie, prof.dr. Ursula Stanescu.
Concesiile incep inca de la admitere. Daca, acum 10-15 ani, era o adevarata performanta a intra la Medicina, unde se inscriau sefii de promotie ai celor mai bune licee din Moldova, astazi numai cine nu vrea nu intra la Medicina. Situatia din acest an este ilustrativa: la UMF Iasi a fost cea mai scazuta concurenta din toata tara, depasind cu putin un candidat pe loc. Desi perioada de inscriere a fost dublata in incercarea de a atrage un numar cit mai mare de candidati, in final numarul de inscrisi de la UMF Iasi a fost mai mic si decit la Universitatea de Medicina din Craiova, universitate lipsita de traditie si prestigiu in domeniu. Pe de alta parte, concurentul egal al UMF Iasi inainte de 1990, Universitatea de Medicina "Carol Davila" din Bucuresti, s-a remarcat printr-o concurenta de 3 ori mai mare. S-a ajuns pina la situatia absurda sa nu fie nici un candidat picat. Cadrele didactice de la UMF recunosc si ele gravitatea situatiei, dar o pun tot pe seama profesorilor si a sistemului medical in ansamblu. "Inainte de 1990, Medicina era regina facultatilor. Sefii de promotie de la cele mai bune licee veneau aici. Acum, medicii au devenit niste paria ai societatii, cu renume de spagari. Prin urmare, cei mai buni se indreapta astazi catre alte specializari", a mentionat prof.dr. Adrian Covic.
"Noile standarde de admitere permit la tot cartierul sa urmeze Medicina"
In incercarea de a atrage un numar cit mai mare de candidati, dificultatea examenului de admitere a fost si ea redusa treptat, devenind astazi o formalitate. Daca, acum 10 ani, admiterea la Medicina insemna sa iei note de peste 9,00 la 3 examene extrem de dificile si diferite, la fizica, chimie si biologie, in 2006 admiterea consta intr-o singura proba, si aceasta la alegere. "Noile standarde de admitere permit la tot cartierul sa urmeze Medicina. Acum, absolut oricine poate deveni student la Medicina", a precizat sef de lucrari dr. Dumitru Branisteanu, medic in cadrul Clinicii de Endocrinologie. Cantitatea, si nu calitatea candidatilor, a devenit astazi la UMF - ca si la celelalte universitati, de altfel - prioritatea esentiala. Dupa cum recunoaste si rectorul UMF Iasi, rabatul la calitate asigura supravietuirea institutiei. "Am fost nevoiti practic sa reducem dificultatea examenului de admitere, altfel ramineam fara studenti, si nu ne mai puteam justifica existenta", a afirmat rectorul UMF, prof.dr. Cristian Dragomir. Daca este de inteles ca UMF a fost nevoita sa simplifice admiterea, in conditiile in care toate universitatile au trecut la concursurile de dosare, ceea ce a adincit criza competentei a fost toleranta excesiva a profesorilor fata de ignoranta, uneori greu de imaginat, a studentilor.
"Profesorii mimeaza ca te invata, studentii mimeaza ca invata"
Daca, in mod normal, permisivitatea excesiva a sistemului de admitere ar trebui compensata de o exigenta mai mare pe parcursul facultatii, UMF Iasi face rabat si de la aceasta regula. In aceste conditii, studentii lipsiti chiar si de cunostintele elementare in domeniu se mentin pe tot parcursul facultatii prin toleranta excesiva a profesorilor si prin practica spagii. "Profesorii mimeaza ca te invata, studentii mimeaza ca invata, si termina, totusi, facultatea cu o diploma. O diploma care nu are insa nici o acoperire din punctul de vedere al cunostintelor in domeniu", descrie situatia sef de lucrari dr. Dumitru Branisteanu. Toleranta cadrelor didactice este agravata de o alta tendinta evidenta la UMF, sint de parere unii profesori: calitatea scazuta a cadrelor didactice si a actului didactic in sine, in conditiile in care promovarile la UMF se fac adesea dupa alte criterii decit competenta. Sint notorii relatiile familiale din UMF, aproape fiecare cadru didactic avind cite un membru al familiei, sau un apropiat, drept coleg. "Ziarul de Iasi" a prezentat in mai multe rinduri dinastiile existente la UMF Iasi. Toleranta excesiva a profesorilor si calitatea scazuta a actului didactic sint completate si de coruptia in rindul unora dintre profesori. Daca in urma cu citiva ani practica spagii era cunoscuta doar studentilor straini, considerati mai bogati, astazi pretentiile cadrelor didactice s-au extins si asupra studentilor romani - fapt relatat amplu in "Ziarul de Iasi". Astfel, potrivit marturiilor studentilor, bursa spagii merge de la 1.000 de euro/examen, pentru studentii straini, pina la 100-150 euro/examen, pentru studentii romani. In aceste conditii, obtinerea unei diplome de medic, in absenta bagajului de cunostinte corespunzator, nu mai pare atit de incredibila.
"Este un lant al slabiciunilor. Este adevarat ca multi studenti nu detin nici cunostintele elementare, dar in lipsa lor nici noi, ca universitate, nu am mai exista", a declarat rectorul Cristian Dragomir. Acelasi lucru il recunoaste si Dumitru Branisteanu: "Daca ai numai doua serii de studenti, ce faci? Ii pici pe toti? Atunci ramii fara studenti, fara facultate, si poate si fara universitate".
"Mai mult de jumatate sint foarte slabi, catastrofe"
Si atunci, cine sint cei care ar trebui sa ne vindece de diferite boli peste 10 ani? Simtindu-se in parte responsabili pentru nivelul de pregatire al viitorilor medici, profesorii de la UMF spun ca, dupa licenta, rezidentiatul face totusi o selectie intre absolventi. "Examenul de rezidentiat este unul destul de dificil, si nu permite chiar oricui sa intre in sistem. Dimpotriva, acesta este momentul in care cei mai buni sint selectati", a precizat prof.dr. Adrian Covic. Exista insa si cadre didactice care sustin ca rezidentiatul nu este un sistem de triere foarte eficient. "Testele grila la rezidentiat nu sint folositoare, si nici eficiente. De exemplu, o doamna secretara de la noi a incercat sa vada daca ar trece examenul alegind la intimplare raspunsurile din testul grila. In final, a obtinut peste 5,50, deci o nota de trecere, fara a avea absolut nici o cunostinta despre materia supusa examinarii", a declarat prorectorul Ursula Stanescu. La aceasta se adauga si echivalarea permisa pina nu demult de regulament intre functia de preparator universitar si medic rezident. Acest lucru a permis mai multor absolventi care picasera rezidentiatul sa obtina "la negru" un post la UMF, si sa isi asigure astfel intrarea in sistemul sanitar si academic deopotriva.
Odata ajunsi aici, permisivitatea universitatii si cea a examenului de rezidentiat nu mai poate fi reparata decit de examenul de medic specialist - ultima bariera pina la intrarea in piine cu drepturi depline a unui medic. Unii profesori admit insa ca si examenul de specialitate se dovedeste a fi o formalitate. Dupa 6 ani de facultate, si alti 5-6 de rezidentiat, putini profesori se incumeta sa pice pe cineva. "Examenul de medic specialist este doar o formalitate. 90-95% dintre candidati il promoveaza. Este intr-adevar o situatie exceptionala sa pice cineva", a subliniat prof.dr. Gabriel Ungureanu, prorector cu probleme de invatamint postuniversitar al UMF.
Lantul slabiciunilor ia sfirsit dupa 11 ani de scolire in Medicina cu o concluzie inspaimintatoare pentru viitorii pacienti: in acest ritm, daca sistemul nu va cauta anticorpi pentru a se feri de incompetenta, avem toate sansele sa murim cu zile peste citiva ani. "Astazi, la UMF, mai putin de 10% dintre studenti sint foarte buni. O treime dintre ei sint mediocri, iar mai mult de jumatate sint foarte slabi, catastrofe. In conditiile in care o mare parte dintre ei vor ajunge in final medici, da, s-ar putea spune si asa: ca o sa ajungem sa murim cu zile", a admis chiar rectorul UMF Iasi, Cristian Dragomir.

http://www.monitorul.ro/cms/site/article.html?article=131878
Si sa nu ne amagim, starea de lucruri descrisa mai sus nu este valabila numai aici, ci cam peste tot... Dar cui ii pasa? Guvernantilor si oficialilor MEdC?! Oricum ei se trateaza in strainatate sau in spitale private, "plebea" sa se descurce cum o sti.... si sa se "bucure" de programele si proiectele pur formale si birocratice (gen ARACIS/ARACIP) care ne vor face sa avem un "invatamant modern, european, demn de mileniul III", bla-bla, bla-bla...


--------------------
Mesaj personal
Top
madagascar1
Trimis: 19 Apr 2006, 01:16 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 1.043
Înscris: 17 Mar 06


Se pare ca in Universitatile Lumii Vestice intra cine vrea dar sunt triati cu strictete pe parcursul studiilor.Altfel este in joc renumele facultatii.La noi cine nu vrea sa invete isi plateste examenele iar cine vrea sa invete de asemenea este pus sa plateasca.Am auzit de cazuri concrete in care un medic rezident trebuia sa plateasca pentru a intra in operatie cu profesorul.Ca sa se uite nu sa primeasca si explicatii.Toata lumea stie ca stagiarii nu participa la actul medical efectiv ci sunt cei care completeaza fisele si fac munca de "hartogaraie" a celor care ar trebui sa ii invete ceva.La fel este peste tot.Nu numai la medicina.Nu stiu de unde am adoptat sloganul acesta: "meseria se fura, nu se invata"de care m-am izbit si eu.Majoritatea celor cu experienta nu fac nici cel mai mic gest de ajutor catre cei care sunt incepatori.Nu stiu de ce se tem...Poate ca vei deveni mai bun ca cel care te-a ajutat si ii vei lua locul...In general ne lipseste generozitatea...ca popor, habar n-am dar e rau...Nu stiu ce il poate convinge pe un om sa fie Om.Nu stiu ce il poate convinge pe un om sa nu isi arunce gunoiul pe fereastra, sa nu arunce chistocul pe strada, sa ii placa curatenia personala si generala, ca sa zic asa...Se pare ca cei 7 ani de acasa...dar acasa sunt educati tot de cei care incalca aceste reguli scrise si nescrise ale bunului simt...si uite asa ne invartim intr-un cerc vicios.
Mesaj personal
Top
madagascar1
Trimis: 19 Apr 2006, 01:24 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 1.043
Înscris: 17 Mar 06


Poate singura solutie este privatizarea a tot ce misca.Daca nu esti bun, atunci nu vei avea pacienti.Daca gresesti trebuie sa platesti.Au dreptate si americanii pana la urma cand dau in judecata tot ce misca.Desi au ajuns la situatii extreme si greu de controlat...Cred ca pacientii ar trebui sa aiba un cuvant de spus, sa voteze undeva competenta medicului respectiv.Sunt unii care te trateaza ca pe un nimic.Altii care conditioneaza operatia in functie de suma cotizata.Acestia ar trebui inchisi dupa parerea mea...Daca omul este recunoscator DUPA, f. bine, pana la urma poti spune multumesc!Dar sa nu il operezi pentru ca nu a scos banul din buzunar...mi se pare o mare infractiune care ar trebui pedepsita cu inchisoarea.
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 19 Apr 2006, 09:24 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Lefuri de infirmieră, pentru dascălii Universității de Medicină din Iași

Preparatorii, asistenții și lectorii universitari de la prestigioasa școală de Medicină de la Iași s-au simțit umiliți când, în această lună, s-au trezit la bancomate cu lefurile mult diminuate, unele comparabile cu cele ale infirmierelor fără vechime în câmpul muncii. Între 3,5 și 6,5 milioane lei vechi, au fost cuantificate meritele profesionale din luna anterioară. Procentul de 66% din salariile primite până acum au revoltat dascălii, mai ales că mulți dintre ei au ca sursă unică de venit remunerația de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”. Conducerea universității spune că  lefurile au fost date integral, însă la treapta cea mai joasă a salarizării, adică salariul de bază. De nici trei luni la cârma școlii superioare de Medicină, prof. dr. Cristian Dragomir ne-a explicat: „Nu mai sunt bani. Motive ar fi mai multe. Fondurile proprii acumulate din taxe și contracte și veniturile asigurate de la buget nu asigură salarizarea. Deși universitatea a fost una dintre cele mai bogate, rezervele s-au consumat. Cheltuielile și investițiile nerezonabile au dus la colaps. Și numărul de cadre didactice este mare (972 n.r.). Un dascăl la 5 - 6 studenți, față de un dascăl la circa 10 studenți în alte universități”. Se speră că la debutul noului an universitar se va pune în practică o nouă grilă menită să evalueze cantitatea și calitatea serviciilor prestate. Universitatea ieșeană are grila supraîncărcată și datorită dascălilor în etate, care au depășit chiar și cu câteva decenii vârsta pensionării, care se încăpățânează să ocupe posturile împovărând astfel bugetul de salarii. (Gabriela Doboș)
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 11 May 2006, 11:04 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Jumatate dintre studenti vor ajunge catastrofe cu diploma
Aceasta este parerea mai multor profesori de la diferite universitati iesene. Studentii de nota 7 din urma cu un deceniu, acum ar primi zece cu felicitari.

Acordarea finantarii in functie de numarul de studenti a determinat universitatile sa reduca dramatic standardele de admitere. Pentru cit mai multi bani, cantitatea a fost preferata in detrimentul calitatii. Astfel ca, desi numarul studentilor a crescut de circa cinci ori in ultimii zece ani, numarul celor valorosi a ramas la 10-20%. Introducerea concursului de dosare a fost punctul de plecare al crizei. Astazi, orice posesor al diplomei de bacalaureat, indiferent de pregatirea sa, poate deveni student. Concomitent cu simplificarea examenului de admitere, profesorii au renuntat la exigenta si au invatat sa „inchida ochii“ la lipsa celor mai elementare cunostinte in domeniu. Dupa cum recunosc si cadrele didactice, mentinerea unor standarde ridicate de pregatire ar fi decimat numarul studentilor, si odata cu ei si bugetul universitatilor. Aceasta criza a calitatii pare deocamdata fara iesire.

"Calitatea studentilor a atins intr-adevar un nivel foarte scazut“
„Per general, cei mai multi studenti de astazi sint reale catastrofe. Fac facultate de dragul de a face o facultate, dar nu le trece prin cap sa asimileze cunostintele pe care invatamintul superior le ofera“, caracterizeaza calitatea studentilor de astazi prof.dr. Ionel Mangalagiu, din cadrul Facultatii de Chimie a Universitatii „Al.I. Cuza“. Aceeasi opinie este sustinuta de cea mai mare parte a cadrelor didactice universitare de la Universitatea „Al.I. Cuza“, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad“ si Universitatea Tehnica „Gh. Asachi“.
Dupa mai multe discutii si analize asupra invatamintului superior actual, multi dintre ei au ajuns la aceeasi concluzie: doar 10-20% dintre studenti sunt foarte buni, in jur de 30% buni spre mediocri, iar restul sint catastrofe. „Studentii de nota 10 de acum sint la nivelul celor de nota 7, de acum 10 ani. Calitatea studentilor a atins intr-adevar un nivel foarte scazut“, sustine conf.dr. Liliana Vornicu, din cadrul Facultatii de Electronica si Telecomunicatii a Universitatii „Gh. Asachi“. Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Cadrele didactice universitare invoca mai multe cauze: de la nivelul slab al invatamintului gimnazial si liceal, introducerea concursului de dosare si pina la sistemul de finantare al universitatilor, care ii obliga pe profesori sa treaca cu vederea lipsa celor mai elementare cunostinte din domeniul de studiu. „Un numar surprinzator de mare dintre studentii actuali nu cunosc nici regulile gramaticale ale limbii romane, au un lexic extrem de restrins si tehnici de invatare falimentare. Cit priveste cunostintele despre domeniul de licenta pe care si l-au ales, situatia devine cu adevarat grava“, a declarat prof.dr. Stefan Afloroaei, decan al Facultatii de Filosofie, din cadrul Universitatii „Cuza“.

Umflarea notelor incepe din liceu
„Pervertirea“ studentilor incepe din scoala generala si liceu. Unele manuale alternative, care au mai multe poze decit informatii, lipsa de motivare a cadrelor didactice, care sint platite foarte prost, dar si procesul de „umflare“ a notelor, practicat mai ales in licee, isi pun amprenta asupra calitatii candidatilor la calitatea de student. „Am fost recent intr-o inspectie la un liceu si am constatat ca umflarea notelor este deja obisnuinta. Presiunile exercitate de parinti si chiar de conducerea institutiei, dornica de rezultate cit mai bune pentru o pozitionare fruntasa a institutiei de invatamint, il determina pe profesor sa umfle uneori, exagerat, notele. In felul acesta, elevul nici nu se mai oboseste sa invete, stiind ca oricum obtine note mari“, a afirmat prof.dr. Mihai Toma, decan al Facultatii de Fizica din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza“.

In concurs intra dosare si nu persoane
Daca in trecut invatamintul superior ii selecta doar pe cei mai buni elevi de liceu, astazi admiterea la facultate a devenit doar o formalitate, permitind tuturor absolventilor de liceu sa devina studenti. Din dorinta de a atrage un numar cit mai mare de studenti, majoritatea universitatilor au redus admiterea la un simplu concurs pe baza mediilor din liceu si a celei la bacalaureat. „Problema majora este ca absolut orice absolvent de liceu se poate inscrie la facultate, chiar si cei foarte slab pregatiti. Tragedia este ca noua modalitate de admitere, concursul de dosare, permite celor mai multi dintre cei inscrisi sa devina studenti“, sustine prof.dr. Stefan Afloroaei. Singurele facultati iesene la care s-au mentinut examenele de admitere, Automatica si Calculatoare, Arhitectura si Electronica si Telecomunicatii, au fost nevoite sa simplifice treptat examenul de admitere, pentru a permite cit mai multor studenti sa fie admisi. „Din moment ce nivelul absolventilor de liceu a scazut, si noi am fost nevoiti sa reducem dificultatea examenului de admitere pentru a le creste sansele de admitere“, mentioneaza decanul Facultatii de Automatica si Calculatoare, prof.dr.ing. Dan Galea. Interesul principal al universitatilor s-a modificat mult in ultimii ani. Prioritatea conducerilor vizeaza mai putin calitatea studentilor si mai mult cantitatea. Motivul ramine intotdeauna acelasi: cu cit au mai multi studenti, cu atit finantarea de la buget, dar mai ales cea de la taxa, este mai mare.

