Reședință - Portal SEI Portalul educațional SEI  Admitere Admitere Bacalaureat Bacalaureat Titularizare Titularizare Euro 200 Euro 200 Bani de Liceu Bani de Liceu
Găzduire WEB pentru școli și licee Găzduire WEB pentru școli, licee și instituții educaționale Dictionare online Dicționare online Subiecte examene naționale "2007-2008" Subiecte examene naționale "2007-2008"
Subiecte examene naționale începând cu 2002 Subiecte examene naționale începând cu 2002 .campion .campion
SIVECO Romania  Ministerul Educației și Cercetării



Pagini: (12) « Primul ... 8 9 [10] 11 12  ( Primul mesaj necitit ) Răspunde la acest subiectSubiect nou Sondaj nou

> O "mostra" din realitatea educationala de zi cu zi..., Vom muri cu zile in miinile "medicilor"...
little_john
Trimis: 8 Oct 2010, 09:30 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Legaturi periculoase ale sefei de la ISJ

Dinamita sub un proiect de 5 milioane de euro

Cel mai important proiect semnat de ISJ cu finantare europeana este pus in pericol de citeva "jonglerii" dubioase ale actualei sefe a inspectoratului. Proiectul de 4,75 milioane de euro a fost depus la inceputul toamnei trecute si a fost aprobat in urma cu citeva zile. In dreptul numelui sefului de atunci al inspectoratului, Seryl Talpalaru, si singurul indreptatit sa semneze proiectul, apare, surpriza, semnatura Lilianei Romaniuc, actuala sefa a institutiei, adjuncta la vremea respectiva, pur si simplu fara nici o mentiune.

Cel mai important proiect cu fonduri europene semnat vreodata de Inspectoratul Scolar Judetean, ce a demarat deja luna trecuta, ridica asupra sa mari semne de intrebare inca din primele zile de derulare. Reporterii "Ziarului de Iasi" au intrat in posesia Acordului de Parteneriat pe care inspectoratul, in calitate de aplicant, l-a incheiat cu trei parteneri - Universitatea Bucuresti, SIVECO Romania S.A. si Fundatia Filocalia - in data de 2 septembrie 2009.


user posted image

Documentul, remis "Ziarului de Iasi" de o sursa din cadrul AM POSDRU Bucuresti, arata citeva grave nereguli, care ar putea pune in pericol continuarea proiectului. Liliana Romaniuc, in calitate de inspector scolar adjunct la acea vreme, a semnat in dreptul inspectorului scolar general de la vremea respectiva, Seryl Talpalaru, fara sa fie mentionata vreo imputernicire in acest sens.
Mai mult, in documentul respectiv, semnatura actualei sefe a ISJ apare alaturi de cea a ginerelui ei, Cristian Ovidiu Lucaci, ca reprezentant al Fundatiei Evanghelice Filocala, in calitate de director. De asemenea, in momentul in care a fost depus proiectul si s-a semnat acordul de parteneriat, Liliana Romaniuc avea inca legaturi cu Fundatia Filocalia. "Demisia interna din fundatie mi-am dat-o in momentul in care am fost numita in functia de inspector scolar adjunct, in martie 2009, dar oficial, prin hotarire judecatoreasca, in februarie 2010, in momentul in care proiectul a trecut de primele doua faze de evaluare", a explicat sefa ISJ.
Daca initial Liliana Romaniuc a spus ca exista o hotarire judecatoreasca care atesta faptul ca a demisionat de la fundatie, ulterior, cind reporterii "Ziarului de Iasi" i-au atras atentia ca nu au gasit asa ceva la instanta, a revenit asupra declaratiei. "Am gresit eu, e vorba doar de o declaratie notariala", a spus ea.

Ce spune Autoritatea de Management
In acest an scolar, inspectoratul a atras 4,75 de milioane de euro pentru formarea continua a 5.000 de profesori de matematica. Proiectul, finantat prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), Axa pioritara 1, a fost contractat pe 24 septembrie a.c., pe o perioada de 30 de luni.
Documentul care certifica acordul de parteneriat incheiat in septembrie anul trecut la ISJ scoate la iveala mai multe nereguli serioase. In timp ce de la Universitatea din Bucuresti a venit personal la Iasi sa il semneze rectorul Ioan Panzaru, din partea aplicantului, adica ISJ Iasi, nu a semnat seful institutiei, desi acesta nu era in concediu si, potrivit mai multor surse, era chiar in oras, a semnat inspectorul scolar adjunct Liliana Romaniuc. Nu insa in dreptul numelui ei, care nu apare in Acord, ci in dreptul numelui inspectorului scolar general, Seryl Talpalaru.
Mai grav, fara a fi mentionata o imputernicire in acest sens. Imputernicire foarte necesara din moment ce Ghidul Solicitantului elaborat de AM POSDRU spune ca Acordul de Parteneriat trebuie semnat de persoana din institutie care are capacitate totala asupra resurselor financiare si umane ale institutiei.
Or, la acea vreme, Liliana Romaniuc era doar inspector adjunct responsabil cu inspectia si curricula scolara . Si asta cu atit mai mult cu cit Acordul de Parteneriat implica, pe linga resursa umana, si o cofinantare din partea ISJ de aproape 3 miliarde de lei vechi. "Trebuia sa semneze aceeasi persoana careia ii apare numele ca fiind autorizata sa semneze. Numele si semnatura trebuie sa fie ale aceleiasi persoane. In caz contrar, se poate solicita anularea respectivului Acord de Parteneriat", ne-a declarat ieri Lavinia Munteanu, reprezentant al Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial (AMPOSDRU) Bucuresti.

A dat inapoi in fata dovezilor
Intrebat de reporterii "Ziarului de Iasi" despre acest acord de parteneriat, Seryl Talpalaru a spus initial ca el l-a semnat. Insa, in momentul in care reporterii nostri i-au aratat documentul, el a recunoscut ca nu este semnatura lui. "Doamna Romaniuc se ocupa cu proiectele atunci, si e posibil ca eu sa fi fost la data respectiva, deci nu garantez, - incerc totusi sa fac o apreciere a intervalului de timp -, dar daca imi aduc bine aminte am fost la o intilnire a inspectorilor scolari generali organizata de catre doamna ministru Andronescu la Sinaia", a mentionat Seryl Talpalaru, in prezent director al Colegiului "E. Racovita".
Anul trecut insa, in chiar primele zile ale lunii septembrie, la ISJ aveau loc dese intilniri pentru alcatuirea noii echipe de inspectori scolari, multi dintre inspectorii vechi fiind informati de conducere chiar in primele trei zile din septembrie ca trebuie sa plece, potrivit relatarilor din toata presa locala. De cealalta parte, Liliana Romaniuc sustine ca nu vede nici o problema in faptul ca a semnat in dreptul numelui inspectorului general Talpalaru, desi ar fi fost nevoie de o imputernicire in acest sens. "Presupun ca atunci domnul Talpalaru era plecat, de aceea am semnat eu. Nu e insa nici un fel de problema. Si in dreptul numelui meu semneaza, atunci cind e necesar, inspectorul adjunct", a mentionat actuala sefa a ISJ, Liliana Romaniuc.
Trebuie mentionat ca, in momentul in care o persoana semneaza in dreptul superiorului sau invers, in fata iscaliturii se pune o virgula. In cazul nostru, cu toate ca este vorba despre un proiect cu o miza imensa, nu apare nici un semn. Numai ca daca ar fi aparut, atunci ar fi atras atentia Autoritatii de Management, al carei reprezentant ne-a explicat ca numele si semnatura trebuie sa fie ale aceleiasi persoane.