Fiecare student aduce bani de la buget
Daca in mod normal permisivitatea excesiva a sistemului de admitere ar trebui compensata de o exigenta ridicata pe parcursul anilor, cea mai mare parte a universitatilor ocoleste si aceasta regula. Selectarea pe parcurs a studentilor cu adevarat buni devine dificila din moment ce necesitatea mentinerii unui numar mare de studenti se pastreaza. „Conform sistemului de finantare aplicat in Romania, fiecare universitate este finantata in functie de numarul de studenti din fiecare an. Daca finantarea s-ar acorda in functie de numarul de locuri ocupate la admiterea din anul I, ne-am putea permite sa fim exigenti. Dar asa, cu o prea mare exigenta, am ramine fara studenti, si fara finantare“, a declarat prof.dr. Gerard Jitareanu, rectorul Universitatii Agronomice. Aceeasi idee este sustinuta si de conducerea Universitatii Tehnice. „Este de ajuns ca invatamintul tehnic este preferat in mare parte de studentii mediocri si slabi ai invatamintului liceal. Daca nu s-ar face «eforturi» reale pentru a fi mentinuti cit mai multi, ar trebui sa desfiintam facultatile“, a precizat prof.dr. Mircea Cozmanca, prorector al universitatii.

Doar ministerul poate taia nodul
Desi recunosc situatia deloc roza a calitatii invatamintului superior, cea mai mare parte a universitarilor par destul de reticenti in ceea ce priveste rezolvarea acestei situatii. In opinia celor mai multi, modificarea sistemului de finantare si reintroducerea examenului de admitere ar reprezenta principala modalitate de rezolvare a „crizei“. „Concursul de dosare incurajeaza non-performanta, iar sistemul de finantare o mentine pe tot parcursul facultatii. Indepartarea celor doua cauze ar putea readuce prestigiul invatamintului superior si garantia calitatii pentru orice absolvent“, sustine prof.dr. Ionel Mangalagiu. Responsabilitatea rezolvarii situatiei revine mai ales Ministerului Educatiei si Cercetarii, care la rindul lui reclama lipsa fondurilor necesare pentru reformarea invatamintului superior. „S-au purtat mai multe negocieri cu ministerul, dar mereu s-a ajuns la aceeasi concluzie: nu sint fonduri. In aceasta situatie, criza pare fara iesire. Dar nici nu putem introduce standarde ridicate si sa raminem fara studenti“, a subliniat prof.dr. Mircea Cozmanca.
Autor: Nicoleta VIERU

http://www.monitorul.ro/cms/site/article.html?article=132399

Acest mesaj a fost modificat de către little_john la data 11 May 2006, 11:05 AM
Mesaj personal
Top
madagascar1
Trimis: 11 May 2006, 11:26 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 1.043
Înscris: 17 Mar 06


Din cate stiu eu nici in vest nu este diferita situatia.La facultate intra cine vrea dar...pe parcursul facultatii sunt transformati...Nu zic ca este bine asa dar, in invatamantul universitar de la noi inca se mai practica predarea prin citirea cursurilor in timp ce in amfiteatru se poate dormi chiar. Nu exista comunicare intre cel care preda si student.Poate gresesc...s-or mai fi schimbat lucrurile...pe vremea mea asa era.Prezenta la curs era obligatorie desi exista cursul tiparit iar profesorul nu facea decat sa-l citeasca.Timp pierdut,dupa mine...
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 18 May 2006, 06:01 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
O lucrare de licenta a ajuns cit o pereche de pantofi
Autor: Nicoleta VIERU

In functie de calitate, vechime si originalitate, preturile variaza intre 1.000.000 lei si 150 de euro. Doar cele cumparate chiar de la profesorul indrumator de licenta ajung sa coste cit o pereche de pantofi de lux: 300 de euro. Pretul garanteaza insa si o nota mare.
Proba de foc a oricarui absolvent de facultate, lucrarea de licenta, a devenit astazi, pentru multi, doar o problema de negociere. Ea nu mai necesita sute de ore petrecute in biblioteca sau in fata calculatorului, ci doar un apel telefonic sau un click pe internet. Zeci de site-uri pun la dispozitia studentilor mii de lucrari de licenta, iar piata se extinde de la an la an. Preturile variaza in functie de calitatea dorita, de la 800.000 lei vechi pina la 5 milioane lei - pentru exclusivitatea lucrarii. Cele mai solicitate ramin insa lucrarile de 1-1,5 milioane lei. Calitatea lor nu este exceptionala, insa in multe cazuri este suficienta pentru promovare. „Lucrarea nu trebuie sa fie foarte buna, si deci nici prea scumpa. Stiu studenti care au luat licenta si cu lucrari de 1 milion de lei“, ne spune un student. Cele mai scumpe ramin insa tezele oferite chiar de profesori, care pot ajunge si pina la 300 de euro. Ele ofera atit siguranta ca nu vei fi descoperit, cit si pe cea a unei note mari.
100 de euro pentru o teza notata cu 10
Daca in anii trecuti majoritatea ofertelor se gaseau pe peretii universitatii, in acest an, zidurile sint mai sarace in afise. Singura oferta a fost identificata la Facultatea de Istorie de la Universitatea „Al.I. Cuza“. Lucrarea oferita spre vinzare fusese prezentata la Universitatea din Suceava, anul trecut, si obtinuse nota 10. „Lucrarea a fost dificil de realizat, documentarea facindu-se doar din arhive. In plus, a obtinut si nota 10, de aceea 100 de euro mi se pare rezonabil“, ne-a spus fostul absolvent de Istorie, actualmente masterand la Universitatea „Cuza“. Principala sursa pentru lucrarile de licenta ramine insa internetul. La o simpla cautare pe Google, apar zeci de rezultate, cu oferte care mai de care mai tentante. Site-ul www.diplome.2003.3x.ro ofera 624 de lucrari de licenta din toate domeniile. Preturile variaza in functie de anul in care a fost prezentata, de la 800.000 lei - cele din anii 1998-2000 la 1,5 milioane lei - pentru lucrarile prezentate in 2005. Exista insa lucrari din 2005 care ajung si la 3 milioane lei. De exemplu, pe site-ul www.diploma2005.ro, o lucrare de anul trecut ajunge la 100 de euro. Preturile cresc odata cu scaderea riscului de a fi prins asupra faptei. Cu cit lucrarea este mai veche, cu atit sint mai mari sansele ca ea sa fi fost deja prezentata de un alt student, si deci ca frauda sa fie descoperita. „Majoritatea studentilor care isi cumpara licenta cauta ce e mai nou. Asa, esti sigur ca nu a fost folosita de prea multe ori. Preturile variaza si aici. Un coleg de-al meu a cumparat de pe net o lucrare din 2005 cu 100 de euro, si a descoperit dupa aceea ca erau lucrari din 2005 si la 2 milioane“, ne-a declarat un student de la Facultatea de Filosofie.
Cele mai solicitate sint tezele din alte centre universitare
O alta metoda de a te asigura ca nu vei fi prins este sa alegi o lucrare prezentata la o alta universitate. Fiecare comerciant de lucrari de diploma informeaza posibilul cumparator asupra anului si universitatii la care a fost prezentata. „Bataia“ se da de cele mai multe ori pe cele din 2005 si de alte centre universitare din tara. Cei care vor sa se asigure si de o anumita calitate a lucrarii aleg universitatile renumite, precum Cluj, Bucuresti sau Timisoara. „Stiu ca se vind multe lucrari si in Iasi, mai ales prin camine. Insa e mai periculos sa cumperi de aici pentru ca cele mai multe lucrari provin de la Universitatea «Cuza» si poti fi descoperit foarte repede. Pe internet, multe lucrari sint de la alte universitati, iar riscul pentru cei de la Iasi scade“, a mai adaugat un student de la Facultatea de Economie si Administarea Afacerilor. Exista insa si site-uri care garanteaza exclusivitatea lucrarii. Pretul este mult mai ridicat, dar riscul este zero, pretind comerciantii. Pe site-ul www.diploma2005.ro exclusivitatea lucrarii se vinde cu 150 de euro. Ei te asigura ca lucrarea nu a mai fost comandata, iar din momentul in care va fi vinduta, ea va fi scoasa de pe site.
Oferte promotionale pentru lucrari la pachet
Cea mai sigura metoda o reprezinta insa lucrarea realizata la comanda. Preturile si eforturile studentului sint mult mai mari, insa rezultatul este unul „original“. Astfel, lucrarea este conceputa dupa un plan si o bibliografie oferita de student, iar pentru 120-150 de euro, comerciantii se ocupa de conceperea si redactarea lucrarii. „Persoanele care realizeaza aceste lucrari sint licentiate pe domeniul respectiv si au experienta de 2 ani, deci nu va faceti probleme, veti avea nota 10 garantat“, asigura cei de pe site-ul www.diplome.2003.3x.ro. Mai mult, lucrarea astfel comandata este livrata solicitantului pe capitole pentru a putea fi prezentate profesorului coordonator, iar in cazul in care acesta cere modificari, ele sint realizate gratuit.
Unele site-uri au chiar oferte promotionale. Astfel, site-ul www.diploma2005.ro ofera o lucrare gratis la comandarea altor 2 lucrari. Iar site-ul www.lucraridediploma.3x.ro ofera reduceri de 20% din pretul total, la comandarea a 4 lucrari, sau de 25% la comandarea a 5 lucrari. Exista, de asemenea, comercianti care ofera un servciu complet. Pe linga lucrarea propriu-zisa, mai ofera cumparatorului si discursul de prezentare, diapozitive sau chiar prezentarea in Power Point a lucrarii.
Colet prin posta cu plata ramburs
Modalitatile de obtinere a lucrarii difera de la caz la caz. Pentru comerciantii din Iasi totul se rezolva cu un telefon pentru obtinerea detaliilor si negocierea pretului, si cu o intilnire pentru a intra in posesia lucrarii. „Eu va aduc lucrarea in format electronic, iar dumneavoastra aduceti banii, si ne intilnim la universitate“, ne-a spus unul dintre comerciantii contactati. Pentru comerciantii din tara, contactul se realizeaza prin telefon, iar cel mai frecvent prin intermediul e-mail-ului. Toate site-urile isi prezinta datele proprii de contact. Dupa ce studentul a vazut oferta de titluri si si-a ales lucrarea, ii poate contacta pe e-mail pentru obtinerea tuturor detaliilor dorite, urmind sa primeasca raspunsul in maximum 24 de ore. Noi l-am primit chiar in mai putin de 24 de ore. Lucrarea comandata este apoi trimisa prin mandat postal in termen de 48 de ore, cu plata facuta ramburs la ridicarea coletului, sau tot prin e-mail.
Risc zero si nota mare: lucrare comandata chiar la profesor
Sursa cu cele mai mari sanse de reusita o reprezinta chiar profesorii. Lucrarile furnizate de cadrele didactice sint cele mai scumpe, ajungind pina la 300 de euro, insa exista siguranta ca nu vei fi descoperit si ca vei primi note foarte mari. Aceste surse nu sint insa accesibile tuturor studentilor, ci fie celor cu foarte multi bani, cel mai probabil studenti straini, fie celor care „au relatii“. „Stiu ca exista profesori coordonatori care vind lucrari. De fapt, ei sint cunoscuti tot prin relatii“, ne-a spus un student de la Medicina. „Lucrarile vindute de profesori sint destul de scumpe. La noi la facultate am auzit de studenti straini care si-au procurat chiar de la profesor lucrarea, si in plus a mai luat si nota mare“, ne-a declarat un alt student medicinist.
Mesaj personal
Top
liliana.grecu
Trimis: 18 May 2006, 08:44 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.926
Înscris: 19 Apr 05


In Romania lipseste controlul si guverneaza INDIFERENTA!! Nu se investeste in EDUCATIE! Ministrii sunt pasageri prin sistem si nu au forta spirituala si nici dorinta de implicare.


--------------------
În cei 21 de ani de carieră am înțeles că fiecare copil este ca un diamant cu fațete neșlefuite și neșansa copiilor este că profesorii de azi nu prea mai sunt bijutieri ai coroanei, ci niște slujbași amărâți ce închid ochii la toate neregulile sistemului, care mai mult scad valoare diamantului prin prelucrare neatentă decât să i-o amplifice, din păcate.

"Menirea firească a școlii nu este să dea invățătură, ci să deștepte cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toata viața." Ioan Slavici
Paradoxal, oamenii își poartă cu demnitate propria ipocrizie.

https://www.facebook.com/LilianaDGrecu
Opinii, opinii...
Mesaj personalYahooMSN
Top
little_john
Trimis: 19 May 2006, 06:05 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Fabricile de rebuturi cu diplome
Autor: Emilia CHISCOP
In zece ani, incompetenta se va muta din amfiteatre pe piata muncii. In Romania, dezastrul din universitati aproape ca reprezinta un atentat la siguranta nationala.

Nu-mi amintesc sa ma fi gindit vreodata, in anii studentiei mele, ca apartin unei promotii stralucite, ci doar uneia normale. Multi fuseseram admisi din a doua incercare, dupa ani de toceala, un examen greu si o concurenta de doisprezece pe loc. Citiva au ajuns azi profesionisti remarcabili, cei ce formau "mijlocul" au cariere onorabile, iar vreo 10% sint "rebuturi". Inteligenta, un nivel de cultura cel putin acceptabil si stiinta de a scrie corect in limba romana erau considerate calitati intrinseci conditiei de student si nici o clipa nu mi-a trecut prin minte ca ar putea fi si altfel. La o distanta de zece ani in timp, profesorii aproape ca vad in generatia noastra niste eroi. Ultima generatie acceptata. Cei dinainte de potop. Peisajul studentesc de azi e condimentat cu manele. A sti limba romana e un punct forte, iar a citi o carte, un semn de eruditie. Am folosit acest exemplu pentru a ilustra o situatie considerata alarmanta de tot mai multi profesori: calitatea din ce in ce mai slaba a studentilor si absolventilor de facultate, subiect recent dezbatut de "Ziarul de Iasi". In ultimii zece ani, universitatile s-au transformat din institutii de elita in institutii de masa. Transformarea s-a facut treptat si parea benefica. Romania avea la inceputul anilor 90 unul dintre cele mai mici procente de licentiati din Europa, iar cresterea numarului de studenti insemna o crestere a sanselor la educatie, o largire de orizont, o deschidere de perspective. In acest sens, admiterea restrictiva si stresanta, bazata de concursul de probe, care iti rapea ani din viata batind pasul pe loc pina te vedeai pe lista admisilor, a fost inlocuita cu politica "portilor deschise", concretizata prin cresterea cifrelor de scolarizare si selectia de dosare. Schimbarile au fost legitime si necesare. Noua politica de recrutare a studentilor presupunea insa si aplicarea unui principiu uitat de majoritatea universitatilor. E vorba de cunoscutul principiu "intra cine vrea si ramine cine poate". In mod normal, o crestere a flexibilitatii la admitere trebuia compensata printr-o crestere a exigentei la examene. Ceea ce nu s-a intimplat. Efectele le recunosc acum chiar profesorii. "Ziarul de Iasi" a identificat in rindul lor doua categorii de opinii. In varianta pesimista, circa 90% dintre studentii actuali sint catastrofe, rebuturi, si aproximativ 10% insumeaza virfurile si mijlocul de altadata. Cei mai optimisti inclina spre proportii ceva mai echilibrate, estimind procentul "catastrofelor" la putin peste jumatate, iar al celor care "misca", putin sub. In ambele variante, insa, partea buna e minoritara.
Daca asta s-a intimplat in zece ani, ce va fi peste alti zece? Intrebarea provoaca frisoane in mediul academic, unde profesorii care se pling de situatia catastrofala, de calitatea tot mai scazuta a absolventilor sint si partasi la ea, inchizind ochii la nestiinta si coborind tot mai mult standardele. Fireste, exista multe explicatii pentru aceasta situatie. Cea mai la indemina si des invocata de universitari, in incercarea de a iesi astfel din culpa, este ca, in Romania, institutia scolii trece printr-o criza careia invatamintul superior nu i se poate sustrage. "Noi preluam absolventi de liceu lipsiti de cunostinte elementare", se pling universitarii, iar observatia lor este justificata, fara a-i absolvi insa de raspundere. O a doua motivatie se refera la sistemul actual de finantare a universitatilor, dupa numarul de studenti, care predispune la letargie si indulgenta. Cu fiecare student exmatriculat pentru nepromovare, facultatea pierde bani dintr-un buget, in mai multe cazuri, insuficient. La polul opus, miile de studenti inmatriculati uneori fara a se tine cont de potentialul de infrastructura si de cadre didactice au transformat facultatile rivnite pe piata muncii in afaceri extrem de profitabile, in care calitatea studentilor, dar si a profesorilor este lasata intr-un plan marginal. In fine, ambele explicatii - criza de ansamblu a scolii romanesti si sistemul de finantare in dezavantajul calitatii - isi au aici valabilitatea lor. Proportiile sint insa diferite. Exceptiile arata cel mai bine ca, chiar si in absenta unui sistem care sa stimuleze calitatea, mediul academic si-ar putea mentine ridicate standardele, macar la un nivel minim acceptabil. La Universitatea "Al.I. Cuza", intimplator, facultatile cele mai exigente, care aproape isi injumatatesc efectivele dupa sesiune, sint Matematica si Fizica, adica tocmai cele care au si cei mai putini candidati si, implicit, cele mai mici bugete. Dar tot atit de adevarat este ca schimbarea sistemului de finantare este absolut necesara. Alocarea bugetelor trebuie facuta nu doar dupa materia prima care intra, ci si dupa produsul finit livrat dupa licenta. Unul dintre indicatorii de calitate de la Universitatea Durham din Marea Britanie, de exemplu, aflata pe locul 83 in lume intr-un clasament al performantei, este numarul de absolventi preferati de companiile internationale! La noi, traseul absolventilor dupa licenta nu conteaza inca pentru nimeni. Absolventii vin si pleaca, iar fabricile de rebuturi cu diplome merg inainte. In zece ani, incompetenta se va muta din amfiteatre pe piata muncii. Studentul medicinist de care se pling azi profesorii ca a ajuns in anul III fara a avea macar cunostinte minime de anatomie are toate sansele sa-si omoare pacientii cu zile. Tabloul ce se creioneaza e aproape apocaliptic si nu necesita un exces de imaginatie. Oameni nevinovati trimisi dupa gratii si infractori lasati in libertate din cauza incompetentei justitiabililor, generatii de elevi care ies de pe bancile scolii agramati si nepregatiti pentru viata, constructii care se darima din cauza erorilor de proiectare, si exemplele pot continua. Fireste, scuza cea mai la indemina pentru cei responsabili este ca incompetenta va fi amendata pe piata libera a cererii si ofertei. Insa asa stau lucrurile intr-o societate in care aceste reguli nu sint alterate de coruptie, unde accesul la posturi si functii se face exclusiv dupa criterii de competenta, nu prin trafic de influenta si spaga. In Romania, dezastrul din universitati aproape ca reprezinta un atentat la siguranta nationala.
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 5 Jun 2006, 06:24 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Caracatita universitara
Sistemul universitar romanesc, cu cele 58 de universitati de stat (470 de facultati) si deservit de aproape 5000 de profesori si 4000 de conferentiari (platiti regeste, prin scandaloase cumuluri de norme si functii), dublati de o armata de aproximativ 9000 de asistenti, preparatori si lectori (sefi de lucrari) constituie, in prezent, una din marile gauri negre ale bugetului de stat. Aceasta este concluzia la care au ajuns expertii Asociatiei Europene a Cadrelor Didactice (AECD) din Romania, for UE cu reprezentanti in Parlamentul European, care monitorizeaza reforma invatamantului romanesc, dar si coruptia institutionalizata din universitati. Actualul sistem universitar functioneaza intr-o structura aberanta (vezi facsimilul dupa documentatia MEdC), nemaiintalnita in spatiul UE si SUA, aceea de piramida inversata, mai precis cu un numar de profesori si conferentiari mai mare decat cel al asistentilor, preparatorilor si lectorilor. AECD-Romania avertizeaza autoritatile de resort ca o catedra de la orice universitate ar trebuie sa respecte aceasta structura piramidala: un profesor, doi conferentiari si patru-sase lectori, asistenti si preparatori. Mai mult, expertii AECD-Romania au raportat la Bruxelles ca "invatamantul romanesc nu tine seama de nevoile economiei, pentru a nu crea surplus sau deficit de personal".

Oficialii europeni au fost atentionati ca Romania refuza aplicarea modelului occidental de planificare a dezvoltarii invatamantului in functie de dezvoltarea economica - model elaborat de savantul Jan Timberger de la Institutul Economic din Rotterdam. Modelul Timberger, de eficientizare a invatamantului, a fost aplicat cu succes de un grup de 16 state occidentale, carora li s-a adaugat Turcia, SUA, Japonia, Canada. Lasat pe mana mafiei universitare, a fostilor securisti si a esalonului doi al PCR, invatamantul romanesc a capatat o structura tumorala, marcata de coruptie institutionalizata, nepotism, incompetenta crunta, infractionalitate conexa coruptiei si multa, multa impostura. Potrivit AECD si conform modelului Timberger, aberanta structura universitara romaneasca, prin armata sa de indivizi dubiosi, ajunsi peste noapte profesori si conferentiari cu zeci de norme si functii in cumul, inghite mii de miliarde de lei vechi annual. Cu acesti bani, tocati de impostorii ajunsi profesori si conferentiari, s-ar putea dubla, instantaneu, salariile tuturor cadrelor didactice din intregul invata-mant (gradinite, scoli generale, licee, scoli de meserii, colegii, facultati etc).

Numar nejustificat de mare de universitati

Presedintele executiv al AECD-Romania, prof.dr.mat. Florin Cristian Gheorghe, coordonatorul aplicarii modelului Timberger in Romania anilor 2003-2006, arata in studiul sau ca "dupa 1989, invatamantul superior de stat si universitar s-a dezvoltat fara a tine seama de nevoile economiei si de numarul de profesori acreditati, infiintandu-se un numar nejustificat de mare de universitati in orase sau chiar comune care nu aveau traditie si conditii pentru functionare, cum ar fi facultatile de stat aparute in localitati precum Toplita (57 studenti), Crevedia (53 studenti), Aiud (53 studenti), Marghita (52 studenti), Geoagiu (36 studenti), Reghin (34 studenti), Amara (549 studenti), Satu Mare (534 studenti), Bistrita (696 studenti), Calarasi (714 studenti), Drobeta Turnu Severin (1972 studenti). Sunt date dintr-o statistica secretizata de MEC, la nivelul anilor 2001-2002. Din cele 58 de universitati de stat, 37 au sub 500 de studenti. Sa luam ca exemplu o facultate de stat care functioneaza la Geoagiu, cu 36 de studenti. Pentru acestia trebuie platite de la bugetul statului cel putin 10 cadre didactice (profesori, conferentiari) la care se adauga 5-10 asistenti plus cheltuieli administrative si de personal TESA. In acest caz cheltuielile minime sunt: 10 x 12 milioane de lei (salariu mediu pentru profesori/lector) plus 5 x 8 milioane de lei (salariu de asistent); rezulta o cheltuiala lunara, numai pentru salarii cadre didactice, de 160 milioane de lei; pentru 12 luni rezulta 1,920 miliarde de lei/an, numai cu facultatea de stat din Geoagiu; daca inmultim aceasta suma cu 37 - numarul de universitati - fantoma, se obtine 171 miliarde de lei, irositi pe salariile cadrelor didactice, la care se adauga cheltuielile administrative. Daca se aduna si sumele uriase, decontate de multi profesori si conferentiari, incadrati ilegal la mai multe facultati si universitati, cu 5-10 norme, unii ajungand chiar la 20 de norme, ca titulari, se ajunge la mii de miliarde de lei. Astfel se fraudeaza bugetul public, ajungandu-se ca sa nu fie bani pentru marirea salariilor de mizerie ale invatatorilor, de pilda, in timp ce statul, risipitor, acorda lefuri grase unor profesori care pretind ca, potrivit celor 10-20 de norme asumate in cumul, fac - in cele 24 de ore ale zilei - 50 de ore de curs! Scaderea alarmanta a calitatii invatamantului nu mai trebuie discutata in aceste conditii de frauda financiara tolerata de stat". Studiul AECD arata ca optimul numarului de universitati pentru Romania ar fi 18.

Facultatile de "Medicina SRL" - un pericol public

"Un fenomen periculos este degradarea calitatii actului medical si ca o consecinta a decaderii facultatilor de medicina din cauza mediocritatii cadrelor didactice care le deservesc", a consemnat, in raportul AECD Romania, presedintele onorific al acestui for european (devenit incomod pentru multi) conf.dr. Corneliu Zeana. Rapoartele periodice ale AECD-Romania, expediate la Bruxelles de conf.dr. Corneliu Zeana, cuprind mereu si referiri la fenomenul coruptiei din invatamantul superior medical. Aceste documente ajung, tot periodic, in atentia anumitor europarlamentari din stafful Miscarii Europene, unii dintre acestia declarandu-se realmente ingroziti de slaba pregatire a absolventilor facultatilor de medicina si de impostura universitara a multor cadre didactice din sistemul medical. "Invatamantul superior medical romanesc cuprinde 21 de universitati, majoritatea de stat, dar si particulare, unele functionand fara baza materiala necesara. Anul trecut, s-a mai infiintat o universitate de medicina la Galati, fara vreun suport material, fara vreo traditie. Aplicarea modelului Timberger-UE pentru Romania indica doar 6-7 universitati de medicina" se arata in documentatia AECD. Expertii-medici ai AECD, printre care si prof.dr. Nae Constantinescu, membru corespondent al Academiei de Stiinte Medicale, precizeaza ca " nu trebuie sa se mai permita invatamant particular in doemniul medical, date fiind conditiile de tranzitie corupta ale Romaniei si experienta statelor dezvoltate din UE, care nu-si permit sa lase sanatatea oamenilor pe mainile impostorilor cu facultati de medicina SRL sau SA".

Inflatia de titluri nemeritate

Piramida inversata a structurii cu profesori si conferentiari de tranzitie corupta, ajunsi in posturi prin sistemul pcr (pile, cunostinte si relatii), a fost creata pentru fostii activisti si securisti, pentru cadrele de la "Stefan Gheorghiu", pentru fostii militieni, pentru juristi si economisti de IAS si CAP sau normatori de uzine si fabrici, pentru indivizi cu trecut penal sau pentru politicieni si parlamentari sfertodocti, care si-au folosit functia politica in obtinerea titlurilor academice si asigurarea unei cariere didactice pe viata. Impostura universitara, dublata de coruptie, este un fenomen national extrem de grav, care atenteaza la siguranta nationala, dat fiind pericolul distrugerii profesionale a tinerelor generatii, stricate moral chiar din facultatile unde li se impune ca model profesorul si conferentiarul fara opera stiintifica, fara valoare atestata sau recunoscuta. Prof.dr. Adelina Georgescu, fondatorul Institutului de Matematica Aplicata al Academiei Romane, membru in stafful AECD, considera ca "MEdC trebuie sa purceada rapid la reatestarea pe posturi, pe criterii europene, unice in aplicare pentru domeniul respectiv, pentru a se reduce drastic inflatia de universitari cu titluri nemeritate si pentru a se face o selectie riguroasa a educatorilor viitorilor specialisti". In facsimilul ce reproduce un document MEdC, analizat de AECD-Romania, se observa ca in multe universitati de stat numarul de profesori si conferentiari depaseste binisor pe cel al asistentilor lectorilor si preparatorilor (la Politehnica din Bucuresti: 883 versus 768; la Politehnica din Iasi: 526 versus 418; la Politehnica din Cluj: 328 versus 314). La alte universitati, ce acopera toata gama specializarilor, cifrele sunt sensibil egale, fapt anormal care evidentiaza inflatia de titluri obtinute cu orice pret.

Hardau: "Exista profesori care iau mita ca niste borfasi"

Radiografiem mai jos acest fenomen national al imposturii universitare, devorator de mii de miliarde de lei din bugetul statului, prin nominalizarea unor personaje mai mult decat dubioase, unele chiar penale, denuntate ca atare de comunitatea stiintifica, in diverse documentatii adresate MEdC, unor Parchete sau instante (in dosare penale de coruptie) sau AECD-Romania (unele chiar consemnate in rapoartele anuale ale acestui for, expediate la Bruxelles). Sunt acuzatii si dezvaluiri extrem de grave, pe care persoanele vizate, incriminate pentru coruptie morala si impostura didactica, nu le-au putut combate din cauza "adevarurilor universitare" consemnate in respectivele documente, intrate in arhiva departamentului de Investigatii-ZIUA. Avem in fata primul episod al unor serii de dezvaluiri socante, care vin sa confirme recentele declaratii, in premiera postdecembrista, ale unui ministru al Educatiei (Mihail Hardau), fortat de realitate sa recunosca, public, in fata Asociatiei Nationale a Organizatiilor Studentesti, faptul ca "mediul universitar este corupt", ca "exista cadre didactice care iau mita de la studenti, ca niste borfasi", dar ca "incercarile sale de schimbare a sistemului au deranjat grupurile de presiune". Organizatiile studentesti vor sa mearga dincolo de declaratia stupefianta a ministrului Hardau. Adica vor masuri radicale, rapide, de eradicare a coruptiei si imposturii din sistemul universitar si academic. In aceste zile studentii asteapta un raspuns clar al curajosului ministru Hardau asupra planului oficial de asanare a universitatii romanesti in prag de integrare europeana. In functie de raspunsul ministerial, organizatiile studentesti vor decide implicarea in noi actiuni de presiune sociala. ANOSR a luat in calcul si declansarea unei greve generale, ca semnal de alarma pentru oficialitatile de la Bruxelles asupra dezastrului care domneste in invatamantul superior, dupa 16 ani de coruptie institutionalizata si de degradare continua a standardelor morale si profesionale din universitati.

Magistrati corupti, mituiti cu posturi

La Universitatea Valahia din Targoviste, juristul Virgil Paun, presedintele Fundatiei "Redarea istoriei", intr-o scrisoare adresata ministrului Miclea, bazata pe declaratiile unui martor la un proces de coruptie universitara de la Judecatoria Sector 1, arata: " Avocatul Sache Neculaescu, consilier local PSD, arestat in anul 1991 pentru implicarea in traficul si vanzarea de copii, fost mare activist pana in 1989 (ii pedepsea pe cei care nu participau la programele ideologice ale lui Ceausescu), a fost gratificat de PSD, in anul 2001, cu functia de decan al Facultatii de Drept. (...) La Tribunalul Dambovita, a negustorit dreptatea, in complicitate cu anumiti magistrati corupti, pe care i-a inscris la doctorate (cazul prim-procurorului Parchetului Dambovita, Mihai Adrian, care si preda studentilor de la UVT - fiind protejatul deputatului PSD Ion Stan, ambii fiind acuzati, cu probe, ca au musamalizat, cu NUP si SUP, prin trafic de influenta, un dosar cu 214 note false, la Facultatea de Stiinte Economice, puse in cataloagele masluite de lectorul Florin Popescu, ajuns deputat PNL in 2004 si conferentiar, la UVT - n.r.). Unor magistrati avocatul-decan Sache Neculaescu le-a oferit posturi didactice la facultatea sa. (...) Patrunzand in birourile unor judecatori, decanul Neculaescu i-a amenintat pe acestia ca daca nu-i dau solutii favorabile va prezenta hotararile lor ministului PSD al Justitiei. Plagiind si compiland, si-a capatat doctoratul in iepoca de aur; si-a construit o falsa opera stiintifica, marcata de furt intelctual, agramatisme etc.". AECD a monitorizat ascensiunea spectaculoasa a "profesorului dr. Ion Cucui, actualul rector la UVT, fost lucrator al Securitatii la ambasadele din Maroc si Congo, care a ajuns in doar cativa ani profesor universitar dupa ce a ocupat postul de contabil la IAS Targoviste, implicat in falimentarea acestei unitati, fara a avea lucrarile stiintifice necesare accederii in universitate". La fel a intrat in sistem, in 1996, fara opera stiintifica, potrivit documentelor AECD, si normatorul de la combinatul de otel Targoviste, Ion Stegaroiu, ajuns in cativa ani profesor si decan al Facultatii de Stiinte Economice, cu o opera aproape inexistenta. Prof.dr. Emil Constantinescu, ca fost rector si ca raportor AECD-Romania, s-a declarat alarmat de "coruptia din facultatile de drept, unde se obtin diplome pe bani sau prin favoritisme, fapt ce va duce la aparitia unor magistrati corupti inca de la inceputul carierei lor".

Coperti de carti care nu exista!

Corpul de Control al ministeriatului Hardau (directorii Gabriel Stefanescu, Floare Macris, Ion Calin si Lucian Ghioca) a atacat in lunile martie si aprilie a.c. coruptia si fraudele financiare imense, semnalate de AECD ca fiind un modus vivendi la Universitatea din Pitesti. Ancheta MEdC s-a finalizat cu un proces verbal (nr.32895/23 mai 2006) de constatare a faptelor grave petrecute la UP sub patronajul penal al fostului rector Gheorghe Barbu: "Inginerul informatician Florentin Ipate, cadru didactic la Facultatea de Matematica, a fost promovat profesor universitar la varsta de 35 de ani; una din firmele de la care s-au achizitionat 80 de computere, la pret dublu, in anul 2003, a fost cea a ing.F.Ipate. (...); Bogdan Nicusor Niculescu, fost doctorand, a promovat la nivelul de conferentiar pe baza unui referat neaprobat de seful de catedra, care continea inadvertente cauzate de numarul mare de carti publicate, aceasta fiind de fapt o practica la data respectiva; (...) La Editura Universitatii Pitesti exista si o practica prin care se dau autorilor coperti si ISBN-uri pentru carti care nu exista, dar cu care s-au luat grade stiintifice; (...) Conf. Paul Radovici, decanul Facultatii de Matematica, ocupa pe nedrept functia de conferentiar, intrucat acesta nu detinea lucrarile stiintifice publicate si nici vechimea necesare promovarii".

Influenta unei functii politice inalte

Prof. univ. dr. Adelina Georgescu a sesizat AECD si MEdC asupra reputatiei exceptionale detinuta de rectorul Gh.Barbu: "Coruptia din UP este intretinuta, dupa principiile mafiei rosii, combinata cu cele ale capitalismului salbatic, de un fost mare activist pcr, ultimul secretar BOB al PCR din UP. Gh.Barbu a intampinat Revolutia ca un om foarte bogat, potrivit afirmatiilor sale, cu un venit din meditatii de 2000 USD pe luna. A continuat ca democrat, fiind patronul primului restaurant din Pitesti, tot dupa spusele sale. In aceste conditii nu stie nici dansul de ce a vrut sa faca si cariera universitara, mai bine zis administrativa, la rectorat". Expertul AECD a denuntat la MEdC, in data de 25 mai a.c., mai precis Corpului de Control, ilegalitati comise pentru gulere albe precum secretari de stat: "Titluri de doctori si de profesori universitari au fost luate de unele cadre ale Universitatii Pitesti fara indeplinirea unui minim de performanta stiintifica si sub influenta inaltelor functii de demnitari. Fizicianul Constantin Valeca a fost facut profesor la doua luni dupa ce a devenit doctor in management, titlu obtinut la Universitatea Transilvania din Brasov.(...) Promovarea sa a fost nelegala. (...) Era o grava incalcare a legilor cercetarii stiintifice raportata la statutul cadrelor didactice. (...) La data titularizarii pe postul de profesor universitar, C.Valeca era ministru secretar de stat cu probleme de cercetare, functie care i-a influentat decisv promovarea . (...) In cazul fostului prefect de Valcea, Ion Perpelea, fara avizul decanului (prof. E Lefter) de la Facultatea de electromecanica, a fost numita o comisie. Decanul nu facea parte si nici nu fusese anuntat ca are loc concursul pentru postul de conferentiar. Acum dl conf.dr. Perpelea este consilier la Consulatul Roman din Marsilia. (...) Alt caz este acela al conf.dr. N.Rusu, de la ASE, fost politist, care aspira la titlul de profesor. Nicolae Garleanu, pensionar, fost sef al Penitenciarului Colibasi, in prezent primar al comunei Bogati-Arges, este cadru didactic la UP, unde preda dreptul Muncii la Sectia ... Inginerie".