Se bate cap in cap cu recomandarile UE
Interesant este si faptul ca, in Acordul de Parteneriat, alaturi de semnatura Lilianei Romaniuc apare si cea a ginerelui ei, Cristian Ovidiu Lucaci, ca director al Fundatiei Filocalia. "Probabil ca in momentul respectiv i-au dat dreptul de semnatura, dar acum el nu mai are nici o implicare la Filocalia, dupa cum v-am mai spus. Proiectul putea sa nu iasa, si atunci nu ar fi fost nici o problema", a spus sefa ISJ.
Daca luam in calcul cele mentionate de Liliana Romaniuc, printre cei care au decis sa-i dea acestuia drept de semnatura din partea Fundatiei Filocalia se numara si ea. "Sotul meu este membru fondator al Filocaliei, iar eu am fost in colegiul director pina pe 30 martie 2009, cind mi-am dat demisia. Noul colegiu director a fost numit in data de 16 februarie 2010", a raspuns sefa ISJ, cind reporterii "Ziarului de Iasi" au intrebat-o ce responsabilitate avea la Filocalia in momentul in care inspectoratul a depus proiectul.
Totodata, Liliana Romaniuc a declarat initial ca nici unul dintre membrii familiei sale nu are vreo implicare la Fundatia Filocalia. "Nici fiica mea si nici ginerele meu nu au vreo implicare in cadrul Filocaliei, sint ambii profesori de engleza si lucreaza la scoala. Nu vor putea fi nici macar profesori formatori in cadrul proiectului", a precizat Romaniuc.
Dupa cum s-a vazut, ginerele chiar reprezenta Fundatia. Mai mult, Uniunea Europeana are recomandari clare in legislatia privind finantarile, cu privire la acest gen de legaturi. "Un conflict de interese apare dintr-o situatie in care un agent are un interes personal de natura sa influenteze sau sa para ca influenteaza asupra exercitarii impartiale si obiective a functiilor sale oficiale. Interesul personal al agentului public include orice avantaj petru el insusi sau ea insasi fie in favoarea familiei sale, parintilor, prietenilor sau persoanelor apropiate, fie persoanelor sau organizatiilor cu care el sau ea are sau a avut relatii de afaceri sau politice. El include de asemenea orice obligatie financiara sau civila la care agentul public este constrins", se arata in recomandarea 10/2000 a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei.

Un milion de lei pe chirii
Dupa plecarea Lilianei Romaniuc de la Fundatia Filocalia si implicit de la Colegiul "R. Wurmbrand" din cadrul acesteia, unde a fost director timp de zece ani, functia de director a fost ocupata de ginerele ei, Cristian Lucaci. In cadrul proiectului contractat de ISJ, Fundatia Filocalia, in calitate de partener, se va ocupa de formarea profesorilor de matematica din regiune. "Formarea se va face la Bucuresti si la Iasi, iar de formarea profesorilor de matematica de la Iasi va raspunde Fundatia Filocalia, dar asta nu inseamna altceva decit faptul ca gaseste formatorii, care vor fi formati prin proiectul acesta. Cursurile vor fi insa propuse spre acreditare de catre Universitatea din Bucuresti", a mentionat Liliana Romaniuc.
Un punct interesant din proiect este cel care prevede alocarea a circa un milion de lei, adica 250.000 de euro, numai pentru chiria salilor de curs. In ceea ce priveste dotarea materiala din cadrul proiectului, cea mai importanta componenta fiind o platforma de invatare si comunicare online, sefa ISJ spune ca aceasta se va face la inspectorat. "Acea platforma de e-learning, dezvoltata de catre SIVECO, o vom implementa la ISJ, pentru ca ISJ este aplicantul, si nu la Filocalia sau la alta institutie-partener. Mie mi se pare logic acest aspect", a precizat Romaniuc.
Coincidenta sau nu, sapte din cei opt experti care se vor ocupa de formarea formatorilor in cadrul proiectului sint de la Colegiul "Richard Wurmbrand" din cadrul Filocaliei, unul singur fiind de la ISJ.
De altfel, cea mai mare parte a bugetului (peste 13 milioane lei din bugetul de peste 19 milioane) va merge pe salarii, atit la Iasi, dar si la Siveco si la Universitatea Bucuresti. Cheltuielile cu personalul sint normate la 400 lei pe zi, adica dupa plata contributiilor la buget ramin in jur de 250 lei pe zi. Participantii la proiect vor incasa intre 10.000 si 55.000 lei net, in total, pe toata durata proiectului.

-------

Un alt proiect al Filocaliei cu ISJ, de 2,5 milioane de euro
Legaturile create intre ISJ Iasi si Fundatia Evanghelica Filocalia, create de cind in conducerea institutiei publice este Liliana Romaniuc, nu se opresc aici. Daca in proiectul pentru formarea profesorilor de matematica ISJ este aplicat, iar Filocalia este partener, intr-un alt proiect, aprobat in luna august a.c., rolurile se inverseaza: Filocalia este aplicant, iar ISJ, prin Centrul Judetean de Resurse Psiho-Pedagogice (CJAPP) din subordinea sa, este partener.
Proiectul "Impreuna vom reusi" are un buget aprobat de 10.295.725 lei (echivalentul a aproape 2.500.000 euro). Managerul acestui proiect, din partea Filocaliei, este chiar ginerele sefei ISJ, Cristian Lucaci, care este si director al Colegiului "Wurmbrand" din cadrul Filocaliei. Pentru o prestatie de 2 ore/zi, timp de 240 de zile, Cristian Lucaci va primi un salariu de 20.000 de lei din bugetul acestui proiect.
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 22 Oct 2010, 12:07 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Ajutor scandalos: 750 milioane lei de la stat pentru scoala privata a familiei sefei ISJ

Alocarea de fonduri de catre Guvern pentru colegiul privat "Richard Wurmbrand", unde director timp de zece ani a fost sefa Inspectoratului Scolar Iasi, colegiu condus acum de ginerele acesteia, a stirnit reactii aprinse printre parlamentari si sindicalisti. Liliana Romaniuc a plecat de la conducerea colegiului familiei in momentul in care a fost numita in fruntea ISJ. Lista cu cele 39 de scoli din judet care au primit finantare pentru reabilitare prin Hotarirea de Guvern 1033, publicata acum doua zile, a fost alcatuita chiar la ISJ Iasi. Este o premiera nationala ca o scoala privata sa primeasca bani de reabilitare in acest mod.

Sefa Inspectoratului Scolar Judetean, Liliana Romaniuc, a trecut pe lista unitatilor de invatamint care vor primi fonduri bugetare pentru lucrari de reabilitare si colegiul privat din sfera de influenta a familiei sale, "Richard Wurmbrand".

"Lista cu propuneri am inceput sa o facem de citeva luni bune, cred ca de prin vara. Au fost selectate obiectivele care aveau datorii la constructor, cele finalizate in proportie de 90% si scoli unde erau necesare reparatii pentru buna functionare, fiind o necesitate pentru copii", a precizat sefa ISJ, fara a mentiona insa care dintre acestea au fost decisive in ceea ce priveste Colegiul "R. Wurmbrand", din cadrul Fundatiei Evanghelice Filocalia. Prin Hotarirea de Guvern 1033, publicata in Monitorul Oficial in 19 octombrie, s-au dat bani pentru reabilitarea a 39 de unitati de invatamint iesene, Colegiul "R. Wurmbrand" avind alocati in acest scop 75.000 de lei noi, cu mentiunea "Lucrari reabilitare". Gestul inspectorului general, de a trece pe lista de beneficiari colegiul privat la care a fost director timp de 10 ani, pina la numirea in fruntea ISJ, a stirnit reactii de nemultumire in rindul sindicalistilor si al politicienilor, colegi de partid sau din opozitie.(...)

http://www.ziaruldeiasi.ro/invatamant/ajut...efei-isj~ni6pcj

Acest mesaj a fost modificat de către little_john la data 22 Oct 2010, 12:08 PM


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 4 Jan 2011, 03:54 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Acad. Florin Constantiniu: Politicienii postdecembriști au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemții și rușii"

De 21 de ani trăim vremuri pretins istorice. Totul a început la Revoluție, când grupurile de tineri care ocupau Comitetul Central strigau exaltați: "Istorie, istoriee...". De atunci, așteptăm mereu să se întâmple ceva istoric. Așteptăm ca cineva, un om de cultură sau un politician providențial, să ne spună că știe încotro trebuie să meargă țara, că există un plan național de dezvoltare. De fapt, vrem să ne vedem pe noi înșine în postura de făcători de istorie. Din păcate, în alegeri, nu ne-am votat „visătorii" potriviți. Nimeni n-a „visat" pentru țară și pentru națiunea română, ci eventual doar pentru sine, pentru ai săi și ai partidului său. Mulțumită politicienilor, în ultimii 21 de ani, România aproape că a fost scoasă din istorie. Nici unul dintre ei n-a avut curiozitatea să deschidă o carte de istorie, pentru a găsi acolo un îndreptar, un ghid de orientare, o soluție anticriză. Dimpotrivă, ajunși la putere, politicienii au scos istoria pe tușă, marginalizând-o în școli și universități, împreună cu latina - limba întemeietoare a românilor. În fața acestui „holocaust" aplicat trecutului românesc, un istoric de mare anvergură, precum este academicianul Florin Constantiniu, nu poate decât să plângă, să se răzvrătească sub o copleșitoare durere. Pentru domnia sa, timpurile pe care le trăim sunt atât de goale de conținut istoric că nu-și mai dorește decât să dispară fizic: „Îmi doresc să scap cât mai curând din această lume de hoție, ticăloșie și nevolnicie, care este România de astăzi".

„Ne îndreptăm spre o sărăcire intelectuală, care va transforma România într-un deșert cultural"
- Domnule profesor, toată lumea știe că Istoria este disprețuită și ignorată în țara noastră. Cât de greșită este această atitudine din partea guvernanților ultimilor 21 de ani?

- Cauzele restrângerii dramatice și regretabile a ponderii istoriei în învățământul românesc trebuie căutate, în opinia noastră, mai întâi, în confruntarea dintre globalism și identitatea națională și, apoi, în percepția eronată a necesităților de pregătire intelectuală și culturală a omului contemporan. Noile forțe economice globale își propun nu ocuparea unui teritoriu sau dominarea unei țări, ci subordonarea întregii lumi. În atingerea acestui țel, globalismul întâmpină un obstacol: identitatea națională a popoarelor, întruchipată în statele naționale. Identitatea națională se hrănește și din memoria istorică, și, atunci, globalismul atacă istoria pentru a slăbi conștiința națională. În al doilea rând, globalismul nu are nevoie de oameni cu un larg orizont de cultură, el vrea specialiști de nișă, performanți într-un domeniu restrâns. Ne îndreptăm spre o sărăcire intelectuală, care va transforma România într-un deșert cultural. Cred că în predarea istoriei, a istoriei românilor în primul rând, în ultimii 21 de ani, s-a înregistrat un regres pe cât de dăunător, pe atât de condamnabil. Școala românească, o școală cu excelente tradiții de învățământ solid și fertil, a fost pusă la pământ de coaliția dintre elevii leneși, bolnavi de socializare pe Facebook; părinții isterizați de odraslele nemulțumite că trebuie „să-și facă temele acasă", și birocrații plafonați, grijulii cu scaunele lor, nu cu educația, și copiind mecanic din publicații străine, pentru a redacta legi, regulamente și programe analitice. De 21 de ani se fac reforme și iar reforme ale învățământului, care, în realitate, subminează funcția instructiv-educativă a școlii. Primul pas în cretinizarea elevilor este prigoana dezlănțuită de birocrații Ministerului Educației împotriva volumului de cunoștințe transmise elevilor. La istorie - și nu numai la noi - s-a început cu îndepărtarea cronologiei: „Să nu încărcăm mintea elevilor cu date". Foarte bine: istoria nu este o disciplină de memorizare, ci de analiză. Dar fără repere în timp nu se pot stabili legăturile cauzale. Și eu sunt împotriva învățării pe dinafară a datelor lesne de găsit într-o cronologie sau într-un manual, dar - pentru Dumnezeu! - cum să înțelegi raporturile de cauză-efect dintre evenimente dacă nu cunoști succesiunea lor în timp? Nu se dorește ca elevii să aibă o pregătire temeinică, și cei trei componenți ai coaliției de care am amintit preferă niște adolescenți ignoranți, incapabili să depășească limbajul „mișto" și „nașpa". Cu astfel de cetățeni, viitorul României este sumbru.

- În timp ce bulgarii își împânzesc țara cu șantiere arheologice, în căutarea tracilor cu care nu au nici o legătură, românii, urmași direcți ai dacilor și romanilor, sunt gata să cedeze străinilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Roșia Montană. Care ar trebui să fie atitudinea statului față de cercetarea arheologică?

- Deși se vorbește de conservarea „patrimoniului național", nu se face nimic pentru păstrarea și valorificarea lui. S-a găsit un alibi: nu sunt bani. Dar banii se găsesc imediat când se construiesc vile și se achiziționează mașini de lux. Este o rușine că statul român nu a participat la „licitația Brâncuși", pentru a achiziționa măcar pipa unui român care a deschis drumuri noi în artă. Nu ne pasă de Brâncuși, dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre rușinea guvernanților noștri, avem mult mai puține șantiere arheologice astăzi, în România, decât pe vremea lui Mihail Roller, de tristă amintire. Sentimentul patriotic se înfiripă la copil din interesul și dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuității se naște din atașamentul pentru un monument, o cruce înălțată să veșnicească un eveniment, un mic schit, pierdut în munți. Cine-i învață pe copii să le ocrotească? Grija pentru urmele înaintașilor - vezi și cazul Roșia Montană - ar trebui să fie un principiu sădit în conștiința românilor încă de pe băncile școlii.

„Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să știe că sunt români"

- Cui credeți că i se datorează situația catastrofală în care se află astăzi România?
- Situația catastrofală în care se află astăzi România are, ca să spun așa, doi responsabili, în afara crizei mondiale: clasa politică și masa poporului român. Clasa politică postdecembristă nu a avut - indiferent de partid - nici un proiect național. A avut, în schimb, un unic gând: să se căpătuiască. S-a repezit asupra României cu singurul gând al îmbogățirii. Oamenii politici au acționat ca niște vandali, distrugând și jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nemții, rușii nu au făcut românilor atâta rău cât au făcut politicienii postdecembriști în două decenii. Când, peste ani și ani, se va scrie istoria timpurilor de azi, „nu vor ajunge blestemele" pentru a-i condamna pe cei care au făcut ca România să rateze o mare șansă de afirmare și bunăstare și să fie adusă la sapă de lemn. Dar clasa politică nu și-ar fi putut desfășura „opera" nefastă dacă în calea ei ar fi întâlnit rezistența hotărâtă a opiniei publice, manifestarea viguroasă a spiritului civic. Din nefericire, am rămas un popor de țărani - spiritul civic se naște la oraș! -, o turmă de oi, care se lasă exploatată, batjocorită, călcată în picioare, fără nici o tresărire de revoltă sau de demnitate (Goga observase, în 1916, același lucru). Clasa politică din România este întocmai ca un răufăcător sigur de impunitate. Și dacă știe că nu are a se teme de nimic, atunci de ce n-ar jefui în continuare? Proteste ca în Grecia - leagănul democrației - sunt de neimaginat în România. Ăsta e marele nostru blestem: o masă supusă, resemnată, incapabilă să se mobilizeze pentru un mare proiect sau pentru o mare idee. Mă întreb dacă noi, românii, nu am părăsit deja scena istoriei. O bună parte a elitei intelectuale a capitulat în fața globalismului, a capitalismului de cumetrie și a clientelismului politic, abandonând funcția de ghid spiritual al națiunii. Oameni ca pașoptiștii, oameni ca făuritorii României Mari ar fi priviți astăzi ca anacronici și nostalgici. Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să știe că sunt români. Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: câți dintre ei au scris sau evocat cu dragoste de trecut împrejurările creării României Mari?

„Din soldați am făcut hoți, din ofițeri, pești, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?"
- Românii au mai trecut prin crize. Spre exemplu, Marea Criză din 1929-1933. Cum s-au descurcat guvernele de atunci?

- Într-adevăr, crize economice au existat și în trecut, dar fiecare eveniment este generat de condițiile istorice care îi conferă unicitate. Soluțiile, deci, nu pot fi identice în cazul unor crize. Cea din anii 1929-1933 a lovit dur România, și guvernanții de atunci, ca și cei de acum, au recurs la concedieri, întârzierea plății lefurilor, reduceri de salarii („curbele de sacrificiu"). A fost marea neșansă a lui Nicolae Iorga, cea mai strălucită minte a românilor, să fie prim-ministru în anii 1931-1932, când criza se îndrepta spre apogeu. A făcut scandal în epocă replica dată de el unei delegații de agricultori, veniți la Mangalia, unde el își petrecea concediul, pentru a se plânge de situația grea în care se aflau, fiind presați de bănci să-și achite datoriile. Iată relatarea lui Iorga însuși: „Iar, cum un om mai simplu strigase la capătul lămuririlor mele, că el e «desperat», i-am spus, glumind: «Nu; fiindcă aici e casa mea, colo e marea; dacă erai în adevăr desperat, la mare te duceai»". Ziarele care-i erau ostile l-au acuzat că i-a trimis pe protestatari să se arunce în mare. Exasperat de „măsurile de austeritate", un colonel, șef de unitate, s-a dus la Constantin Argetoianu, ministru de Finanțe în guvernul Iorga, și l-a întrebat: „Din soldați am făcut hoți, din ofițeri, pești, dar cu caii ce să fac, domnule ministru?". Criza s-a rezolvat când a încetat pe plan internațional. Sunt convins că și acum va fi la fel. Adevărul este că mari finanțiști nu am avut decât doi: Eugeniu Carada și Vintilă Brătianu. Nu am avut și nu avem mari competențe financiare, capabile de elaborarea soluțiilor de criză. Guvernanții de astăzi vădesc o gândire rudimentară: „să taie", să reducă salariile și să sporească taxele. Un mare plan de investiții, de relansare a economiei, nu există. Să așteptăm, așadar, scrâșnind din dinți, sfârșitul crizei pe plan mondial.