Promovarea protejatei cu finantare speciala

Un incredibil cumul de functii bine platite din bugetul statului inregistreaza un fost nomenklaturist PCR de la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina
Veterinara Bucuresti (USAMVB), fapt monitorizat de AECD si denuntat la MEdC conf. Dr. Aurelian Oprea, care a facut uz de Legea avertizorului de ilegalitati si acte de coruptie (nr.571/2004): "De un regim preferential beneficiaza prorectorul Ioan Namolosanu, fost secretar pcr si fost sef de catedra in patru mandate consecutive, care in prezent indeplineste simultan functiile de profesor la Viticultura, presedinte ONVV, director de subprogram AGRAL, profesor la Universitatea Valahia Targoviste, profesor la Universitatea Pitesti etc.". Expertii AECD au constatat ca "prorectorul Namolosanu si-a promovat protejata, pe numita Arina Antoce, prin frauda universitara, in postul de conferentiar la USAMVB", fapt confirmat recent si intr-un dosar penal (de coruptie academica) la Judecatoria Sector 1, prin marturie judiciara si inscrisuri (inclusiv probatoriul plagiatului ordinar comis de Arina Antoce cu prefata semnata de I.Namolosanu). Prezent la proces a fost si decanul Victor Popescu, fost nomenklaturist pcr la USAMVB, care a avizat Arinei Antoce un scandalos cumul de functii pe state de plata, cu nemiluita, din bani publici. La dosar exista documente care probeaza tocarea banului public (programe AGRAL de cercetare stintifica) de tandemul Namolosanu-Antoce sub patronajul decanului Victor Popescu. Metoda santajarii mascate a statiunilor de cerectare viticola (primiti bani publici daca includeti in program pe anumiti acoliti ai conducerii USAMVB) a fost denuntata de avertizorul Oprea. Din documentatia intrata recent in arhiva ZIUA, rezulta si faptul ca asa-zisul profesor Arina Antoce figura cu salariu de cadru didactic la USAMVB, cu retributie ca sef-program AGRAL precum si ca un cercetator, pe statele de plata ale Statiunii Viticole de la Odobesti (cu o chenzina scandalos de mare in comparatie cu cele ale adevaratilor specialisti, desi "in luna respectiva Arina Antoce s-a aflat intr-o deplasare de doua saptamani in Germania". Mafia profesorala de la USAMVB a reusit la proces, la instanta de fond, sa-l umileasca pe avertizorul public Oprea. Judecatoarea stagiara Ana Maria Zaharia l-a sanctionat administrativ cu amenda pe avertizorul anticoruptie,conf.dr. A.Oprea, obligandu-l in acelasi timp sa-i plateasca fostului activist pcr Victor Popescu suma de 30 de milioane de lei, ca daune morale. Presedintele onorific al AECD-Romania a raportat la Bruxelles acest incredibil caz de musamalizare, in Justitie, a coruptiei universitare, anuntand forul european ca "la recursul de la TMB va face o cerere ca AECD sa fie intervenient in acest proces simptomatic pentru abuzurile si ilegalitatile petrecute sub mandatul decanului Victor Popescu".

Examene si doctorate trucate, avansare pe adeverinte

In dosarul penal nr. 3471/2003, cu fapte de coruptie universitara, de la Judecatoria Cluj, exista denuntul unui conferentiar care a atacat mafia din Facultatea de Chimie a Universitatii din Cluj: "Prof.dr. Ioan Alexandru Silbe, membru corespondent al Academiei Romane, face parte dintr-o retea de activisti securisti de notorietate, extrem de periculoasa, condusa de prof. Dr. Emil Cardas, care actioneaza de mai multi ani, prin toate mijloacele, impotriva Romaniei (sume uriase de bani rispite, aparatura foarte scumpa nefolosita, examene si doctorate trucate". Senatul universitatii Babes-Bolyai nu a luat, ani de-a randul, nici o masura, pentru asanarea imposturii sesizate la rectorat si MEdC: "S-a falsificat procesul verbal al Consiliului profesoral al facultatii de chimie, care a avut drept urmare avansarea ilegala a conf.dr. ing. Agachi Serban, la gradul didactic de profesor, de catre dl.prof.dr. Mager Sorin, decanul facultatii de atunci, impreuna cu conf.dr. Irimie Florin, secretarul stiintific, acesta din urma, promovand el insusi, pe baze de adeverinte".

Impostura arvunita, bursier NATO mazilit

La universitatea din Craiova coruptia si impostura au atins dimensiuni greu de imaginat, in ultimii 10 ani, racile tolerate si musamalizate, in special, sub ministeriatele Andronescu si Athanasiu. Plecat cu o bursa de cercetare NATO, in Portugalia, pentru un an, conf. Dr. Ion Carstea s-a trezit lucrat de anumiti decani, sefi de catedra rectori si prorectori, speriati de competenta cadrelor didactice tinere, cu opera stiintifica adevarata si recunoastere internationala. Ministeriatele Miclea si Hardau au evitat asanarea imposturii din aceasta institutie de stat, devenita o reduta a fostei nomenklaturi universitare pcr, conform dosarului de coruptie intocmit de conf. Dr.Carstea, dar cercetat partial de PNA: "La Universitatea Craiova posturile didactice sunt arvunite sau predestinate fie copiilor unor cadre didactice, fie sotiilor acestora. Posturile se dau ca la piata, iar facultatea de Electrotehnica exceleaza in acest domeniu, cand decan a functionat Maria Brejboiu. Aceasta confunda o institutie de stat cu ograda proprie. Este un caz tipic de om mic in functie mare, ajuns pe scaun de decan cu sprijinul nemijlocit al unor cadre didactice care, din 1989 incoace, nu au mai cedat puterea (de exemplu rectorul Mircea Ivanescu, prorectorul Marin Besteliu. (...)Rectorul Mircea Ivanescu a refuzat sa analizeze, conform Legii 128/1997, faptele sesizate in scris despre Marian Gheorghe, Brojboiu Maria (fals intelectual prin masluirea punctajului la un concurs de lector), Pasar Paul (fals intelectual in dosarul de concurs pe postul de profesor, care vinde studentilor carti publicate la editura sa, fara sa declare aceste venituri, practica foarte raspandita la UC)".

Fara opera si vechime, dar cu sot senator si rector

Una dintre cele mai scandaloase (si ilegale) promovari universitare postdecembriste este cea a numitei Olga Simionescu de la UMF Bucuresti. S-a implinit un an de cand la MEdC s-a denuntat acest incredibil act de coruptie universitara, sesizat de un grup format din dermatologii de elita ai spitalelor bucurestene. In dosarul cu nr. 17.683/31 mai 2005, denuntatorii solicita MEdC "analizarea ilegalitatii acordarii titlurilor de sef de lucrari si conferentiar universitar doamnei Olga Simionescu, al carei sot (prof.dr. Laurentiu M.Popescu, fost senator PSD - n.n.) a detinut la vremea concursurilor atat functia de rector al UMF Bucuresti, institutia organizatoare a concursului, cat si functia de presedinte al Comisiei medicale CNATDCU-MEdC, ridicandu-se problema unui conflict de interese". In documentatia MEdC se observa ca Olga Simionescu, sotia sotului-rector L.M.Popescu, "la data inscrierii si participarii la concurs de conferentiar nu putea fi incadrata legal ca medic primar deoarece nu detinea acest titlu; (...) problema legalitatii promovarii se pune si in privinta vechimii minime in invatamant ceruta de lege pentru postul de conferentiar (la Clinica UMF de dermatologie a Spitalului Colentina - n.n.); situatia ascensiunii profesionale a Olgai Simionescu este unica si nu se cunoaste vreun alt membru al comunitatii medicale universitare care sa fi fost promovat in acest mod, cu o vechime didactica de doar 6 ani si 5 luni; (...)o promovare atat de rapida trebuia sa fie justificata si de o activitate stiintifica concretizata in articole aparute in publicatii dermatologice consacrate in tara si strainatate; Olga Simionescu nu a publicat nici un articol original in extenso; nici una din primele 50 de reviste de dermatologie nu contine numele dr. Olga Simionescu, nici macar in calitate de coautor; (...) a facut uz de derogari in absolut toate etapele de promovare profesionala, medic specialist ajungand dupa patru ani de rezidentiat desi acest rezidentiat in dermatologie; la data inscrierii la concursul de conferentiar nu trecusera nici macar 9 ani de la absolvirea facultatii; (...) s-a inscris la examenul de medic primar dupa doar doi ani de activitate ca medic specialist, tot cu derogare, desi legea prevede o vechime minima de cinci ani pentru acest post". Ramane in sarcina MEdC sa se autosesizeze, sa dezgroape dosarul Olga Simionescu, sa ia masurile necesare dar si sa trimita documentatia la DNA pentru a se cerceta in ce maniera sotul L.M.Popescu si-ar fi traficat functia politica de senator si pe cea administrativa (de la rectorat si CNATDCU) cu scopul de a favoriza impostura universitara in interes familial, fapt interzis de legea 78/2000 .

"Profesor" cu 28 de pagini!

Intr-o socanta conferinta de presa organizata de staff-ul AECD-Romania (prof.dr. Emil Constantinescu, prof. dr. Nae Constantinescu, prof.dr. Octavian Stanasila etc.), juristul asociatiei, Virgil Paun, a dezvaluit un uluitor caz de impostura (protejat in instante de avocatul-senator PSD Antonie Iorgovan, inca din anii 1999-2000): "La UMF Bucuresti, medicul Maria Dorobantu, fost secretar pcr si prodecan, a ocupat postul de profesor cu un punctaj net inferior, declarand in fals carti nepublicate, cu complicitatea fostului rector (senatorul PSD L.M.Popescu - n.n.). Singura... carte a doamnei Dorobantu, in baza careia a fost promovata ca profesor universitar, este de fapt o brosura, cu doi autori, intitulata Ghid. A fost publicata intr-o editura tip pirat, neconsacrata tratatelor de medicina, in care Maria Dorobantu a scris 28 de pagini. Aceasta i-a fost opera de promovare ca profesor la UMF Bucuresti !". In finalul conferintei AECD, prof.dr. Emil Constantinescu a declarat: "Criza morala a Romaniei, nu va putea fi rezolvata fara eradicarea coruptiei din invatamantul superior".

Toti se declara "profesori cinstiti"

Replicile date reporterilor nostri, cei acuzati de impostura si coruptie morala, au fost formale. Ca reporteri de instante, de pilda, am consemnat inconsistenta apararii decanului arestat pentru vanzare de copii, Sache Neculaescu, care sustine ca "ar fi victima unor razbunari puse la cale de Virgil Paun" (vicepresedinte al Blocului National al Revolutionarilor din Decembrie 1989 - n.n.), "care i-a fost adversar in anumite procese". Neculaescu a recunoscut in fata instantei ca a fost arestat in 1991, dar ca i se pare normal sa ajunga profesor universitar si decan la Drept. Profesorii Ioan Namolosanu si Victor Popescu, implicati promovari frauduloase la USAMVB, ne-au declarat ca nu au comis nimic ilegal, niciodata, in activitatea lor didactica si stiintifica, si ca sunt mandri de trecutul lor pecerist, ca universitari. Profesorul Gh.Barbu de la Pitesti, de exemplu, a negat acuzatiile aduse de AECD, dar nu a prezentat vreo dovada palpabila, multumindu-se sa ne declare ca sub mandatul sau s-au investit multi bani pentru dotari si utilitati moderne. Anumiti membri din Senatul UC ne-au acuzat ca dezinformam opinia publica, dar nu au raspuns punctual la acuzatiile formulate in documentatia de la Rectorat si MEdC.

Mafia doctoratelor

In doua dosare penale, ce vizau coruptia universitara si impostura din invatamantul superior teologic (nr.8207/2003 la JS3 si nr.4671/2004 la TMB), exista inscrisuri oficiale referitoare la cariera didactica a numitului Dumitru Radu, inceputa in epoca ateismului stalinist-dejist. Exact in perioada in care elita intelectuala a Romaniei se opunea sovietizarii, actualul prof.dr.Dumitru Radu, ajuns un corifeu al Comisiilor de doctorat in Teologie dupa 1990, isi pregatea infiltrarea in mediul universitar. Conform xerocopiei carnetului sau de munca, stampilat RPR, cu seria M.n. nr. 500.859, dezvaluim "meseriile" practicate in mediul bisericesc, care l-au ajutat pe Dumitru Radu sa ajunga, sub regimul comunist, un universitar de elita al institutelor teologice din RSR (cu functii de decan si rector) si al Facultatilor de teologie dupa 1990. La viata lui, Dumitru Radu a fost conducator de doctorate, in conditiile in care el insusi detine un doctorat (in Dogmatica), obtinut in 1977, cu o lucrare in care exprimarea in limba romana a fost siluita prin agramatisme crunte. Iata-i ascensiunea: 1955 - angajat al scolii de cantareti bisericesti de la Curtea de Arges; 1955 - angajat al scolii de cantareti bisericesti de la Bucuresti; 1959 - distribuitor de materiale la Arhiepiscopia Bucurestilor; 1960 - bibliotecar la Administratia Patriarhala; 1960 - corector la Tipografia Patriarhiei; 1962 - precorector sef; 1963 - profesor la scoala de cantareti; 1969 - spiritual II la Institutul Teologic Universitar Bucuresti, cu mentiunea( in carnetul de munca) "transferat la cerere"; 1973 - asistent suplinitor la Institutul teologic; 1973 - lector suplinitor la Institutul teologic universitar; 1978 - profesor titular la acelasi institut; 1979 - prorector; 1998 - profesor universitar cu spor de fidelitate 15%, spor de stres 24%, spor de doctorat 15%, angajat prin cumul cu pensia la Universitatea Bucuresti; 2000 - profesor universitar cu salariu de merit si indemnizatie de conducere, numit in functia de sef al catedrei de "Morala crestina". Din arhiva fostului institut teologic am descoperit ca Dumitru Radu a urmat Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti in epoca stalinista. De retinut ca acest fost "distribuitor de materiale" a predat ca profesor de teologie, dupa 1990, la multe facultati de stat din tara in cumuluri de norme si functii greu de inventariat, dar platite gras din banii publici.

Silviu ALUPEI
Mesaj personal
Top
liliana.grecu
Trimis: 6 Jun 2006, 09:33 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.926
Înscris: 19 Apr 05


QUOTE
In Romania, dezastrul din universitati aproape ca reprezinta un atentat la siguranta nationala.

Oare cei prinsi in organigrama ministerului au luat la cunostinta de practicile acestea ce prolifereaza, pe zile ce trec, in structurile universitare?? Absolventii din universitati sunt cei care parasesc liceul cu un examen de maturitate promovat fraudulos, dar sustinuti de parinti prin organizarea acelui PROTOCOL. Nimeni nu ia in calcul ca acesti tineri au carente majore, rod al unui sistem de educatie ce nu pune accent pe gandire si implicare in viata societatii, ci doar pe cumul de cunostinte fara aplicabilitate directa in viata de zi cu zi...


--------------------
În cei 21 de ani de carieră am înțeles că fiecare copil este ca un diamant cu fațete neșlefuite și neșansa copiilor este că profesorii de azi nu prea mai sunt bijutieri ai coroanei, ci niște slujbași amărâți ce închid ochii la toate neregulile sistemului, care mai mult scad valoare diamantului prin prelucrare neatentă decât să i-o amplifice, din păcate.

"Menirea firească a școlii nu este să dea invățătură, ci să deștepte cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toata viața." Ioan Slavici
Paradoxal, oamenii își poartă cu demnitate propria ipocrizie.

https://www.facebook.com/LilianaDGrecu
Opinii, opinii...
Mesaj personalYahooMSN
Top
little_john
Trimis: 3 Jul 2006, 06:59 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Scandal la Universitatea Pitesti : Contracte de peste 373 miliarde lei, atribuite direct unei singure firme

Zilele trecute, o comisie de auditori din cadrul MEdC (Ministerului Educatiei si Cercetarii) si ISJ Arges a finalizat, dupa un control desfasurat pe o perioada de 6 luni, un raport de audit public intern la Universitatea Pitesti. Auditul a vizat perioada 2003-2005 si a scos la iveala nereguli si ilegalitati savarsite pe banda rulanta atat de fosta, cat si de actuala conducere a Universitatii. Iata, in cele ce urmeaza, care sunt ilegalitatile si ce consecinte vor avea.

Nereguli si ilegalitati cu bani publici

Controlul a scos la iveala ca au fost incheiate contracte de peste 373 miliarde lei, atribuite prin incredintare directa unei singure firme, fara a mai fi trecute prin CA, ci semnate doar de rector si de directorul economic.
Au fost inchiriate spatii, terenuri si imobile pe 25 de ani fara licitatii, achizitii de zeci de miliarde au fost facute fara respectarea legislatiei din domeniu in vigoare etc.
Mai mult, auditorii au mai constatat ca insasi institutia functioneaza in baza unei Carte universitare care nu respecta Legea invatamantului nr. 84/1995, Statutul personalului didactic si, poate cel mai grav, nu respecta Legea acreditarii institutiilor de invatamant superior. Practic, potrivit concluziilor finale ale raportului de audit, patru facultati ale Universitatii Pitesti functioneaza ilegal: Facultatea de Jurnalism, de Educatie Fizica si Sport, de Stiinte, Electronica si Electromecanica si Colegiul de Institutori. Toate acestea trebuie sa-si reevalueze urgent toate specializarile universitare, pentru a functiona in conformitate cu standardele legale de evaluare academica, altfel urmand sa-si inchida portile.

Contracte aranjate

Noul campus al Universitatii Pitesti a fost stabilit pe locul fostului "Circ al Foamei", o megacantina care, daca ar mai fi trait Ceausescu, trebuia sa hraneasca aproape 200.000 de pitesteni. Un campus, de fapt doar Corpul A, care numai intre anii 2001-2005 a inghitit peste 400 miliarde lei. Suma intrata in conturile unei singure firme de constructii, SC "Argecom" SA, patronata de un... oarecare Axinte. Si e inca departe de a fi finalizat. Lucrari care, pe langa faptul ca au fost incredintate unei singure firme, au mai fost atribuite si direct, adica fara organizarea nici unei licitatii. Auditorii au mai constatat ca absolut toate contractele nu aveau vizele Oficiului Juridic si nici pe cele ale propriului Compartiment de Control Financiar Preventiv. Raportul de audit mai evidentiaza si faptul ca toate aceste investitii au fost facute fara sa existe intocmit un plan anual de investitii.
Toate aceste nereguli au condus la un management economico-financiar defectuos si la efectuarea unor plati care nu au avut nici un suport legislativ.

Inchirieri ilegale

In 2003, Universitatea semneaza un contract de inchiriere cu "Argecom", pe o perioada de 25 de ani, a Editurii Universitatii, in suprafata de 429 mp, cu o perioada de gratie de 5 ani, dupa care urma sa achite trimestrial cate 500 euro. Tot in 2003, Universitatea mai incheie un alt contract, cu "Silver Trading", prin care firmei amintite i-a fost dat in folosinta Complexul "Dobrogostea", fosta "Fabrica de contabili de CAP", in suprafata de 45.000 mp, tot pe 25 de ani, pentru o chirie de 1.000 euro/luna. Auditorii recomanda rezilierea toturor contractelor si inceperea procedurilor de licitatie pentru reinchirierea spatiilor amintite, precum si evacuarea "Argecom" din spatiului Editurii Universitare.

Studii "la pachet de 4 intr-unul"

Ilegalitatile de mai sus au fost savarsite atat de fostul rector Gheorghe Barbu, actualul presedinte al CA al Universitatii Pitesti, cat si de noul rector, Gheorghe Secara. Sirul neregulilor insa a continuat. S-au dublat salariile profesorilor care predau in cadrul Facultatilor de Mecanica si Tehnologie, Stiinte, Electronica si Electromecanica. Mai sunt constatate si grave deficiente in acoperirea catedrelor la specializari cu cadre didactice titularizate, de numai 70%. Pentru intrarea in legalitate, auditorii recomanda reevaluarea tuturor specializarilor universitare a Facultatilor de Jurnalism, Educatie Fizica si Sport, Stiinte, Electronica si Electromecanica si a Colegiului de Institutori. Altminteri, cele patru facultati urmeaza a fi desfiintate prin lege. Mai mult, in 2001-2002, un tanar din Republica Moldova, care absolvise un program de studii la Institutul de Educatie Fizica si Sport de la Chisinau, a fost inmatriculat in anul intai al Universitatii Pitesti. In vara anului urmator, tanarul a fost inscris la examenul de licenta, in urma caruia a fost declarat admis, eliberandu-i-se diploma de licenta T.006.1896, impreuna cu foaia matricola, adaptata promotiei 2002. Auditorii au constatat ca a fost incalcat cadrul legal in cazul amintit, ceea ce atrage nulitatea actelor de studii eliberate, recomandand sa se procedeze in consecinta, iar situatia creata sa fie discutata in Colegiul de Etica al Universitatii.

Ex-rectorul Barbu contesta concluziile raportului

Ex-rectorul Gheorghe Barbu a declarat ca, "din punctul meu de vedere, aceasta verificare este ilegala. Si spun asta deoarece pana-n acest an au mai fost si alte actiuni ale auditului MEdC, dar nu s-au gasit nereguli. Peste toate acestea, Camera de Conturi a dat descarcare de gestiune. Nebunia din jurul Universitatii Pitesti a inceput dupa greva de anul trecut. Cat despre acea diploma de licenta, va pot spune ca a fost cat se poate de legala".

Stefan Dumitru Afrimescu
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 10 Jul 2006, 07:06 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
SA PUNEM BOMBOANA PE COLIVA BAC-ULUI
Un tanar curajos a inregistrat ce s-a intamplat in salile in care s-a dat Bacalaureatul. Acest examen a ajuns un puroi al mitei, delasarii si dezinteresului
10.07.2006


Un elev curajos a inregistrat, in premiera, doua dintre probele  de Bacalaureat, pe care le-a sustinut la Liceul «Ion Barbu» din Capitala, pentru a dovedi ilegalitatile si metodele de mituire a profesorilor
In prima inregistrare, de la Romana scris, se poate auzi foarte clar cum toti elevii din clasa vorbesc fara restrictii, fac schimb de impresii si plimba ciornele de la unul la altul, fara ca vreun supraveghetor sa intervina
La proba de Istorie, inregistrarea audio arata clar cum s-au strans, de la elevii din sala, banii pentru mituirea profesorilor supraveghetori. Banii s-au indesat intr-un pachet de tigari si au ajuns, imediat, in mainile acestora
Odata acceptati banii, una dintre profesoare isi schimba brusc atitudinea si  sare in ajutorul elevilor, ajungand pana in situatia in care se asaza langa ei in banca si le dicteaza, din carte, rezolvarea subiectelor 
Limbajul profesoarei este sub orice critica, ea confesandu-se elevilor ca vrea sa plece in Spania, «la cules de capsuni si indreptat de banane». Raspunsul acestora este pe masura, aratand decaderea sistemului educational din Romania

Un elev a inregistrat, in premiera, doua probe pe care le-a sustinut la Bacalaureat
La Liceul «Ion Barbu», spaga pentru profesori ajunge prin pachete de tigari

Va prezentam, astazi, in exclusivitate, inregistrarile audio de la doua probe ale Bacalaureatului sustinute la Liceul „Ion Barbu“ din Capitala. Realizate de un elev participant la aceasta sesiune de examene, inregistrarile dovedesc ilegalitatile savarsite in timpul probelor scrise la Limba romana si Istorie, precum si metodele prin care liceenii reusesc sa mituiasca profesorii supraveghetori. De asemenea, banda sta martora si la limbajul vulgar folosit de anumiti profesori, in incinta scolii, precum si la impertinenta unor tineri, care nu mai tin cont de respectul pe care il impune un asemenea examen, in momentul in care singurul tel al acestora este obtinerea unei note favorabile, prin orice fel de metode.

In foarte multe licee din Romania, Bacalaureatul este luat in deradere, atat de profesori, cat si de elevi. Exemplul nostru de mai jos este elocvent si prezinta modul in care se desfasoara doua probe de concurs intr-o unitate de invatamant din Bucuresti.
Liceul ales este considerat unul bun, cu pretentii, insa ceea ce se intampla in spatele usilor inchise este o rusine pentru invatamantul romanesc. Mentionam ca am ales special publicarea acestui material dupa incheierea tuturor probelor, deoarece nu am dorit sa afectam in vreun fel sutele de mii de elevi care iau, intr-adevar, in serios acest examen al maturitatii.

Reportofoane si telefoane, la «pachet»
In urma unor informatii certe despre cum nu ar trebui sa se desfasoare o proba de Bacalaureat, redactorii nostri au hotarat realizarea unui reportaj la Liceul „Ion Barbu“ din Bucuresti. Metoda de realizare a materialului: inregistrarea conversatiilor care au loc intr-o sala de clasa, cu ajutorul unui reportofon performant. Din start, au aparut primele „neglijente“. Cel care a reusit sa intre in sala de examen cu aparatura de inregistrare este chiar un elev, ceea ce dovedeste ca interesul profesorilor supraveghetori de a respecta regulile probei de concurs se apropie de zero. Mai mult, faptul ca elevul cu pricina a reusit sa isi duca la bun sfarsit planul dovedeste ca oricine ar fi putut copia dupa o astfel de metoda, daca si-ar fi dat interesul.

Prima proba de poveste: Romana
Prima inregistrare a avut loc in timpul probei scrise la Limba romana. Am putea spune ca profesorii nu au manifestat extrem de multa clementa in acest caz, in conditiile in care supraveghetorii nu au permis copiatul direct din carti, ci doar au „inchis ochii“ la discutiile dintre elevi. In realitate insa, singura conditie impusa a fost aceea de a nu vorbi extrem de tare, pentru a nu trezi suspiciuni comisiei care superviza examenul de pe holurile liceului. In rest, libertate toala.
Elevii au putut discuta intre ei, au facut schimb de pareri, iar ciornele s-au plimbat in voie prin toata clasa. Socant este faptul ca in mijlocul probei suna un telefon mobil al unui elev, semn ca acestia nici macar nu s-au sinchisit sa isi inchida aparatele in momentul in care au intrat in sala.

«Am scris un subiect singur, de nebun»
Din momentul in care elevii au observat ca supravegherea profesorilor este mai mult de forma, ei s-au relaxat foarte mult. Spre sfarsitul probei, cand deja erau siguri pe ce au scris, copiii au inceput deja sa nu mai aiba retineri si sa faca glume intre ei, chiar in fata profesorilor. Replici de genul „e chiar important, am scris singur un subiect, de nebun“, dovedesc faptul ca erau o raritate cei care au redactat unele puncte fara sa se inspire de la colegi.

Cheta si pachetul de tigari
Proba a doua, cea de la Istorie, a fost o batjocura totala la adresa celor care inca mai  cred in corectitudinea unui examen. In prima faza, are loc o „negociere“ intre profesorii supraveghetori si elevii din sala. Primii ii roaga sa isi inchida telefoanele mobile si sa le puna pe un dulap, insa unii dintre scolarii nostri refuza politicos sa faca acest lucru. Urmeaza alta negociere, insa intre elevi de data aceasta. Stau la discutii cum sa le dea bani profesorilor pentru a-i lasa sa copieze. Initial, se face cheta, chiar sub ochii supraveghetorilor. Dupa posibilitatile fiecaruia, unii dau 200.000 de lei, iar altii, mai zgarciti, pluseaza doar cu 100.000. Urmeaza etapa cea mai dificia: cum sa le dea banii si cine va face asta? Se rezolva repede si aceasta problema. Cele cateva milioane care s-au strans sunt indesate intr-un pachet de tigari si trimis cu grija catre catedra. Urmeaza momentul culminant: vor lua sau nu banii? Bucurie mare, profesorii au oprit pachetul de tigari, deci proba de Bacalaureat este pe jumatate rezolvata.

«Doamna profesoara, manca-ti-as pisicile matale...»
Constienti ca, din momentul acceptarii banilor, profesorii sunt la dispozitia lor, elevii din sala trateaza proba cu mult mai multa degajare. Fac glume, se gandesc cum sa isi aranjeze urmatoarele examene si rad intre ei de cat de simplu a fost la aceasta proba.
Profitand de faptul ca supraveghetoarea, pe nume Madalina, este tanara, un elev mai tupeist deja isi face curaj si o abordeaza: „Doamna profesoara, manca-ti-as pisicile matale....“. Replica acesteia ar lasa perplex orice om cu bun-simt: „Vreau sa plec in Spania, la cules de capsuni si indreptat banane“. Reamintim ca aceasta discutie nu are loc la coltul strazii sau intr-un bar obscur de cartier, ci in timpul unei probe de Bacalaureat dintr-un liceu din Bucuresti! Din acest motiv, comentariile sunt de prisos...

Vin subiectele, incepe zarva...
Vin plicurile cu subiecte si, invariabil, incepe taraboiul. Scheme peste scheme, variante de raspuns, cine are si cine nu are dreptate. Se copiaza intr-un stil barbar si nu exista nici un fel de retinere, mai ales ca profesorii supraveghetori ii ajutau pe copii cum puteau. O munca la comun, care nu are cum sa nu dea roadele dorite: o nota cat mai mare pentru tinerii absolventi.

Cafeaua tare si cartea buna
Atmosfera destinsa atinge cote maxime atunci cand un elev, insetat dealtfel,  intreaba profesoara daca poate lua o gura din cafeaua ei. Dupa ce baiatul isi stinge pofta de cofeina, urmeaza definitivarea lucrarii, cu ajutorul supraveghetoarei, bineinteles.
Pentru ca elevii nu prea se descurcau cu manualele, „doamna Madalina“ le da o mana de ajutor si incepe sa le dicteze direct din carte. Intrebarea este daca, la afisarea rezultatelor, tinerii absolventi vor imparti notele obtinute cu profesoarele atat de bine intentionate...

Inregistrarile, puse la dispozitia autoritatilor

Inregistrarile complete din timpul celor doua probe de Bacalaureat de la Liceul „Ion Barbu“ din Capitala contin mult mai multe detalii despre modul in care s-au desfasurat evenimentele la respectivele examene. Din acest motiv, punem la dispozitia reprezentantilor Ministerului Educatiei Nationale aceste inregistrari, in cazul in care va fi dispusa o ancheta interna, pentru a putea afla cine sunt persoanele a caror voce se aude pe banda. De asemenea, suntem la dispozitia  autoritatilor statului care sunt interesate de acest caz, deoarece consideram ca  exista situatii incompatibile cu statutul dascalilor si profesia de educator. Astfel, Parchetul si Politia pot primi, la cerere, copii dupa aceste inregistrari, in situatia in care se autosesizeaza si doresc sa demareze o ancheta in acest caz.

Discutie intre doi elevi la proba de Limba romana: «Imi notezi si mie ala? Saru’ mana». «Vezi ca te vede...»
QUOTE
„(ELEV) (...) V-am furat scaunul...aaaa...radem, glumim daaaa...deci facem (...) se mazgaleste pe foaia ta...ce?“
(soapte, miscari in banci)
(ELEV) ‘tu ma-tii?
(PROFESOARA)(...) Ssta-i locul tau, nu? -da (...) Alba. N-ai albastra?
(ELEV) Scriu peste... nu
(PROFESOARA) Ca are albastra... scrie cu asta ca are tus....
(ELEV) A... ma scuzati si am scris si eu frumos o data frumos in viata... am scris cu negru....amandoua albastre si unul negru... nu mai, gata, asta il bag in portofel (...)
(explicatii)
(PROFESOARA) Trebuie scris cu aceeasi nuanta (...) Daca mai aveti nevoie la toaleta puteti sa mergeti, da’ acum pana incepe examenul, ca dupa aceea incepe examenul... este imediat in coltul scarii
(ELEV) (...) S-o semnati... Si pe aia (...) asta era buna la geografie (...) Stai s-o semneze si dom’ profesor (...) Ce-mi bate inima... O sa-mi rupa bluza... Terminam cu toate emotiile (...) Ce e la punctul 1? (...) da-mi si mie ciorna... Repede... 4 pagini? cine a scris? (...) pai, la punctul ala zici de romanul „Ion“... L-a impins si l-a lovit pe Ion...(dictarea unei colege)
(PROFESORUL): Punctul 1 se refera la strofa aceea...
(alt ELEV): Vezi ca te vede... Asa (...) Ce vrei bre? mhhhh... Ion, Liviu Rebreanu
(suna un telefon mobil)
(ELEV) Ai scris 1? Ihi... E chiar important, l-am scris singur, de nebun... Imi notezi si mie ala... Saru’ mana (...) „b“-ul in special... E tot de acolo... da-mi sa scriu... Laaa „2“... Cine stie aici? aaa, trebuie sa mai trec ceva la punctul 2... Aoleu, aicea da... Gresisem eu... Asta o iau acasa?

Supraveghetoarea: «Vreau sa plec in Spania, la cules capsuni si indreptat de banane»

(Se striga prezenta)
(PROFESORUL): A fost bine, da? Toata lumea este prezenta. Suntem 18, deci... si acuma v-as ruga... toti aveti telefoane, carti, chestii, le punem pe dulap. Inchidem telefoanele si le punem pe dulap. Totul pus pe dulap, da? Suntem cuminti. Toti aveti telefoane.
(ELEV): Nu-mi pun telefonul acolo, n-am ce face?!
(se completeaza fisele de examene)
(ELEV) (...) Banii, ma! Fi atent
(se aude un fredonat)
(ELEV) Fac pipi, vreau si eu la toaleta. Si pachetul de tigari il cere (...) o gramada de bani are in el (in pachetul de tigari – n.r.) (...) Om da si noi, da nu stiu cine? N-ai vazut ca nici nu s-au afisat? N-avem nici o treaba (...) Hai ca i-a oprit (profesoara a oprit banii – n.r.) (...) Vrei, ma, geometrie, ceva, ca are doamna? (...) doamna profesoara (injuraturi la adresa comisiei) (...) Hai, ma, adu’ cartea incoa’... auzi? Sa nu te vada ca daca te vede numai, daca te si vede (...) te-a vazut cand o scoteai de-acolo (...) aoleu, prinde cartea (cantand) o carte mica avea (...)
(...) Da, noi asa am facut am schimbat banii de un milion, uite mai am (...) ahhhh... bai, stii ce ma gandeam? Daca dau la matematica, imi incarc creditu’ cu 20$. Asa, iau un telefon de la cineva cu hands-free, il pun in ureche, fac rost de plata... altceva nu am ce sa fac (...) merge pe copiat acolo... merge in primii doi ani, trei, la „Spiru Haret“... oricum, trebuie niste bani, nu? Trebuie sa platesti facultatea (...)
(ELEV): Doamna profesoara, manca-ti-as pisicile matale...
(PROFESOARA): Vreau sa plec in Spania, la cules de capsuni si indreptat banane...
(ELEV): La indreptat banane? Bine, doamna, facem performanta. Sa plece doamna profesoara in Spania (...)
(sosesc plicurile cu subiecte)
(ELEV) Cred ca i-o dau lu’ asta (unei colege - n.r.) sa se uite putin pe ea... da’ stai, ca s-a uitat profesoara si a zis ca e... de nu stiu ce... sa vedem ce ne zice... nu cred ca stie nici ea (...)
(PROFESOARA): Acum trece-l pe 2 si 3, da? 
(PROFESOARA, catre clasa): Ati inteles cum asociati, da?
(ELEVUL)(...) La ala, la coloana, tai 3c... Spune-mi si mie, „d“-ul e cu 2 si „c“-ul e cu 5?... subiectul 2... 2b... 3d... 4a... si la 1?... baga acolo!!... Eu stiu pentru mine... Daca stiam te ajutam... Mai ales matematica... Pai fi atenta... Ia, ma!!... In loc de „c“, e „d“? Andra!... deci e „b“, „c“ si dup-aia „d“... Si la asta e bine, ma, pana la urma a3, b5, nu stiu ce... E bine asa, nu??... „b“, „c“, „a“, „d“...
(ELEVUL) catre profesoara care s-a asezat langa el, cu ceasca de cafea in fata): Doamna Madalina, pot sa i-au si eu o gura de cafea??...
(PROFESOARA dictandu-i elevului langa care s-a asezat): Nici un membru al vreunui consiliu nu a participat la adunare si nici unul dintre acesti domni nu a fost oficial la principat... Punctul „b“,  inca din... copiaza din... a multumit camerei care a organizat...
(PROFESOARA dicteaza in continuare, dar din cauza unor probleme tehnice, nu se mai intelege ce spune)“.