- Care este epoca din istoria românilor pe care o admirați cel mai mult?
- Admirația cea mai puternică o am pentru generația pașoptistă. O forță de creație politică, un devotament pentru interesul național, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat națiunii române. Eșecul revoluției din 1848 nu i-a descurajat pe pașoptiști. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta și, în două decenii (1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câștigat independența. Doar două decenii, adică exact cât i-a trebuit clasei politice postdecembriste să prăbușească România în haos și mizerie. Cum să nu-i admiri pe pașoptiști? Sunt un model care ar trebui prezentat și explicat în toate dimensiunile lui, nu ca o simplă lecție de manual, ci ca un prilej de meditație, responsabilă și fecundă, pentru adolescenți, făuritorii României de mâine. Dar cum să le „încărcăm mintea" cu evenimente și date? Nu se lăuda, nu demult, Ministerul Educației că a mai redus cu 35% cunoștințele de transmis în învățământ?

- Ce vă doriți în 2011?
- Ce-mi doresc în 2011? Să scap cât mai curând din această lume de hoție, ticăloșie și nevolnicie, care este România de astăzi. Întrucât sunt prea bătrân pentru a mai emigra, cum nu există la noi clinici de eutanasiere voluntară, cum procurarea Furadanului salvator e oprită prin lege, nu-mi rămâne decât să-l rog pe Dumnezeu să mă ia la El rapid și ușor.

- Ce urare le adresați românilor, domnule profesor?
Urez poporului român, la începutul lui 2011, să se revitalizeze și să fie capabil să reînnoiască, în condițiile secolului al XXI-lea, performanțele strămoșilor din timpul lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și al luptătorilor pașoptiști.

http://www.cotidianul.ro/133764-_Politicie...nemtii-si-rusii

Acest mesaj a fost modificat de către little_john la data 4 Jan 2011, 03:55 PM
Mesaj personal
Top
Manuela Pistea
Trimis: 8 Jan 2011, 11:13 AM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 7
Înscris: 6 Oct 09


Buna ziua si La multi ani!

Am si eu o intrebare, va rog.

Sunt profesor, am gradul I, am facut o facultate de 5 ani in specialitatea biologie, pe care am terminat-o in 1996, iar masteratul l-am facut in perioada 2007-2009, la SNSPA, pe ,, Comunicare manageriala si resurse umane".
Intrebarea mea este urmatoarea, acest masterat imi da cele 90 de credite, necesare pt. invatamant?

Va multumesc.
Mesaj personal
Top
dusile
Trimis: 9 Jan 2011, 06:59 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 898
Înscris: 27 Nov 05


Normal trebuie sa aveti prioritate cei cu master ! zic eu parerea mea personala dar la cafeneaua profesorilor poate va informeaza mai bine
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 1 Feb 2011, 01:48 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Secretul nostru național

1. Întîlnire de gradul trei
“This is a national secret”, am încercat să scap cu o glumă de răspunsul la o întrebare care mă punea într-o situație jenantă.

Lord Mayor of Birmingham rîde. Colierul care-i atestă locul în istoria orașului se clatină ușor. Ochii Consilierului Len Gregory, Lord Mayor al orașului Birmingham pentru un an, se luminează, albastru, a zîmbet. Așteaptă, totuși, un răspuns – și nu-i nevoie să spună asta în plain English, ca să înțeleg.

Mă întrebase: cum facem noi, în România, să atragem copiii și tinerii către știință?

Încercasem să evit un răspuns, folosind ceea ce era pentru mine o glumă amară. Ca englez născut, crescut, educat aici, în Birmingham, și cu experiența de viață dată de cei 67 de ani, Len Gregory înțelege folosirea umorului în situații sociale precum aceasta – o convorbire între un oficial și un ziarist. Dar ca inginer (profesia lui de bază) și ca politician al orașului, Lord Mayor încearcă să creioneze o soluție alternativă – poate mai bună? – la ceea ce aici, în Birmingham, s-a formulat ca fiind „o problemă”. Mă privește direct, zîmbind. Ce am să-i răspund, totuși?

Insistă elegant: „How are you dealing with this?” Cum atragem noi, în România, copiii și tinerii către știință?

Prezentul continuu mă descumpănește. Ce să-i spun – că la noi, în România, prezentul continuu din engleză – adică: „acum, cînd vă spun, acest lucru îl facem” – este aproape nefolosit de către autorități, decidenți și chiar de societate, în general? Nu e momentul, sîntem la o reuniune care este mai degrabă informală – dacă nu țin cont de prestanța și aerul oficial în esență al Lord Mayor și Lady Mayoress. Văd colierul istoric purtat de Lord Mayor (funcția, nu omul), a cărui primă verigă s-a pus în 1838, și înțeleg distanța dintre lumi. Nu e vorba de cele cîteva mii de mile dintre București și Birmingham. Este altceva – și, ca atare, nu intru în discuții sociale și politice despre diferențe și asemănări între orașe, societăți și oameni.

Dar Lord Mayor dă de înțeles, printr-o tăcere șlefuită în decenii de educație englezească și printr-o privire pătrunzătoare, că nu venise aici doar pentru un discurs de formă. Nu avea să accepte doar discuții despre vreme ori despre Birmingham City, echipa de fotbal al cărei suporter este.

Len Gregory chiar este interesat să afle cum va reuși Europa, în cîteva decenii de aici înainte, să revină în fruntea cercetării științifice mondiale. Pentru că azi, cînd citiți acest articol, europenii din Stockholm, Berlin, Paris, Lisabona și, iată, Birmingham, știu că – dacă se menține actuala tendință – laboratoarele de cercetare fundamentală și aplicată din Uniune vor fi golite de oameni de știință educați în Europa. Acum, cînd citiți, China și India au, procentual, mai mulți studenți în domeniul științelor exacte decît Europa. Mii de tineri oameni de știință din India și China, extrem de bine pregătiți, bat la ușa laboratoarelor de cercetare ale Uniunii. Și sînt primiți înăuntru, pentru că sînt buni… și pentru că cineva trebuie să-i înlocuiască pe europenii pensionați. Tendința este clară, input-ul verificat, output-ul previzibil. Nici nu m-ar mira să se poată scrie deja o formulă pentru a descrie fenomenul.

Așa încît orașe cu puternică tradiție academică și tehnică, precum Birmingham, au un plan. E mai mult inginerie socială aplicată decît vis de policitian sau activist civic. Din plan fac parte acțiuni care să încurajeze tinerii și copiii să se intereseze de știință. Pentru ca, apoi, ei să fie amuzați de știință, încîntați de știință, fascinați de știință, și, în final, dornici să studieze și să devină viitorii oameni de știință ai Europei. Continentul (citește Comisia și Parlamentul Uniunii) alocă acestui scop peste 300 de milioane de euro. Dar de ce?

2. Către viitor, cu privirea spre trecutul științific
Well, Len Gregory – Lord Mayor of Birmingham – știe de ce: pentru că fără cercetare științifică niciun stat al viitorului nu va putea să rămînă pe scena mondială ca un actor important. Uniunea Europeană își gîndește de pe acum rolul de entitate mondială a anilor 2050. Așa încît se uită în ochii copiilor de cinci, zece sau cincisprezece ani și-i întreabă: credeți că ați putea să duceți mai departe ceea ce au început, acum 200 de ani, inginerii și cercetătorii care au declanșat revoluția industrială?

Aici, în Birmingham, întrebarea are mult, mult sens. În clădirea Millenium Point, cu trei etaje mai jos de locul unde Lord Mayor of Birmingham așteaptă, răbdător, să înțeleagă soluțiile altor europeni, motorul cu aburi perfecționat de James Watt își pufăie măreția trecutului. Birmingham are un muzeu științific în care poți urca, treaptă cu treaptă, scara dezvoltării industriale a omenirii. Tot ce este expus aici are legătură cu orașul, cu universitățile, inventatorii sau inovatorii săi. Cîțiva tineri a căror pasiune pare foarte aproape de perpetuum mobile explică aici vizitatorilor cum este cu puterea aburului, cu sistemul digestiv, cum funcționează creierul uman, cum se produce o imagine tv, sau cîte stele se vor ciocni cînd se vor intersecta, cîndva (cam pe aproape de momentul în care România va fi definitivat planul național de construire a autostrăzilor), Calea Lactee și galaxia Andromeda. Vizitatorii petrec aici, în medie, patru ore pe zi. Și sînt sute, zilnic, uneori chiar mii.

Da, am aflat cu toții la orele de istorie: revoluția industrială, Anglia, Birmingham, motorul cu aburi, James Watt, prelucrarea metalelor, textile, locomotiva cu aburi, industrializare mondială.

Spirala a ajuns la desktopurile ori laptopurile care vă permit să citiți acest text, la telefoanele dumneavoastră mobile care sînt și aparate de filmat, la ceea ce numim civilizația și viața modernă.

Lumea e plină de tehnologie, tehnologia e rodul cercetării științifice. Va fi așa și mîine? Da, în proporție de 99,99%. Restul e marjă de eroare inginerească acceptabilă.

Lord Mayor of Birmingham are de aflat, în această seară petrecută la Millenium Point, ce soluții își imaginează germanii, portughezii, suedezii și francezii – pentru a menține Europa printre inovatorii lumii de mîine. Toți erau adunați aici pentru ultima întîlnire a unui program european, CASC (Cities and Science Communication).

Len Gregory, Lord Mayor care știe că este deja parte a istoriei orașului său, insistă printr-o tăcere politicoasă, așadar, să afle și cum facem noi, românii.

„It’s a national secret”, încerc o glumă. Nu scap de privirea albastră a Lord Mayor of Birmingham, care cere un răspuns fără echivoc, un răspuns ingineresc.

Și recunosc: „Noi nu facem nimic”.

În plain English, asta sună ca o recunoaștere internațională.

„We don’t do anything” – atît i-am putut spune unui Lord Mayor englez.

3. Scumpa mea educație
Ce nu i-am spus, știți.

Noi închidem școli, pentru că le definim drept „prea scumpe” pentru buget. Noi rescriem legea educației de atîtea ori, încît nici profesorii nu mai știu în ce moment al evoluției sau involuției se găsesc. Apoi spunem profesorilor, de la înălțimea tribunei Președintelui Republicii, că dacă li se pare că au salariul prea mic, să-și ia un al doilea job. Că așa e în capitalism.

Pentru Len Gregory, Lord Mayor of Birmingham pentru un an, capitalismul nu înseamnă ce înseamnă și pentru oficialii României din 2011. Pentru Birmingham, capitalismul, cu toate țesăturile sale sociale, de mentalitate și politice, înseamnă inclusiv o privire către ziua de mîine a societății tale.

Faptul că numele îi este gravat pe o plăcuță, alături de celelalte nume ale deținătorilor funcției publice de Lord Mayor of Birmingham, pare să producă asupra lui Len Gregory efectul unei obligații morale. Lord Mayor din 2012 va purta pe umeri și numele lui Len Gregory, așa cum Gregory poartă acum pe umeri medalionul inscripționat WS, inițialele primului Lord Mayor of Birmingham, din 1838, William Scholefield. În preajma motorului cu aburi al lui James Watt și la cîteva străzi distanță de Universitatea în care a învățat, Len Gregory vrea să graveze (împreună cu alții din jurul său) în istoria viitoare a orașului ideea că educația și cercetarea științifică creează o bază solidă pentru dezvoltarea societății de mîine.

Distanța dintre noi nu este numai aceea dintre un ziarist român și un oficial britanic; nu este numai aceea dintre generații; nu ne separă numai o distanță fizică între București și Birmingham. Nu.

Ne separă mentalitățile societăților noastre.

Pentru consilierul municipal din Birmingham Len Gregory, acum Lord Mayor, capitalismul a devenit, deja, purtător de responsabilitate.

Societatea lui este matură, echilibrată și vrea să nu rămînă captiva unui „bine” prezent, în pericol de a afunda creierele în lene și inactivitate, în viitor.

Societatea mea este la pubertate. Crede că trebuie să țipi, să înjuri și să degradezi. E hormonală și războinică. Vrea tehnologie, dar n-o înțelege în profunzime și nu e în stare s-o perfecționeze. Face gălăgie și se afundă, vorbind neîncetat, în subiecte fără importanță istorică. Își copiază referatele de pe internet, pentru ca profesorul european să-i dea notă de trecere. Și, ca orice puber, crede că școala, educația, învățătura, dezvoltarea – sînt „chestii complicate”, scumpe și sînt responsabilitățile altcuiva. E prea greu să le managerieze ori să le finanțeze. Societatea mea nu s-a gîndit cui să-i „paseze” responsabilitățile.

Să-i fi spus toate astea lui Len Gregory, Lord Mayor of Birmingham, orașul care s-a aflat în centrul revoluției industriale?

Am preferat să-i spun că e un secret național modul în care România anului 2011 – establishment-ul politic și țesătura socială ca un întreg – transformă știința într-un subiect atrăgător pentru copiii de azi, potențialii savanți de mîine.

La o zi după ce am avut scurta discuție cu Lord Mayor, aflat la seminarul CASC, un citat din D. Bok (da, o maximă ironie fonetică) îmi atrage atenția asupra posibilului și probabilului nostru viitor:

„If you think education is expensive, try ignorance”.
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 21 Apr 2011, 09:30 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Dezastru in licee: 40% trec de Bac

Rezultatele inregistrate in judet la simularea bacalaureatului arata ca un tablou in culori sumbre. Procentul de promovabilitate este de numai 40%, iar in sapte licee din cele 52 participante nici un elev nu a reusit sa promoveze examenul. Reprezentantii Inspectoratului Scolar nu au vrut sa dezvaluie numele institutiile aflate in aceasta situatie. "Ziarul de Iasi" a identificat patru dintre ele si a stat de vorba cu directorii scolilor. Cum s-a ajuns aici?

Intrucit doar 40,39% dintre elevii care au participat la simularea pentru bacalaureat au obtinut medie de promovare, nu se intrevad rezultate imbucuratoare pentru sesiunea din vara a examenului de maturitate. In timp ce aproape 60% dintre elevii prezenti au picat, o treime din cei inscrisi in clasele terminale au absentat (n.r. 2.242 din 6.757), semn ca nu stapinesc materia. Mai mult, in 7 unitati scolare din cele 52 participante din judet, nici un elev din clasele terminale nu a obtinut la cele trei probe scrise de la simulare cel putin 6. Inspectoratul Scolar nu a dorit sa faca public numele lor, insa reporterii "Ziarului de Iasi" au identificat patru dintre acestea. Cum explica directorii esecul elevilor pe care ii scolarizeaza?

La Grupul Scolar "Mihail Sturdza", din cei 123 de elevi inscrisi in clasele terminale au participat la simulare 67. Dintre acestia nu a obtinut medie de promovare nici unul. "Pur si simplu nu au vrut sa scrie, au tratat aceasta simulare cu indiferenta totala. Au venit, au mizgilit ceva pe ciorne, ca sa treaca o ora si jumatate si sa plece din sala. E jale, nici nu stim ce sa mai facem. Profesorii fac si pregatire suplimentara cu elevii, cite doua ore pe saptamina, dar foarte putini dintre ei vin. Am ajuns sa facem proces-verbal la orele de pregatire suplimentara, ca sa stim exact citi dintre ei vin. Am prins o generatie pacatoasa, foarte slaba", si-a exprimat nemultumirea Stefan Chichirau, directorul Grupului Scolar "M. Sturdza".

In opinia acestuia, scuza ca subiectele au fost "prea grele" nu este plauzibila. "La matematica se putea lua lejer nota 6, iar la romana, fara discutie ar fi trebuit sa ia cel putin 6. Problema e ca ei lasa totul pe ultima suta de metri", e de parere directorul Chichirau.

Pus in fata unui asemenea esec, directorul sustine ca se vede constrins sa recurga la masuri mai dure. "Nu stiu cit e de corect, dar va trebui sa discut acest lucru in consiliul profesoral. Voi obliga elevii ca la sfirsit de saptamina sa aiba cite 5 variante de subiecte rezolvate la fiecare din disciplinele de examen, pe un caiet special si ii voi controla personal. Daca refuza sa le faca, inseamna ca nu stiu si ca nu sint pregatiti pentru bacalaureat, prin urmare nu au de ce sa intre in examen", a spus ferm directorul de la "M. Sturdza".
(...)


--------------------
Mesaj personal
Top
dusile
Trimis: 27 Apr 2011, 09:05 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 898
Înscris: 27 Nov 05


Tragedie nationala !
Si se mai lauda unii aici cat sunt de buni sensibili la critica pe altii incompetentii ai chiar sustin
Pana si UE ne critica pentru analfabetism dar ne tinem tafnosi !
Niciodata fara critica constructiva nu vom evolua si nimic nu se va schimba .
Mesaj personal
Top
tyta
Trimis: 1 May 2011, 03:43 PM


Mentor
*****

Grup: Members
Mesaje: 11.963
Înscris: 8 Jul 06


Da nu-i nici o tragedie. E realitatea-si inca destul de bine coafata. Asta vor onor guvernantii- o turma buna de manevrat. Asta vor elevii- sa nu fie solicitati. Asta vor parintii- sa nu le oboseasca micutii si nici sa se implice cumva in activitatea scolii. Ca urmare, noi ce putem face? Doar sa punem numai note de 10. E bine?