Fata Bacalaureatului se schimba incepand cu sesiunea august-septembrie
Hardau: «Multi profesori meditatori sunt implicati in scurgerea subiectelor pe piata»

Incidentele petrecute la examenele finale din acest an, de la Testele Nationale si Bacalaureat, conving pe zi ce trece conducerea Ministerului Educatiei ca acestea sunt de o gravitate iesita din comun. Mihail Hardau este convins ca sunt mult mai multi vinovati, decat cei direct implicati.

Alexandru Calmâcu:
„Dupa ce astazi se vor afisa rezultatele partiale, inainte de contestatii, ale candidatilor de la Bacalaureat, voi incepe sa analizez in detaliu raportul Corpului de control privind neglijenta dovedita de unii membri din personalul de la Serviciul National de Evaluare si Examinare, atunci cand un ziarist a reusit sa preia plicurile cu subiectele de la Istorie. In ceea ce priveste incidentul de la Bacalaureat, cand subiectele de la proba scrisa de la Romana circulau liber, cu o zi inainte de sustinerea examenului, prin diverse locuri publice, am convingerea ca, in afara celor cinci cadre didactice care au avut acces direct la plicuri si se afla in ancheta Politiei si a Parchetului, sunt mult mai multi vinovati“, ne-a declarat ministrul educatiei si cercetarii, Mihail Hardau. In opinia demnitarului, aceasta situatie se repeta, deoarece an de an s-au semnalat scurgeri de informatii din interiorul Comisiei Nationale de Bacalaureat si implicit din interiorul Serviciului National de Evaluare si Examinare, dar gravitatea incidentelor din acest an sunt fara precedent in istoria acestui tip de examen. „Convingerea mea personala este ca in aceste scurgeri de informatii sunt implicate mult mai multe cadre didactice, deoarece majoritatea dintre ele au dat meditatii in particular“, ne-a mai precizat ministrul Mihail Hardau.

Securizarea subiectelor da mari batai de cap
In acest moment, problema principala pentru a stopa asemenea incidente este, in opinia conducerii din invatamant, nu numai schimbarea personalului din administratia sesiunilor de examene, ci, in primul rand, regandirea modului de securizare a variantelor de subiecte. In acest sens, Mihail Hardau are in vedere, chiar incepand cu cea de a doua sesiune de Bacalaureat din acest an, programata la sfarsitul lunii august, sa schimbe modalitatea de redactare si de securizare a subiectelor. Astfel, se vor concepe peste 300 de subiecte, din care, prin tragere la sorti, se vor selecta cele trei sau patru variante pentru examen. Oricum, in ciuda tuturor incercarilor de compromitere a celor doua sesiuni de examene, ministrul educatiei ii asigura pe parinti si pe elevi ca atat Testele Nationale, cat si Bacalaureatul s-au desfasurat in conditii optime: „Daca aceste subiecte ar fi fost dezvaluite abia in dimineata examenului, totul ar fi fost compromis, iar examenul de Bacalaureat ar fi fost amanat. E bine ca am aflat din timp, fapt care a permis schimbarea imediata a tuturor subiectelor si desfasurarea examenului de bac in graficul prevazut initial“, a precizat ministrul. Totodata, conducerea institutiei guvernamentale este convinsa de faptul ca situatia exceptionala in care s-au desfasurat examenele nu a modificat calitatea si corectitudinea evaluarilor.

Contestatiile se depun in timp de 4 ore
In cele 647 centre de examen de Bacalaureat se afiseaza astazi rezultatele obtinute de candidati in urma evaluarilor. Tot azi, intre orele 16,00 si 20,00, secretariatele centrelor de examen pot primi contestatiile elevilor. De stiut este faptul ca modificarea notei de la o proba scrisa, prin crestere sau descrestere, este posibila numai in situatia in care se va constata o diferenta de cel putin 0,50 puncte. Daca diferenta este mai mare, nota initiala ramane neschimbata. Rezultatele finale se vor comunica prin afisare vineri, 14 iulie 2006.

Capacitatea din acest an, umbrita de neglijenta celor din Serviciul National de Evaluare si Examinare
Primul scandal in care a fost implicat Ministerul Educatiei Nationale a izbucnit cu putin timp inainte de inceperea examenelor Testelor Nationale. In data de 17 iunie 2006, un ziarist de la cotidianul „Adevarul“ a intrat in sediul Serviciului National de Evaluare si Examinare (SNEE) si a reusit sa intre in posesia subiectelor de la Istoria romanilor. Prin demersul sau, jurnalistul Florin Pupaza a dorit sa traga un semnal de alarma, referindu-se la carentele de organizare interna din cadrul respectivei institutii. Din pacate, reactiile autoritatilor nu au fost pe masura, care au incercat sa se disculpe in fata acuzelor extrem de grave. Cum era si firesc, primul care si-a dat demisia in acest caz a fost Adrian Stoica, directorul Serviciului de Evaluare si Examinare.

Florin Pupaza a intrat, cu doua zile inainte de inceperea examenelor, in sediul Serviciului National de Evaluare si Examinare fara nici un fel de probleme, insotit de mama sa. Mai mult, el a fost ghidat spre locul de unde poate ridica subiectele pentru Testele Nationale de portarul institutiei, chiar daca jurnalistul nici macar nu se legitimase. Ajuns in interior, Pupaza a spus ca este reprezentantul judetului Dambovita si ca a venit dupa plicurile cu subiecte. Nici de aceasta data nu a fost intrebat de vreun act oficial, mai ales ca in acest moment trebuia sa prezinte delegatia nominala din partea Comisiei Judetene de Teste Nationale. In momentul in care i s-au dat cele 32 de plicuri cu subiectele de la Istoria romanilor si cele opt plicuri cu baremele de corectare, ziaristul a fost rugat sa isi treaca numele intr-un tabel si sa semneze. A facut acest lucru si a iesit cu plicurile in mana din institutie, fara ca cineva sa ii ceara socoteala, desi ar fi trebuit sa parcurga mai multe filtre.

Subiectele, predate politistilor
Imediat dupa ce a parasit sediul Serviciului National de Evaluare si Examinare, Florin Pupaza s-a prezentat cu toate documentele luate la Sectia 3 de Politie din Capitala, unde a povestit, cu lux de amanunte, cum a intrat in poesesia lor. De asemenea, el a predat subiectele la Istorie politistilor, care au inceput imediat o ancheta. In momentul in care a fost facuta publica informatia, ministrul educatiei a reactionat imediat si declarat ca subiectele vor fi schimbate, pentru ca examenul sa se desfasoare in cele mai bune conditii. O alta autoritate a Ministerului Educatiei Nationale, Paloma Petrescu, a avut, insa, initial, o reactie deplasata, cerand sanctionarea ziaristului, pe care il acuza de sustragerea subiectelor. Ulterior, aceasta si-a domolit criticile si a recunoscut ca membrii Comisiei au dat dovada de neglijenta.

Acuzati de neglijenta in serviciu
In urma cu o saptamana, procurorii au anuntat ca ancheta in acest caz a fost finalizata si ca, in urma probelor de la dosar, trei angajati ai Ministerului Educatiei si Cercetarii vor fi deferiti justitiei. Acestia sunt Adrian Stoica, fostul director al Serviciului National de Evaluare si Examinare, Georgeta Cretu si Rozalia Doicescu. Ei au fost acuzati de neglijenta in serviciu, la scurt timp dupa ce oficialii Ministerului Educatiei si Cercetarii au reclamat furtul subiectelor. Acestia si-au dat seama ca le-au fost sustrase dupa ce adevaratul reprezentant al judetului Dambovita a anuntat faptul ca nu a primit toate plicurile cu subiecte. Vinovatul a fost gasit imediat, in persoana reprezentantului Serviciului de distribuire, care a dat plicurile cui nu trebuia.

Comert in plina strada cu subiectele de Bacalaureat de la Romana
Un al doilea scandal, care a zguduit din temelii credibilitatea Ministerului Educatiei Nationale si, implicit, a examenelor pe care aceasta institutie le organizeaza, a avut loc exact inaintea probei scrise la Limba romana de la Bacalaureat. Si de aceasta data, tot un ziarist a fost cel care a dezvaluit problemele grave care exista la Serviciul National de Examinare si Evaluare. Cu cateva ore inainte de inceperea probei de la Romana, subiectele se vindeau in Piata Victoriei contra unor sume modice, elevii fiind artizanii acestor tranzactii. Pus in fata faptului implinit, ministrul educatiei si cercetarii a declarat ca va demite persoanele vinovate de scurgerea de informatii si, mai mult, le va deferi Justitiei.

Serviciul National de Examinare si Evaluare din cadrul Ministerului Educatiei a dovedit din nou ca nu poate face fata cerintelor impuse de un examen de o asemenea anvergura cum este Bacalaureatul, dupa ce subiectele de la Limba romana se vindeau la coltul strazii, cu aproape 12 ore inaintea inceperii probei. Cea care a demascat fisurile din sistem a fost sefa departamentului Educatie de la cotidianul „Gandul“, care a reusit sa cumpere variantele de subiecte contra sumei de 500.000 de lei. Ziarista Melania Mandas Vergu a intrat, in joia dinaintea examenului, in posesia unor informatii conform carora subiectele de la proba scrisa la Limba romana ar putea fi aflate, inainte de vreme, contra sumei de 1.000 de euro.

Comert cu subiecte, in miez de noapte
Sambata, subiectele nu au putut fi procurate, conform intelegerii, dar a doua zi, cel care ii propusese tranzactia a anuntat-o pe ziarista ca variantele de subiecte se vand in Piata Victoriei. Ajunsa acolo, Mandas Vergu a realizat ca aceia care comercializau subiectele erau chiar elevi de liceu, insa nu a reusit sa afle cum ajunsesera la ei. Cert e ca schimbul de informatii se facea foarte lejer, fara nici un fel de probleme, copiii anuntand toti cunoscutii despre faptul ca au intrat in posesia subiectelor de la Romana.

Subiecte schimbate in ultimul moment
Ziarista l-a anuntat de indata pe ministrul Hardau, care a rugat-o pe aceasta sa se duca la sediul ministerului, pentru a confrunta variantele cumparate de ea cu cele originale. In momentul in care s-a intamplat acest lucru, mai-marii de la Educatie au realizat ca, intr-adevar, subiectele care se tranzactionau pe strada erau cele care ar fi ajuns, a doua zi, pe foile de examen ale elevilor. Pus in fata faptului implinit, ministrul educatiei a solicitat de urgenta schimbarea subiectelor, pentru a evita orice fel de frauda.

Ancheta a dovedit suspiciunile ziaristilor
In urma cercetarilor, procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 1 au stabilit ca dischetele cu subiecte circulau foarte lejer printre membrii comisiei speciale din cadrul Serviciului National de Evaluare si Examinare. In aceste conditii, anchetatorii au stabilit ca exista indicii care sa duca la ipoteza existentei unor fapte de neglijenta in serviciu.
Din acesta cauza, procurorii au constituit deja un dosar penal pentru distrugerea si sustragerea de inscrisuri. Saptamana trecuta, politistii au audiat mai multe persoane dintre cele care au avut acces la respectivele informatii, pentru a stabili cine a divulgat subiectele si cui.
De asemenea, au fost ridicate mai multe calculatoare din sediul Serviciului National de Evaluare si Examinare, care vor fi examinate pentru a se stabili daca, prin intermediul lor, informatiile au ajuns la persoane neautorizate sa le detina.

Departamentul Eveniment
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 10 Jul 2006, 12:10 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Spaga la BAC
10 Iulie 2006, Georgeta Petrovici

Elevii timisoreni au platit bani grei ca sa obtina note mari la Bacalaureat.

Liceenii din Timisoara au cotizat cu aproape doua milioane de lei vechi de persoana, pentru a trece examenul de bacalaureat cu note mari. Intermediari au fost chiar parintii lor, care s-au constituit ad-hoc in grupuri de initiativa. Cel putin 1.000 de elevi au platit diverse sume in acest scop.
Profesorii si angajatii Inspectoratului Scolar Judetean sustin ca banii stransi de la fiecare clasa a XII-a ar fi pentru plata banchetului de sfarsit de an. In urma unei investigatii, reporterii EVZ au reusit sa demonstreze insa ca sumele erau de fapt destinate profesorilor din comisie.
La Grupul Scolar "Emanoil Ungureanu" din Timisoara, tinerii absolventi au cotizat cu cate 170 lei noi pentru a trece Bacalaureatul cu note mari. Dovada o constituie inregistrarea convorbirii pe care o redam alaturat. Aproape toti cei 265 de elevi din clasa a XII-a au fost nevoiti sa plateasca. In aceeasi situatie s-au aflat si cei de la Grupul Scolar de Industrie Alimentara.

O jumatate de miliard de lei vechi
Mama unui elev de la Grupul Scolar "Emanoil Ungureanu", membra in comitetul de parinti, ne-a declarat ca banii stransi nu au fost dati direct profesorilor supraveghetori, ci au fost dusi la centrul de corectare, adica la Grupul Scolar Energetic. Aici, banii au fost preluati de comitetul de parinti si impartiti, mai departe, celor 93 de profesori examinatori.
Un calcul simplu arata ca suma totala stransa de la cei 265 de elevi care au sustinut Bacalaureatul la Grupul Scolar "Emanoil Ungureanu" se ridica la 45.050 lei noi, adica aproape o jumatate de miliard de lei vechi. Daca tinem cont de faptul ca la Grupul Scolar Energetic s-au corectat lucrarile a 995 de elevi din noua institutii de invatamant, rezulta o cifra impresionanta: 169.150 lei noi, adica peste 1,6 miliarde de lei vechi.

Inregistrare - "Un milion sapte sute trebuie adusi", spune o mama din "comitet"
La poarta Grupului Scolar "Emanoil Ungureanu", care era inchisa cu cheia, am spus ca suntem rude cu una dintre elevele care sustin examenul si care nu a platit pentru Bacalaureat, manifestandu-ne dorinta de a achita acum "taxa". Portareasa ne-a spus ca trebuie sa asteptam sa anunte persoana care se ocupa de acest lucru, precizand ca o cheama de la cantina. Discutia care urmeaza a avut loc cu aceasta mama, membra in comitetul de parinti, care, dupa cum ne-a declarat, se numeste Adela.

Buna ziua, sunt sora unei eleve de la Liceu Alimentar. Ea da aici Bacalaureatul, dar nu ne-a spus ca se dau bani si ne facem griji. Chiar vrem sa fie in regula si sa treaca cu bine. Care e suma pe care ati strans-o de la elevi? Cat trebuie sa dam pentru sora mea?
Adela: Un milion sapte sute de mii mai trebuie adusi.
Un milion sapte sute? Si pana cand as putea sa va aduc banii? Ca nu-i am la mine.
Pai, ar fi bine astazi, pentru ca trebuie sa-i ducem si noi mai departe, la corectura. Veniti la poarta si ma chemati, spuneti sa ma caute la cantina.
Cum va numiti? Ca sa stiu pe cine caut. O sa ma duc pana acasa sa iau banii si vin sa vi-i aduc. Dureaza cateva minute. Cred ca pana la ora doua sunt inapoi cu banii.
(ezita) Adela.

Adela, OK. Deci un milion sapte sute.
Da.

Sunteti profesoara sau mama a vreunui copil?
Sunt in comitetul de parinti.

Bine. Deci atunci ma voi duce acasa sa iau banii. Dureaza putin si ma intorc.
Deci astazi sa veniti cu banii. Pe mine ma gasiti pana la ora patru, dupa care plec cu banii la centrul de corectare.

OK. Dar spuneti-mi, e OK asa, e in regula? O sa fie bine cu copiii daca dam banii astia?
Pai, pana acum, ce a fost a fost in regula. Acum ramane sa vedem la corectat.

Si ati cumparat ceva de bani? Le duceti acolo? Sau ce le duceti la corectura? Le luati ceva mai deosebit sau cum faceti?
Nu am luat noi nimic. Noi am predat banii acolo, acolo este un alt comitet de parinti, care se ocupa de profesorii de acolo si ei le dau banii.


(Inregistrare realizata vineri, 7 iulie 2006, in timpul derularii probei de educatie fizica din cadrul Bacalaureatului.)

"Nu putem da o lege privind parintii"
Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean nu a luat in serios sesizarea privind "taxa de Bac". Inspectorul delegat de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdc), Adrian Braescu, impreuna cu inspectorul general adjunct Doru Nichifor si secretarul comisiei de Bacalaureat, Marcel Brancu, au ascultat caseta proba pusa la dispozitie de EVZ. Concluzia lor a fost insa ca nu se poate lua nicio masura in privinta elevilor care au dat bani pentru a-i "unge" pe profesorii examinatori.
Reprezentantul MEdC le-a propus reporterilor EVZ sa mearga la politie si sa reclame fapta. "Noi nu putem da o lege privind parintii. Am atentionat si putem sa-i sanctionam pe cei care sunt in sistemul nostru, adica pe profesori si pe directorii de scoli. Din punctul nostru de vedere, le-am spus tot, li s-a prelucrat metodologia examenului si au semnat de luare la cunostinta. Ancheta in acest caz vor face organele abilitate", ne-a declarat Braescu.
Reprezentantul MEdC a adaugat ca nu se pot lua masuri decat daca politia stabileste ca s-a comis o ilegalitate. "Personal, eu pot sa cred ca s-a intamplat sa se stranga bani, dar asta numai din cauza ca parintii nu au incredere in copiii lor", a mai spus Braescu.

Persoane straine in incinta scolii
Din informatiile noastre, pe toata durata desfasurarii Bacalaureatului, in perimetrul Grupului Scolar "Emanoil Ungureanu" s-au aflat persoane straine. Astfel, mamele unor elevi au asigurat tratatia cu mancare si racoritoare pentru profesorii examinatori si supraveghetori.
Reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean nu au putut explica nici prezenta acestor persoane in incinta institutiei de invatamant, pe perioada examenelor de Bac. Mai mult, inspectorii le-au scuzat pe mamele respective, spunand ca probabil nu au fost prezente in scoala, ci in cantina.

Inspectorul Ballantines
Ieri, la ora 14.00, cand ne-am dus sa reclamam problema "taxei de Bac", la Inspectoratul Scolar Judetean Timis l-am intalnit si pe reprezentantul Ministerului Educatiei si Cercetarii delegat pentru acest examen. Bucuresteanul Adrian Braescu tocmai avea in fata o sticla de whisky Ballantines. La scurt timp dupa ce am intrat in birou, a mutat-o in spatele monitorului, ca sa nu se mai vada. La plecare, l-am intrebat daca sticla nu face cumva parte din tratatia oferita din partea conducerii Inspectoratului Scolar Judetean.
Braescu a ezitat sa raspunda, iar inspectorul general adjunct i-a sarit in ajutor, spunand ca este din protocolul sau personal. Reprezentantul MEdC ne-a declarat apoi: "Sunt in timpul meu liber, ma pregatesc sa plec in concediu". El a dat astfel de inteles ca este absolut normal sa gestioneze problemele Bacalaureatului cu sticla de bautura pe masa, chiar in sediul Inspectoratului Scolar Judetean.
Mesaj personal
Top
liliana.grecu
Trimis: 10 Jul 2006, 03:57 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.926
Înscris: 19 Apr 05


[COLOR=red]Probabil guvernul Tariceanu se pregateste sa legalizeze CORUPTIA in toate sectoarele de activitate: sanatate, invatamant, justitie, asistenta sociala, angajari pe piata muncii, comisioane edililor si celor aflati in functii de conducere, etc, totul sub ochiul adormit al presedintelui Basescu!! [/COLOR]


--------------------
În cei 21 de ani de carieră am înțeles că fiecare copil este ca un diamant cu fațete neșlefuite și neșansa copiilor este că profesorii de azi nu prea mai sunt bijutieri ai coroanei, ci niște slujbași amărâți ce închid ochii la toate neregulile sistemului, care mai mult scad valoare diamantului prin prelucrare neatentă decât să i-o amplifice, din păcate.

"Menirea firească a școlii nu este să dea invățătură, ci să deștepte cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toata viața." Ioan Slavici
Paradoxal, oamenii își poartă cu demnitate propria ipocrizie.

https://www.facebook.com/LilianaDGrecu
Opinii, opinii...
Mesaj personalYahooMSN
Top
little_john
Trimis: 13 Jul 2006, 07:11 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Mistere si intrebari in jurul unor performante de exceptie: Pile la bac?
Autor: Marinela RATA

Absolventi care au mers tiris in anii scolii s-au clasat pe locuri fruntase la bacalaureat. Printre ei sint fiii unor oameni bine situati din Iasi. „Am ramas stupefiati“, spun unii absolventi despre momentul in care s-au afisat rezultatele. Aceeasi reactie au avut-o si multi profesori. Directoarea de la „Alecsandri“ spune ca e posibil ca elevii in cauza sa fi tras tare pe ultima suta de metri, recunoscind insa ca nu erau printre cei mai silitori. Pina si sefa de promotie a fost intrecuta de unii dintre cei considerati mediocri la invatatura.
Bacalaureatul din acest an pare sa fi ingropat la Iasi valoarea. Clasamentul rezultatelor la examene in anumite licee arata ca nu absolventul silitor si constant la invatatura ajunge in frunte dupa patru ani de liceu, ci dimpotriva. Cine s-a odihnit pe timpul scolii a avut medii mari la examene. Mai mari chiar decit sefii de promotie. Asa se face ca fosti elevi de 5 au acum peste 8 si chiar peste 9,50 la bacalaureat. Colegii lor sint stupefiati. Unii profesori la fel. „Lucrarile de acest fel ar trebui recorectate“, spune o profesoara de la Liceul „Vasile Alecsandri“, acolo unde „Ziarul de Iasi“ a identificat mai multe cazuri de diferente frapante intre nivelul candidatilor din timpul liceului si mediile de bacalaureat. Dascalii vorbesc chiar de o retea, care s-a intins atit de adinc incit a pune pila pentru „candidatii speciali“ este aproape o normalitate la bacalaureat. Situatia de la „Alecsandri“ e doar un exemplu, nu este singulara, spun mai multi elevi si profesori. Fenomenul este insa luat in usor de conducerea ISJ, care considera ca diferentele sint explicabile prin mobilizarea elevului inainte de examene. Cum examenul a trecut, nu se va sti exact ce se ascunde in spatele notelor surprinzator de mari luate de copiii unor oameni bine situati din Iasi. Mai multi elevi ne-au marturisit insa ca au invatat o lectie in urma bacalaureatului: nu conteaza cit inveti, ci cum te descurci. Au ei dreptate? Vom prezenta mai jos citeva cazuri de discrepanta intre activitatea scolara si notele la BAC. Sint situatii care au intrigat absolventii, dar care in nici un caz nu dovedesc ele insele existenta „pilelor“ sau a „interventiilor“. Invitam cititorii sa fie prudenti in a aduce acuzatii, deoarece exista riscul ca la o posibila nedreptate sa raspunda cu o alta nedreptate.

„Nu ne venea sa credem cine e in fruntea listei“
Zeci de absolventi ai Liceului „Vasile Alecsandri“ au ramas muti de uimire pe 10 iulie, cind s-au afisat listele cu rezultatele examenului de bacalaureat. „Nu ne venea sa credem cine se afla in fruntea listei cu cele mai mari medii. Am ramas stupefiati“, spune o absolventa a Liceului „Alecsandri“, adaugind ca in acest an o mare surpriza a examenului a fost colega lor din clasa a XII-a D, Noemi Cazacu. Fiica unor afaceristi in domeniul turismului derulate in zona Vatra Dornei, Noemi este a doua in clasamentul liceului la bacalaureat. Cu note de 10,00 luate in scris la geografie, latina si sport, un 9,40 in teza de romana, plus cei doi de 10,00 de la romana si engleza oral, Noemi are media 9,90. Adica a doua medie dupa cea a lui Vlad Ionescu, unul dintre cei noua decaristi ai examenului din acest an. „Mediile lui Noemi au fost o surpriza pentru toata lumea. Un soc. Dinsa a avut in liceu note de 6,00 si 7,00. Si (...) nu se omora cu activitatile caracteristice unui elev“, o descrie pe Noemi o fosta colega de liceu care a sustinut, de asemenea, bacalaureatul. Si fostii profesori ai fetei se mira ca Noemi a facut un efort atit de mare incit sa ajunga la performanta mediei de 9,90. „Nivelul ei nu era nicidecum acesta. Un 6,00 sau 7,00. O eleva foarte slaba. Fata aceasta nu stia nici sa puna doua paie in cruce“, spune despre Noemi una dintre fostele sale profesoare. Directoarea liceului, Ecaterina Ciobanu, marturiseste la rindul ei ca nu o cunoaste pe Noemi ca facind parte dintre elevii cei mai buni ai scolii. „Nu a fost o eleva care sa fi iesit in fata prin rezultate in timpul liceului, dar poate ca s-a mobilizat in ultimul an si a invatat pentru examene“, incearca o explicatie directoarea de la „Alecsandri“.

Fiul judecatoarei Acrismaritei a intrecut si sefa de promotie
Un alt tinar „surpriza“, cum il descriu colegii, este Alexandru Acrismaritei, din aceeasi clasa a XII-a C, a carui mama, Camelia Acrismaritei, este judecator la Judecatoria Iasi. Ea a fost si directoare in cadrul Consiliului Judetean Iasi.“In liceu, Alex avea medii de 5, 6 si 7. Dupa examenul de romana, ne-a spus ca la subiectul al treilea a scris despre romanul «Ion» si a facut de 9“, marturiseste o colega de clasa a lui Alexandru, referindu-se la faptul ca subiectul „Ion“ a creat probleme si candidatilor buni, fapt remarcat si de profesori. Alexandru a luat la romana 10 la oral si 9,20 in scris. La celelalte patru examene - engleza oral, istorie, latina si sport - tinarul a avut numai note de 10. Media totala de bacalaureat a lui Alex este de 9,86. Intrebata despre Alexandru, pe care listele bacalaureatului il arata un adevarat performer, directoarea Ecaterina Ciobanu spune ca acesta „nu era un elev chiar slab“: „Alex nu era un elev chiar slab. El a venit prin transfer la noi in clasa a X-a. La inceput, intr-adevar avea lacune, insa in ultimii ani a facut progrese“, a declarat directoarea.
Atit Alexandru, cit si colega sa de liceu, Noemi, au reusit sa-si surprinda colegii cu atit mai mult cu cit au obtinut medii de bacalaureat mai mari chiar decit sefa de promotie din acest an de la „Alecsandri“. Alexandra Franc, considerata cea mai buna absolventa din liceu, are 9,70 media de bacalaureat. „Nu comentez rezultatele colegilor mei. Nu le cunosc mediile si notele din timpul anilor de studii. Fiecare a facut la examene cit a invatat. Poate ca s-au pregatit“, spune Alexandra.
Cazurile de mai sus, ca si celelalte care vor fi prezentate, pot fi vazute si din alta perspectiva. Pentru cei care cred in mobilizare si vointa, performantele celor doi sint surprizele placute dupa o perioada de studiu intens in preajma bacalaureatului, in ciuda unor accidente de parcurs.

3 la simulare, 9 la bac
O alta medie de peste 9,00 care a trezit mirare printre absolventii Liceului „Vasile Alecsandri“ a fost aceea a lui Bogdan Zaharescu, din fosta clasa a XII-a D. Tinarul are media 9,01 la bacalaureat, insa profesorii spun ca pentru el aceasta este un adevarat record, pentru ca in liceu era un elev de 6 sau 7. „Are 9,50 la oral la romana si 7,50 in scris. La simularea bacalaureatului din aprilie a luat nota 3. Atit de multe progrese pina la examen, mai ales ca subiectul nu a fost unul tocmai usor“, spune despre Bogdan una dintre fostele sale profesoare, intrebindu-se cum s-a ridicat tinarul de la 5 la 9 intr-un timp atit de scurt. Bogdan - ai carui parinti, potrivit colegilor, au o afacere prospera in Iasi - a mai luat 10 la germana oral, 8,20 la istorie, 8,90 la engleza scris si 10 la sport. „Ei, da, Zaharescu nu era un elev grozav“, spune despre el directoarea Ciobanu, gasind insa circumstante atenuante. „Simularea, sa fim sinceri, nu este relevanta. A luat note mici, poate pentru ca nu terminase de recapitulat materia pina la simulare“, isi explica directoarea Ciobanu performanta lui Zaharescu.

„In liceu abia daca isi scotea mediile“
Andrei Damir, fost elev in clasa a XII-a C, este un alt candidat ale carui rezultate de la bacalaureat au trezit comentarii si zimbete de surpriza printre colegi si profesori. Tinarul, pe care colegii il descriu drept un elev mediocru la invatatura, este fiul notarului Stefan Coste, presedinte al organizatiei municipale a PNL Iasi, partidul sefei ISJ, si are media de bacalaureat de 8,55. A obtinut cite un 9 in oral la romana si engleza, 7,30 la romana scris, cite un 8 la istorie si latina, si, fireste, 10 la sport. „In liceu, abia daca isi scotea mediile. In clasa a X-a sau a XI-a a fost in stare de corigenta la romana. Abia isi scotea mediile de 5 sau 6. Nu mai vorbesc de sutele de absente pe care le aduna in fiecare an“, povesteste despre Andrei o fosta profesoara a acestuia. Fostii colegi ai tinarului se mira si ei in fata rezultatelor obtinute de Andrei. „In ciuda numeroaselor absente, niciodata nu i s-a scazut vreun punct la purtare. Primea doar avertisment. Era neadecvat la ore, din cauza interventiilor, a comentariilor pe care le facea“, comenteaza o fosta colega a lui Andrei Damir. Directoarea liceului spune insa despre Andrei ca nu a creat niciodata probleme, admitind insa ca lipsea de la scoala. „Dar nu avea multe absente. 125 in clasa a XII-a, dintre care 100 motivate. Stiti cit inseamna asta la 33 de ore pe saptamina? Trei saptamini de absenta. Nu e mult. Ca daca a avut o viroza, tot atit statea acasa“, ii justifica lui Andrei absenta de la ore directoarea liceului.

Salvati de la retrogradare
Citeva exemple oferite de absolventi fac trimitere la presupuse „interventii“ pentru cei care riscau sa pice bac-ul. Elevi de nota cinci au medii de 8,30 la bac, iar discrepantele se vad in special intre notele de la scris si oral la limba si literatura romana. La oral s-a luat 9 sau 10, iar la scris 5,50.
„Discrepanta dintre cele doua note este de aproape patru puncte. Este putin probabil ca un elev de 5 sa atinga 9 sau 10 la oral“, spune o profesoara din liceu despre rezultatele in cauza. Si directoarea Ecaterina Ciobanu e de acord ca diferenta dintre cele doua note este destul de mare, insa are si de aceasta data o motivatie: cei in cauza nu au reusit sa se concentreze in scris. „Se mai intimpla. Sint copii care au luat de exemplu 7 la oral si 9 sau 10 in scris. Apar astfel de diferente din cauza emotiilor“, spune directoarea, care isi explica extrem de simplu performanta absolventilor ale caror rezultate sint contestate de colegi: „Trei ani de liceu s-au odihnit, iar acum, in ultimul an de liceu, au tras tare sa invete, ca sa ia examenele“, spune Ecaterina Ciobanu. Intrebata daca ar fi posibil ca pentru anumiti candidati sa se fi facut „interventii“, directoarea Ciobanu raspunde dind din umeri: „Hotul neprins, negustor cinstit“.

„S-a intrecut orice limita“
Colegii si profesorii din scoala au alte explicatii. „In scoala se stie exact. S-a intervenit pentru unii elevi. Noi sintem indignati! S-a intrecut orice limita! Ii ajuti cit sa treaca, dar sa se ajunga la asemenea enormitati?!“, este de parere o absolventa a Liceului „Alecsandri“. Notele exagerat de mari de la bacalaureat spre deosebire de cele din timpul anilor de liceu se transforma intr-un fenomen. „Se intimpla la toate liceele, nu numai la noi“, spune Ecaterina Ciobanu.

Elevul Asimionesei, campion la „salturi“
Ca situatia de la „Alecsandri“ reprezinta doar un exemplu, e un fapt cunoscut. La Liceul „Garabet Ibraileanu“, de exemplu, Claudiu Florin Asimionesei, fiul unui om de afaceri a carui firma editeaza editia locala a ziarului „Ziua“, a produs uimire printre profesori. In timp ce dascalii sai il descriu ca pe un elev slab, de nota 6,00, tinarul a reusit performanta de a obtine la bacalaureat media 9,70. A depasit-o chiar si pe sefa de promotie de la profilul matematica-informatica, Oana Borlea, care are media 9,33 la bac. Intr-un clasament al rezultatelor de la bacalaureat pe liceu, tinarul Asimionesei ocupa pozitia a opta. Florin are cite un 10 la romana oral, engleza oral, matematica si sport. Tinarul mai are un 9 la romana scris si 9,20 la chimie. Absolventul de „Ibraileanu“ si-a uimit colegii inca de la aparitia sa in clasa, numele lui fiind implicat intr-unul dintre transferurile ilegale in clasa a IX-a ale anului 2003. Claudiu Florin Asimionesei fusese initial repartizat la liceu, cu media 6,33, la Grupul Scolar Agricol Miroslava. Baiatul a fost insa mutat la Liceul „Garabet Ibraileanu“, pe motiv ca afectiunile medicale nu-i permiteau sa faca liceul la tara. Astfel, tinarul a facut saltul de la specializarea tehnologica din Miroslava la cel mai rivnit profil de la admitere, matematica-informatica, profil unde la „Ibraileanu“ ultima medie cu care s-a intrat a fost 8,64. Transferul s-a facut in primul semestru al clasei a IX-a, desi regulamentul scolar nu permitea acest lucru.

Sefa ISJ: „Nu exclud surprizele“
Pentru sefa ISJ, Camelia Gavrila, diferentele dintre mediile din liceu si cele obtinute de un candidat la bacalaureat sint explicabile. „Diferentele pot fi posibile. Se accepta o diferenta de 2 pina la 2,5 puncte. Nu exclud surprizele, mai ales daca un candidat si-a ales cu grija disciplinele de examen sau daca subiectul i-a fost favorabil“, a comentat sefa ISJ diferentele de rezultate intre media de liceu si cea de bacalaureat. In timpul documentarii am observat, pe de o parte, nervozitate si revolta la multi elevi si profesori, iar pe de alta parte atitudini rezervate la oficialii din scoli sau Inspectorat. Ceea ce pentru unii par a fi „pile si interventii“, pentru ceilalti inseamna „surprize placute“. Invitam cititorii la prudenta in dezbaterea acestui fenomen. O judecata pripita ar creste numarul nedreptatilor ale caror victime ar putea fi elevii. In acelasi timp, lipsa de dezbatere ar spori confuzia acestora intre „cit inveti si cum te descurci“.
Mesaj personal
Top
liliana.grecu
Trimis: 13 Jul 2006, 08:37 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.926
Înscris: 19 Apr 05


Toti cei ale caror rezultate sunt contestate de colegi ar trebui sa treaca printr-un nou filtru de testare a cunostintelor pentru a demonstra legalitatea notei obtinute. Nici unul nu va accepta reexaminarea deoarece stim cu totii cum dascalii universitari si-au pierdut demnitatea, fiind urmati incetul cu incetul si de cei din preuniversitar. Dispare sensul cuvintelor: DEMNITATE, RESPECT si MANIERE!!