--------------------
Fericirea e atunci cand ceea ce crezi, ceea ce spui si ceea ce faci sunt in armonie. M. Gandhi
http://scoalacreanga.blogspot.com/
http://preluca.blogspot.com/
si inca ceva
Mesaj personal
Top
dusile
Trimis: 2 May 2011, 09:18 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 898
Înscris: 27 Nov 05


ai perfecta dreptate asa este dar ,Profesorul trebuie sa fie integreu ca un judecator ! Pe cat posibil corect si atitudine corespunzatoare Dar acum ai spus lucru mare care nu pot sa zic ca nu este asa.Adevarul este undeva la mijloc Dar nu ne trebuie o tara de ingineri ci mai trebuie si la dat cu sapa .........
Mesaj personal
Top
trunghuce
Trimis: 13 May 2011, 11:40 AM


La prima intervenție


Grup: Members
Mesaje: 1
Înscris: 13 May 11


Regret faptul ca ceilalti colegi de pe forum nu au happy30.gif happy30.gif sign28.gif


--------------------
Mesaj personalPagina web a utilizatorului
Top
little_john
Trimis: 10 Jun 2011, 08:01 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Vis de elev din clasa a VIII-a: ”M-aș duce o săptămână la muncă și o săptămână la școală, dacă s-ar putea”

Studiu amplu în 20 de școli din București, Cluj, Galați, Dâmbovița: De ce abandonează tot mai mulți copii școala? Primul răspuns: sărăcia. ”Mama nu are posibilități financiare. Așa că m-aș duce o săptămână la muncă și o săptămână la școală, dacă s-ar putea”, spune un elev de clasa a VIII-a, de la Școala 22 București. ”Elevii, deși copii (6-11 ani), sunt învățați cu munca de mici; practic, sunt exploatați de părinți să îngrijească de cei mai mici decât ei sau de gospodărie”, au descoperit autorii studiului la Școala Iazu, din Dâmbovița. ”Îi trimit la școală doar ca să scape de el acasă sau pentru că știe că trebuie să facă obligatoriu cele 8 clase sau 10, câte sunt acum”, afirmă directoarea școlii 73, din București, despre unii dintre elevii săi. Iar un profesor de la aceeași școală completează: ”Majoritatea copiilor sunt singuri de dimineața până seara. Copilul pleacă singur la școală, nici nu știe părintele cum se îmbracă, dacă mănâncă ceva”.

Studiul a fost realizat la comanda Fundației Dezvoltarea Popoarelor, de un colectiv didactic coordonat de conferențiarul universitar doctor Adrian-Nicolae Dan.

Potrivit acestuia, absenteismul, abandonul și performanța școlară redusă sunt atât cauzele, cât și efectele unor procese complexe, strâns legate între ele: sărăcie, șomaj, investiții reduse, conjuncturale, în infrastructura școlară (mai ales în mediul rural, urbanul mic sau școlile „rău famate” de la periferia marilor orașe), neputința părinților, profesorilor și a comunității, atitudinea contradictorie a societății cu privire la educație.”

Sunt o treime mai puțini școlari decât în urmă cu 8 ani
Abandonul școlar se manifestă tot mai acut, de la un an la altul. Astfel, potrivit datelor oficiale, dacă în anul școlar 2001/2002 în învățământul gimnazial (clasele V-VIII) erau înscriși 1.291.338 de copii, în anul școlar 2008/2009 erau înscriși doar 893.166, scăderea fiind de aproape 31 de procente! Situația este și mai dramatică în mediul rural, unde scăderea este de aproape 38 de procente. Asta, în condițiile în care, în același interval de timp, efectivele totale de elevi și studenți au scăzut cu mai puțin de 5 procente – de la 4.538.714 la 4.322.636.
Pe de altă parte, dacă numărul preșcolarilor a crescut cu 6 procente, la 652.855 în anul școlar 2008/2008, față de 615.861 în 2001/2002, în învățământul primar ajung doar 83,6% dintre cei care erau înscriși în urmă cu 8 ani.

Ce recomadări fac autorii studiului și ce spune Ministerul Educației
Studiul recomandă implicarea autorităților locale, ONG-urilor și bisericilor pentru sprijinirea familiilor cu probleme. Desemenea, cadrelor didactice sunt sfătuite să însoțească asistenții sociali în vizitele la familiile nevoiașe ”pentru a găsi rapid soluții punctuale, dar și pe termen lung de motivare a participării școlare.
Prezentă, azi, la lansarea studiului, Liliana Preoteasa, director general în Ministerul Educației a admis că sărăcia este o problemă cu care se confruntă sistemul de învățământ românesc. Ea a precizat că, deși nu este menirea Ministerului Educației să se implice în programe sociale, se vor finanța câteva inițiative de acest tip, precum mese gratuite pentru elevii proveniți din familii defavorizate. Preoteasa a dat asigurări că se va insista pe programele de tip ”școală-după-școală” sau ”a doua șansă”, destinate celor cu posibilități materiale reduse și celor care au abandonat școala la un moment dat, dar ar fi dispuși să reia studiile.

”Dacă tu nu știi dacă la anul mai ești sau nu aici, nu te mai interesează...”
O altă problemă gravă a învățământului românesc, care duce la abandon școlar (sau, în cazul mai fericit, la mutarea elevului dintr-o școală într-alta, înainte de finalizarea ciclurilor școlare), este dată de fluctuațiile masive de personal didactic, generate de actualul sistem de titularizare. Autorii studiului recomandă schimbarea acestuia, întrucât aproape toți directorii de școli s-au plâns că își pierd cadrele didactice care performează, pentru că se întâmplă să obțină o notă mai proastă la unul dintre examenele de titularizare. În locul cadrelor didactice respective vin altele, care au obținut întâmplător note mai mari, apoi, în anul următor, se întâmplă să nu repete performanța și iarăși să se producă permutări. ”Dacă tu nu știi dacă la anul mai ești sau nu aici, nu te mai interesează...”, a punctat directorul liceului de Arte din Cluj Napoca.

”Părinții ne cer să fim împotriva romilor”
Studiul relevă și frustrarea profesorilor față de solicitările imperative venite din partea părinților de a fi eliminați din școli copiii țiganilor. ”Dacă lucrurile vor merge tot așa, copiii romi se vor trezi izolați, pentru că ceilalți vor migra spre alte școli. E un lucru pe care noi, profesorii, nu îl putem opri. Dorința părinților ar fi ca noi să fim împotriva romilor și noi nu putem. Noi, profesorii, le acordăm tuturor aceleași șanse”, a declarat un profesor de la școala nr. 22, din București.


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 1 Jul 2011, 09:14 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Nota 9 la clasa, nota 3 la evaluare
UN SISTEM DE NOTARE BOLNAV: La Iasi, un elev din doi a luat la examen nota cu 2 pina la 6 puncte mai mica decit la clasa

O analiza atenta a tabelelor cu mediile absolventilor de gimnaziu din Iasi scoate la iveala o situatie, daca nu aberanta, cel putin paradoxala. Mai mult de jumatate din elevii din judet au o diferenta situata intre 2 si chiar 6 puncte intre nota de la evaluarea nationala si cea obtinuta la clasa, ca medie. "O diferenta de 1 punct e acceptata la orice evaluare, dar ce depaseste 2 puncte deja ar trebui sa atraga atentia", atentioneaza sefa ISJ. Diferenta este data in principal de lipsa unor standarde clare de evaluare in scoli. Practic, nu se stie cit trebuie sa cunoasca un elev de nota 5 sau 8, spune directorul Colegiului "Racovita. El mai spune ca a remarcat o crestere alarmanta a notelor din gimnaziu dupa 1997, cind s-a decis ca media din scoala sa conteze la admiterea in liceu. Efectul a fost o umflare in mod aberant a notelor, fara legatura cu nivelul de cunostinte. Acum 15 ani, in scolile bune doar 5-6% aveau medii peste 9; acum sint peste 90%. Ce ar fi de facut?

Situatie paradoxala in scolile generale: peste jumatate din numarul total al elevilor de clasa a VIII-a din judet (5.000 din 9.572, n.r.) a obtinut la evaluarea nationala medii mai mici cu 2 pina la peste 6 puncte fata de media de absolvire a gimnaziului. "O diferenta de 1 punct e acceptata la orice evaluare, nici macar 2 puncte nu e chiar atit de grav, dar ce depaseste 2 puncte deja ar trebui sa atraga atentia", recunoaste chiar sefa ISJ, Liliana Romaniuc.