--------------------
În cei 21 de ani de carieră am înțeles că fiecare copil este ca un diamant cu fațete neșlefuite și neșansa copiilor este că profesorii de azi nu prea mai sunt bijutieri ai coroanei, ci niște slujbași amărâți ce închid ochii la toate neregulile sistemului, care mai mult scad valoare diamantului prin prelucrare neatentă decât să i-o amplifice, din păcate.

"Menirea firească a școlii nu este să dea invățătură, ci să deștepte cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toata viața." Ioan Slavici
Paradoxal, oamenii își poartă cu demnitate propria ipocrizie.

https://www.facebook.com/LilianaDGrecu
Opinii, opinii...
Mesaj personalYahooMSN
Top
little_john
Trimis: 16 Jul 2006, 08:32 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE (liliana.ionescu @ 10 Jul 2006, 04:57 PM)
Probabil guvernul se pregateste sa legalizeze CORUPTIA in toate sectoarele de activitate: sanatate, invatamant, justitie, asistenta sociala, angajari pe piata muncii, comisioane edililor si celor aflati in functii de conducere, etc.

Aveti dreptate, practic cu orice om normal de pe strada am discuta, covarsitoarea majoritate ar aprecia cam la fel situatia existenta.... Totusi, nu este de inteles cum un intreg organism social ramane efectiv paralizat in fata unor greseli pe care le recunoaste ca atare, le identifica originea, dar e incapabil sa ia masuri de indreptare. Sa fie acesta un semn de imbatranire ? Organismele sanatoase reactioneaza instinctiv, prin ANTICORPII proprii, in fata raului. Sau sa fie vorba de altceva, cu mult mai grav, de o otravire premeditata?! Intorcand pe toate fetele problema, SINGURA EXPLICATIE RATIONALA SI COERENTA pare sa fie cea din postul lui vox_clamantis_in_deserto (inspirat numele...), pe care il gasiti aici si din care reproduc un pasaj:

QUOTE
...Administratorii, alesi cu grija din popor de catre noi dintre crestinii inconstienti cei mai slugarnici, nu vor fi niciodata oameni competenti pentru administratia tarii. In acest chip ei vor deveni niste papusi trase de ata... Izbânda noastră a mai fost mult ușurată și prin faptul că, în legăturile noastre cu oamenii de care aveam nevoie, am știut întotdeauna să atingem și să influențăm corzile cele mai sensibile ale sufletului oamenilor: meschinăria, lăcomia, neîndestularea, lipsurile materiale, fiecare dintre aceste slăbiciuni omenești, luate în parte, fiind în stare să înăbușe gradat neatârnarea gândului, punând voința oamenilor în slujba celor care astfel le cumpără sufletul....
Al doilea secret, necesar pentru a guverna cu succes prin dezbinare, consta in a inmulti in asa fel greselile poporului, apoi obiceiurile rele, patimile si regulile vietii in comun, incat nimeni sa nu mai fie in stare sa descurce acest haos si oamenii sa ajunga sa nu se mai inteleaga unii cu altii....
Aceasta tactica va mai avea ca urmare raspandirea discordiei in toate partidele, risipirea in directii divergente a tuturor fortelor colective care nu vor inca sa ni se supuna. Ea va descuraja de asemenea orice initiativa personala oricat de geniala si va fi mai puternica decat milioane de oameni printre care a imprastiat suspiciunea si neintelegerea. Trebuie sa indrumam permanent educatia societatilor crestine in asa fel incat mainile lor sa cada in jos obosite, intr-o neputinta deznadajduita, in fata oricarui lucru care va cere initiativa, perseverenta si vointa....
Pentru a dezbina si a castiga opinia publica, trebuie sa o buimacim raspandind din diferite parti si vreme indelungata atatea pareri care se bat cap in cap, incat crestinii vor sfarsi prin a se pierde in labirintul acesta si vor sfarsi prin a considera ca este mult mai bine sa nu ai nici o parere in politica...
Vom face aceasta pentru ca aceste gloate ale poporului sa nu ajunga la nimic profund prin cugetare....
Oamenii, dezobisnuindu-se din ce in ce mai mult sa gandeasca spontan si independent numai prin ei insisi vor ajunge sa vorbeasca datorita propagandei noastre tocmai asa cum gandim noi....

confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif confused06.gif

PS:
QUOTE
"When you have eliminated the impossible, whatever remains, however improbable, must be the truth."
Arthur Conan Doyle writing as Sherlock Holmes
QUOTE
"If it looks like a duck, quacks like a duck, walks like a duck… well, then... it must be a duck!" - Anonymous


Acest mesaj a fost modificat de către little_john la data 16 Jul 2006, 08:33 AM
Mesaj personal
Top
ezragsit
Trimis: 3 Aug 2006, 05:13 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 4.913
Înscris: 23 Jul 03


QUOTE
nici in vest nu este diferita situatia.La facultate intra cine vrea


Da, dar apoi plătește, plătește, plătește...

Așa că a ajuns o lecție comună într-o țară precum SUA ca elevii de liceu să fie puși să calculeze cu ce pensie ies după salariile mai mari oferite de o diplomă universitară și cu cât ar ieși dacă ar renunța la facultate iar banii economisiți i-ar pune într-un fond de pensii. (cu rezultatul că sumele sunt cvasiidentice).

În Ungaria vecină, taxele universitare nu sunt încă la nivelul celor din vest, dar nu sunt convins că 100000 de forinți anual reprezintă ceva ce și-ar permite un absolvent mediocru de liceu, trimis la facultate pe "banii babacului".
Evident, există și locuri fără taxă (un fel de burse) dar ele reprezintă deja (tocmai acel) 10-15% din studenți.

Cu alte cuvinte, te duci la facultate "ca să o faci", tu plătești petrecerea... și scump...
Ai stofă, ai chemare, ai capacitate ... muncești pe brânci ca să te încadrezi în limita de bursă ... Și asta încă din liceu...

Cred că dacă taxa anuală de facultate ar deveni echivalentul a 12-24 salarii medii ... atunci:

1. cei buni nu ar avea nimic de suferit, dacă există o rezervă de 10-15-20% subvenționate, accesibile prin examene de admitere și teste serioase și severe. Ar fi chiar stimulați să-și crească nivelul de performanță.

2. cei bogați și-ar lua diploma exact ca și acum, dar înainte de-a epata colegii cu mașini și costume "high life", ar contribui corespunzător la finanțarea facultății.

3. cei nehotărâți ar avea familii motivate pentru a-i determina să înceapă să se hotărească din timp și pentru a face alegeri corecte.

4. iar cei ce nu au ce căuta la facultate, în loc să piardă încă niște ani pentru a obține o diplomă "de formă", ar începe să prețuiască pregătirea într-o meserie accesibilă cu școala de meserii sau liceul profesional și să ia pregătirea de specialitate în serios, ca pe adevărata lor perspectivă.

Am avut de-a face cu un colectiv de elevi de școală profesională. Învățau (bine, aș spune) o meserie bună, cea de confecționeri de ochelari și montatori de aparate optice. O meserie bună pentru a trăi din ea și plăcută în sine. I-am întrebat câți doresc să se angajeze după școală. Răspuns: nimeni. Dacă ar fi obligați să se angajeze, ce meserie și-ar alege. Răspuns: vânzători ... etc. Dacă vor să meargă la facultate. Răspuns: majoritatea da. La ce facultate. Răspuns: la care-o fi, unde sunt locuri și se intră mai ușor. Iar culmea este că deși majoritatea nu reușiseră să treacă la capacitate, au o foarte bună șansă să ajungă la diploma de absolvire a facultății, indiferent dacă pricep sau nu ceva din ce li se va întâmpla pe-acolo...


--------------------
„Păcat că Brucan n-a ținut cont că îndepărtându-ne de 1989 ne îndepărtăm și de educația de dinainte de 1989 și cu fiecare an de noi «stupid people» ne îndepărtăm cu câte doi de acel efemer «peste douăzeci de ani»”
Mesaj personalTrimite emailYahoo
Top
liliana.grecu
Trimis: 7 Aug 2006, 02:03 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.926
Înscris: 19 Apr 05


In toate aceste aspecte pe care le relatati exista si un lucru bun: doresc sa investeasca in propria persoana acei elevi din invatamantul vocational si tehnic, chiar daca au carente majore. Pe mine ma ingrijoreaza cei care nu au nici un ideal, nici o tinta, nici o proiectie a viitorului si si-au propus doar sa obtina diploma de absolvent pentru a merge la FURAT in tari straine, de parca nu ne-am facut destul de ras cu rromii ce au impuscat lebedele sau cu falsificatorii romani ce au impanzit si TARA si lumea!!


--------------------
În cei 21 de ani de carieră am înțeles că fiecare copil este ca un diamant cu fațete neșlefuite și neșansa copiilor este că profesorii de azi nu prea mai sunt bijutieri ai coroanei, ci niște slujbași amărâți ce închid ochii la toate neregulile sistemului, care mai mult scad valoare diamantului prin prelucrare neatentă decât să i-o amplifice, din păcate.

"Menirea firească a școlii nu este să dea invățătură, ci să deștepte cultivând destoiniciile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toata viața." Ioan Slavici
Paradoxal, oamenii își poartă cu demnitate propria ipocrizie.

https://www.facebook.com/LilianaDGrecu
Opinii, opinii...
Mesaj personalYahooMSN
Top
antoneta26
Trimis: 10 Aug 2006, 11:14 AM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 16
Înscris: 21 Jul 06


ATI VAZUT FILMUL LUI CRISTI PUIU? Moartea dlul Lazarescu?
ACUM SE FACE UN SERIAL -LA URGENTA.
Cum credeti ca puteti comunica fara film?
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 25 Sep 2006, 12:48 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Carnetul de partid, criteriu de competenta in invatamant
O suta de directori de scoli din Dolj, inlocuiti din functie cu membri ai Aliantei D.A.

Ionut PARVULESCU | 25 septembrie 2006

Directorii institutiilor de invatamant scolar din Dolj care erau apolitici sau inscrisi la alte partide decat cele din Alianta D.A. au fost cu totii schimbati in ultimii doi ani, de cand la carma Inspectoratului Scolar Judetean Dolj a venit Diana Busoi, membru de vaza al PD Dolj. In total, aproape 100 de directori de scoli si licee din Dolj au fost revocati din functie de Busoi, in locul lor venind profesori cu carnet de membru la democrati sau liberali. Un prim exemplu este cel al profesorului Ion Balanica. Acesta a ocupat functia de director la un liceu din Craiova, dar a fost mutat la o scoala generala aflata la periferia orasului pe motiv de "management defectuos".In locul lui a venit fostul viceprimar al orasului Mihai Dragu, actual consilier municipal si membru PNL. Pe lista destituirilor mai figureaza si directorul adjunct al Scolii nr. 21 din Craiova, Ion Voicila. In locul acestuia a fost adusa Camelia Buzatu, sotia deputatului PNL Horatiu Buzatu. Nici scolile din judet nu au scapat. La Ciupercenii Vechi, in locul directorului Ion Marcel a fost adusa presedinta femeilor PD din Calafat, Marioara Fera, care, spune un dascal, "este preocupata mai mult sa vanda produse Oriflame decat sa ii invete pe copii sa scrie si sa citeasca". Un caz aparte a avut loc la Colegiul National "Carol I", unde fosta directoare Daniela Ghidirmic a fost nevoita sa elibereze scaunul, locul ei fiind luat de Daniel Barbu, un profesor de fizica, membru al PD si apropiat al lui Radu Berceanu. Noul director si-a dovedit devotamentul pentru partid cand s-a implicat imediat in rezolvarea situatiei scolare a fiicei consilierului democrat Rodion Camataru. Eleva la Carol I, fata fostului fotbalist adunase cateva sute de absente, ce au fost motivate la gramada de director. Iar lista cu directori de scoli revocati din functii pe criterii politice este destul de lunga, in total aprope 100 de profesori fiind in aceasta situatie. Pe langa acestia, altii aproape 100 au trecut singuri la PD sau PNL si nu a mai fost necesara schimbarea lor. Acum, mai putin de o treime din directorii de institutii de invatamant din Dolj sunt neinregimentati politic sau sunt inscrisi la alte partide.

Monalisa Galeteanu, fost inspector general adjunct al ISJ Dolj, actualmente deputat PSD de Dolj, sustine ca, desi in programa de guvernare se specifica depolitizarea invatamantului, numirea actualilor directori de scoli a avut la baza numai culoarea politica: "Nu este un secret si chiar am sesizat influente politice in invatamant. Nu putem generaliza, dar zeci de directori de scoli din Dolj au fost schimbati doar pentru ca erau membri PSD. Locul acestora a fost luat de membri PNL sau PD", a declarat Monalisa Galeteanu.
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 26 Sep 2006, 12:23 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Comedie la admiterea pe locurile cu taxa de la UMF
Autor: Nicoleta VIERU

Candidatii au fost declarati admisi pe baza unor intrebari ca „Ce vrei sa faci in viata?“, „Ai un sponsor pentru perioada studiilor?“ sau „Ce vei face peste zece ani?“


Nevoia de bani a transformat admiterea de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa“ intr-o adevarata comedie. In incercarea de a atrage un numar cit mai mare de studenti-finantatori pe cele 500 de locuri cu taxa ramase neocupate, conducerea UMF a hotarit sa ii scuteasca pe candidati de examenul scris. Pentru a semana totusi cu un examen de admitere la medicina, testul scris de specialitate (care este obligatoriu pentru candidatii de pe locurile de la buget) a fost inlocuit cu un interviu. „Sa nu credeti ca interviul este mai usor decit testul scris. Candidatii vor fi examinati de o comisie de specialitate, care le va testa cunostintele fundamentale in domeniu. Va fi si acesta un test destul de dificil“, ne-a explicat prof.dr. Mircea Covic, secretarul stiintific al UMF, cu citeva ore inainte de inceperea interviului. La fata locului, cu totul alta poveste insa. Atmosfera din fata Amfiteatrului Chimie, unde se sustineau interviurile, era una extrem de atipica pentru un examen, si cu atit mai putin pentru unul de admitere. Imbracati lejer, in blugi, adidasi, bluze inflorate, decoltate, candidatii asteapta relaxati. „Stai calma. Interviul asta e o vrajeala. Mi-au fost puse intrebari de gradinita de genul «Ce vrei sa faci in viata?» etc“, ma lamureste rapid o tinara care ma ia drept o candidata la Medicina Generala, unde interviul incepuse la ora 14,00. Dupa nici trei minute, iese deja din sala prima candidata. „A fost foarte usor. M-a intrebat de ce am ales sa dau la aceasta facultate si daca am sa reusesc sa ma sustin financiar pe parcursul scolii. Rezultatul mi l-a dat pe loc. Am trecut“, isi informeaza viitorii colegi Ramona Oropciulu. La distanta de 3-4 minute intra si ies pe rind toti ceilalti candidati. Oamenii se schimba, intrebarile ramin aceleasi. „Nu am stat mult. M-a intrebat doar de ce am ales specializarea asta. Ce ma vad facind in viitor. Stati linistiti, vor fi admisi toti“, ne-a spus si Ioana Ciofu. Din cind in cind, cite un candidat, care la prima vedere nu pare sa aiba bani pentru taxa de scolarizare, primeste o intrebare suplimentara: daca are un sponsor pentru toata perioada facultatii. „M-a intrebat de ce am ales aceasta specializare si daca am pe cineva care sa ma sponsorizeze pe parcursul facultatii“, ne informeaza o alta candidata. Nici unul dintre candidatii intervievati ieri nu a fost testat la cunostinte de specialitate, singurul criteriu adecvat unui examen de admitere la facultate fiind mediile din timpul liceului si cele de la bacalaureat. Dar atita timp cit exista circa 500 de locuri cu taxa libere si doar 175 de candidati, este greu de crezut ca cineva va fi respins. In timp ce candidatii pentru locurile cu taxa erau declarati admisi unul dupa altul, colegii lor de la buget, in numar de doar 28, sustineau testele scrise la obiectele de specialitate. Rezultatele se vor afisa astazi.
Mesaj personal
Top
Dorina Cucu
Trimis: 26 Sep 2006, 09:01 PM


Finalist Cupa SIVECO 2004
****

Grup: Members
Mesaje: 385
Înscris: 10 Jun 04


O altă mostră, distractivă dacă nu ar fi ... monstruasă, din realitatea zilnică a învățământul românesc, am citit în "Gândul" din 27 septembrie (apare mâine rolleyes.gif ):
QUOTE
Presedintele Traian Basescu i-a sfatuit ieri pe primarii francofoni din toata lumea sa sprijine educatia. Dupa ce, in urma cu cateva saptamani, la deschiderea anului scolar, Basescu le povestea romanilor cum chiulea el de la ore si fuma pe ascuns, la Sommet-ul primarilor francofoni, organizat aseara la World Trade Center, Basescu a batut moneda pe sprijinul educatiei la nivel local. "Neglijarea educatiei ar fi riscul pe care nici un primar sau nici un guvern nu poate sa si-l asume", a spus Basescu.
Mesaj personal
Top
madagascar1
Trimis: 27 Sep 2006, 08:49 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 1.043
Înscris: 17 Mar 06


O alta dovada a minciunii in care traim.Sunt si cadru didactic si parinte.Primariile nu prea fac mare lucru pentru scolile si gradinitele pe care ar trebui sa le ajute.In continuare curtile unor gradinite din Bucuresti arata jalnic iar reparatiile majore sunt suportate tot din buzunarul parintilor.
Mesaj personal
Top
0 utilizator(i) citesc acest subiect (0 vizitatori și 0 utilizatori anonimi)
0 utilizator(i):

OpțiuniPagini: (12) [1] 2 3 ... Ultimul » Răspunde la acest subiectSubiect nou Sondaj nou

 

 
  © 2002 SIVECO Romania SA. All Rights Reserved