Dintre cei 3.460 de elevi care au luat la evaluarea nationala medii mai mici cu cel putin 3 puncte fata de cit au avut ca medie in cei patru ani de gimnaziu, 399 sint de la scoli din urban. De asemenea, 273 dintre ei (deopotriva de la scoli din oras si de la tara) au media de absolvire a gimnaziului 9 si peste 9.

Cei mai multi dintre cei care au media de absolvire a gimnaziului pina in 9,50 au la evaluarea nationala medii intre 5 si 5,50. Iar multi din cei care au terminat V-VIII cu 9,60, 9,80 si chiar cu 9,90 nu au facut la evaluare mai mult de 6,75. (...)


--------------------
Mesaj personal
Top
dusile
Trimis: 6 Jul 2011, 02:46 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 898
Înscris: 27 Nov 05


ce reusit Bacul anul asta si se mai tafnoi unii pe aici asi sustin colegii profesorii incompetentii .Liderii de sindicat mari analisti politici Nu stiu ce are politica cu interesul sindicatelor si anagajtilor ?
Solutii pentru educatie nu aveti Totii se simt timorati de camere video pai si altii lcura cu camere video .Spaga se cere ,prostie la greu Este un cumul d efactorii Multi parintii inconstientii si profesorii nemotivati si dezinteresati .Si altii sunt nemotivati Daca un doctor ai nemotivat atunci omoara oameni ?
Dar parinii nemotivati si elevii?
Este clar ca clipa adevarului a venit si trebuie radiati cei care sunt dezinteresati .
Dar foarte reusit Bacul Multe elite si valori
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 25 Aug 2011, 08:33 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Unități de învățământ din Mehedinți debranșate de la rețeaua electrică din cauza datoriilor

Un număr de 15 unități de învățământ din județul Mehedinți au fost debranșate de la sistemul de furnizare a energiei electrice din cauza datoriilor în achitarea acestor servicii de aproape un milion de lei. Șeful Inspectoratului Școlar Județean Mehedinți, Emil Mirică, a declarat duminică că această situație se datorează fondurilor insuficiente alocate de consiliile locale școlilor de pe raza unității administrativ-teritoriale.
"Printre acestea se află și Grupul Școlar 'Matei Basarab' din Strehaia, care are o datorie la CEZ Distribuție de 230.000 de lei. Aici, pe 22 august, ar urma să se desfășoare sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat, la care sunt înscriși 137 de candidați. Va trebui să-i transferăm la un centru din Drobeta-Turnu Severin", a precizat Mirică.
Potrivit sursei citate, dacă primăriile care administrează școlile deconectate de la rețelele electrice nu vor achita debitele către CEZ Distribuție, noul an școlar riscă să fie puternic afectat, aici cursurile școlare neputând să se desfășoare în condiții de eficiență. AGERPRES
QUOTE
Jumătate dintre unitățile de învățământ din Bistrița-Năsăud nu sunt autorizate sanitar

Aproape 53% dintre unitățile de învățământ din județul Bistrița-Năsăud nu au autorizație sanitară de funcționare, cele mai multe cazuri de acest gen fiind la școlile generale din mediul rural, potrivit informațiilor furnizate marți de Direcția de Sănătate Publică.
În urma controalelor efectuate de funcționarii DSP, în mediul urban nu au primit autorizație sanitară șapte școli generale și 14 grădinițe, în timp ce toate cele 18 licee s-au încadrat în normele impuse. În ceea ce privește unitățile de învățământ de la sate, 130 de școli generale nu au primit această autorizație, alături de 58 de grădinițe și trei licee.
DSP Bistrița-Năsăud a verificat, în total, 403 unități de învățământ, însă controalele vor continua și în prima jumătate a lunii septembrie, înainte de începerea noului an școlar. AGERPRES
QUOTE
Aproape 70% dintre unitățile de învățământ din Mehedinți nu sunt autorizate sanitar

Din cele 594 de unități de învățământ din județ doar 191 (31,1%) au solicitat și obținut autorizația sanitară de funcționare pentru anul școlar 2011 - 2012, a declarat luni, directorul adjunct al DSP Mehedinți, Romanița Ionovici. Potrivit sursei citate, în școlile neautorizate sanitar lipsesc alimentarea cu apă potabilă curentă, instalațiile sanitare și de încălzit.
"Se invocă lipsa de fonduri necesare investițiilor care ar trebui efectuate de administrațiile locale. 377 școli aflate în imposibilitatea de a primi autorizații sanitare se află în mediul rural, iar 26 în mediul urban", a precizat Ionovici.
În anul școlar 2010 - 2011, 60% din unitățile școlare s-au confruntat cu același probleme, drept pentru care nu au primit avize, ele funcționând cu riscuri, pe răspunderea directorilor și a edililor localităților pe raza cărora se află amplasate. AGERPRES
QUOTE
Mai puțin de jumătate dintre școlile din Botoșani au autorizație sanitară de funcționare

Mai puțin de jumătate din unitățile de învățământ din județul Botoșani sunt autorizate din punct de vedere sanitar, a declarat, joi, în ședința Colegiului Prefectural, directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP), Dumitrița Mihailovici.
Potrivit acesteia, doar 278 de unități (dintre care 129 din mediul urban și 149 din mediul rural) din totalul celor 734 de grădinițe, școli sau colegii au primit autorizația sanitară. Șeful DSP susține că neautorizarea instituțiilor de învățământ este determinată, în principal, de lipsa apei curente.
"383 de unități nu au solicitat autorizarea din punct de vedere sanitar. Din datele pe care le deținem, am constatat că, în ultimul an, a scăzut numărul unităților de învățământ autorizate din punct de vedere sanitar. Motivația o reprezintă nesolicitarea autorizației de funcționare", a afirmat Dumitrița Mihailovici.
Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Botoșani, Alexandrina Ada Macovei, susține că, în ciuda numărului mare de unități de învățământ neautorizate, numărul elevilor care învață în instituții cu autorizație sanitară a crescut față de anul trecut, pe fondul comasării școlilor.
"În județul Botoșani există 78.000 de copii în sistemul de educație, dintre care 65.500 învață în spații autorizate, ceea ce înseamnă peste 86%. Dacă raportăm la numărul de clădiri, într-adevăr, mai puțin de jumătate dintre clădiri sunt autorizate sanitar", a afirmat Alexandrina Ada Macovei. AGERPRES


--------------------
Mesaj personal
Top
di_re_lo_2007
Trimis: 21 Sep 2011, 11:02 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 269
Înscris: 30 Jan 08


Am si eu o intrebare: maistru instructor titular, fara ore ca maistru, detasat pe catedra de educatie tehnologica, cu facultate de sociologie la SH, este egal cu profesor? Si mai ales de cand?
Mesaj personalTrimite email
Top
little_john
Trimis: 13 Oct 2011, 01:50 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
200 de copii preșcolari s-au îmbolnăvit la Bălan, după ce au stat în FRIGIDERE

Sălile de clasă din grădinițele orașului harghitean european Bălan sunt neîncălzite, pentru că Primăria nu a achitat restanțele pentru furnizarea gazului, iar compania Hargita Gaz nu a reluat alimentarea sistată în luna aprilie.
Cum zilele acestea iarna s-a instalat în Bălan, temperaturile în grădinițe sunt similare cu cele din frigidere – 6 grade Celsius. Încă puțin și sălile de clasă se transformă în congelatoare.
Urmarea este că două treimi dintre cei 280 de preșcolari din Bălan s-au îmbolnăvit, astfel că, azi, grădinițele au fost închise și copiii au fost trimiși acasă.
Ce este și mai grav este că situația nu este nouă – la fel se petrec lucrurile de mai mulți ani încoace! De apă caldă și încălzire nu beneficiază nici școlile din Bălan, dar școlarii sunt ceva mai rezistenți și se consideră că pot participa la cursuri încotoșmăniți.

"Este o problemă care trenează de șase ani. Până în 2010, instituțiile școlare din orașul Bălan au acumulat datorii uriașe către furnizorul de gaz, dar, datorită eforturilor depuse de Consiliul Județean și de Prefectura Harghita, precum și pe baza promisiunilor ferme ale primarului din Bălan că măcar facturile curente vor fi achitate la timp, Hargita Gaz a reluat furnizarea încălzirii și apei calde în unitățile de învățământ. Numai o lună au ținut promisiunile primarului și din noiembrie anul trecut nu a mai achitat niciun leu, nici din restanță și nici pentru facturile curente. Noi am continuat să dăm gaz până în aprilie, pentru că suntem conștienți că elevii și preșcolarii nu sunt responsabili de situația creată", a afirmat Balint Kinga, managerul de comunicare al Hargita Gaz.
Potrivit acesteia, până în septembrie 2011, datoriile unităților de învățământ din Bălan către furnizorul de gaz se ridicau la peste 400.000 de lei.
În urma rectificării bugetare, Guvernul a alocat orașului Bălan suma de 100.000 de lei pentru achitarea parțială a datoriei la gaz, lucru care s-a și făcut, însă furnizorul susține că, "întrucât nici măcar o pătrime din restanță nu s-a achitat", nu este dispus să reia alimentarea cu gaz la școli și grădinițe.
Hargita Gaz și Prefectura Harghita au avansat o propunere potrivit căreia suma de 100.000 de lei alocată de Guvern să fie plătită exclusiv pentru achitarea datoriei grădinițelor, astfel încât măcar ele să beneficieze de gaz, propunere care nu fost acceptată de Primărie și de conducerile școlilor, care ar fi rămas fără încălzire în timpul iernii, pe considerentul că nu se poate face discriminare între copii, toți având același drept constituțional la educație, în condiții civilizate, fie ei preșcolari sau școlari.

"Este o soluție inacceptabilă și inumană în același timp. Copiilor, prin Constituție, li se garantează dreptul la educație și acela trebuie respectat, indiferent că studiază la grădiniță sau într-o școală, nimeni nu poate decide să favorizeze unii copii în detrimentul celorlalți. Am ajuns în situația de a opta între a da căldură unora și altora nu?", a declarat Orban Lorand, profesor de istorie la o școală din Bălan.
El a adăugat că elevii de la școli merg la cursuri, dar stau îmbrăcați în clase, unde temperatura a fost, joi dimineață, de șase grade Celsius.
Pe de altă parte, părinții elevilor care sunt în ani terminali nu înțeleg de ce copiii lor trebuie să aibă de suferit, la fel ca în anii precedenți, când "s-a întrerupt mereu anul școlar și au fost nevoiți să o ia mereu de la capăt".

Primarul din Bălan, Mihai Mereș, spune că orașul nu are bani să plătească datoriile de peste 300.000 de lei pe care cele șase unități de învățământ le-au acumulat la furnizorul de gaz.
"N-am putut să plătim facturile la gaz, așa că am dispus blocarea anului școlar pentru copii. Mai bine stau acasă decât să înghețe la școală. Absolut nimeni nu ne-a ajutat, Guvernul a făcut doar promisiuni, Consiliul Județean, în loc să ne dea bani, ne-a executat silit și ne-a luat banii din cont, iar din bugetul orașului, chiar dacă s-ar încasa sută la sută taxele și impozitele locale, n-am fi capabili să plătim gazul în școli. Suntem un oraș sărac, cu oameni săraci", a declarat Mihai Mereș.

Șeful Inspectoratului Școlar Județean Harghita, Ferencz Salamon Alpar, acuză Primăria orașului Bălan că nu s-a preocupat îndeajuns de unitățile de învățământ din localitate, afirmând că autoritatea publică locală și-a făcut un obicei din a "șantaja" folosindu-se de copii.
"E inacceptabil faptul ca un primar sau oricine să șantajeze o terță parte cu copii și cu sănătatea copiilor. În Harghita există unități administrative de la sărace la foarte sărace și pretutindeni, cu execepția Bălanului, se asigură funcționarea instituțiilor de învățământ, condițiile proprii pentru educarea unor copii mici, care nu sunt vinovați de măsurile care nu sunt luate de autoritățile publice locale", a spus inspectorul școlar general harghitean.

Activitatea minieră din Bălan, care susținea întreaga comunitate, a fost desființată, astfel că mai mult de jumătate din populația activă a orașului este plecată la muncă în străinătate, pentru ca familiile să își susțină copiii și rudele rămase acasă.
În școlile și grădinițele din orașul Bălan învață aproximativ 1.300 de elevi și preșcolari.
Mesaj personal
Top
gabiec
Trimis: 13 Oct 2011, 07:29 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 5.657
Înscris: 27 Jul 05


QUOTE (di_re_lo_2007 @ 22 Sep 2011, 12:02 AM)
Am si eu o intrebare: maistru instructor titular, fara ore ca maistru, detasat pe catedra de educatie tehnologica, cu facultate de sociologie la SH, este egal cu profesor? Si mai ales de cand?

Este imposibila aceasta detasare.
Pt un raspuns la intrebarea dv ati alambicat datele, de nu se intelege nimic. Cu ce specializare este maistru instructor titular si pe ce post? Ce specializare a terminat la facultatea de sociologie? Daca specializarea este sociologie, nu poate fi detasat pe post de prof. educatie tehnologica, ci doar daca avea studii in domeniul economic, agricol, silvic, sau tehnic. Cu studii medii, la fel, nu putea fi detast pe educatie tehnologica. Deci, sunt multe variabile.


--------------------
,,Aruncam cu pietre in oglinzi si dam vina pe soarta cand calcam pe cioburi"
N.Petrescu-Redi
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 21 Oct 2011, 06:15 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Din cauza frigului din clase, elevii din Bălan țin orele și în aer liber!

user posted image

Situație dramatică în localitatea Bălan (8000 de locuitori) din județul Harghita. De la începutul săptămânii au fost sistate cursurile în toate cele patru unități de învățământ din oraș. Motivul: frigul din clase, ca urmare a sistării alimentării cu gaz a unităților de învățământ pentru neplata datoriilor (aproximativ 300.000 de ron) de către primăria din localitate. La Grupul Școlar Liviu Rebreanu, directorul a organizat un referendum, cei 300 de elevi optând pentru varianta de a suspenda procesul de învățământ, temperatura din clase fiind între 4 și 8 grade. Ieri, pe fondul încălzirii vremii, la inițiativa profesorilor, și cu aprobarea părinților, s-au reluat cursurile la Școala Generală 1 și la Școala Generală "Geo Bogza”. Profesorii au optat pentru ore de 35 de minute, cu 5 minute pauză între ele. Clasele 1-4 își desfășoară activitatea de la ora 9 la 12, iar clasele 5-8 de la 12 la 16.

Ora de geografie, pe masa de ping-pong
La Școala Generală 1, orele pentru elevii claselor 1-4 durează doar 25 de minute. Câțiva profesori au optat să își țină orele în aer liber, afară fiind mai cald decât în clase. Cu harta agățată în gard și cu elevii adunați pe și lângă masa de ping pong, profesorul de geografie încearcă să își practice meseria (foto). Directorii unităților de învățământ se plâng că situația este mai mult decât catastrofală. "Astfel încât sistemul de încălzire centrală să nu se strice, permanent trebuie să curgă apă prin țevi. Cum apă caldă nu avem, curge apă rece, iar temperaturile din încăperi scad și mai mult. Nu putem îngheța anul școlar. Nu este o soluție. Elevii nu au nici o vină pentru situația creată”, a declarat directorul Școlii Generale 1, Hada Janos, pentru portalul szekelyhon.

”Depindem de soare”
Directoarea Școlii Generale "Geo Bogza”, Liliana Târnăucă, a precizat că procesul educațional depinde, în acest moment, de condițiile meteo de afară. "Efectiv, depindem de soare. Noi am optat pentru ore de la ora 11 până la ora 15. Nu putem să ne permitem să pierdem orele. Dacă se înnorează sau se răcește vremea, o să ne adunăm mai multe clase în aceiași încăpere. Avem copii inteligenți, cadre bine pregătite, o clădire la standarde moderne, dacă va fi nevoie vom aduce calorifere electrice. Trebuie ținut cont de faptul că suntem într-o zonă săracă și mulți copii nu au acasă, nici măcar condițiile de la școală”, a precizat Liliana Târnăucă

Primarul dă vina pe Guvern
Primarul localității a ajuns la limita disperării și acuză Guvernul că nu alocă fonduri suficiente pentru această zonă a țării. ,,M-am gândit să pun la dispoziția firmei Hargita Gaz toate clădirile din oraș, drept garanție, pentru reluarea furnizării gazului. Suntem în discuții și cu mai multe bănci pentru acordarea unui credit, dar sunt pesimist pentru că împrumuturile se dau, de regulă, pentru investiții și nu pentru datorii", a declarat Mihai Mereș pentru Informația Harghitei. Luni, Guvernul a stabilit, prin ordonanța de urgență 1101, alocarea sumei de 40.000 de ron Primăriei Bălan, pentru achitarea datoriilor. Autoritățile județene vor avea o întâlnire, la începutul săptămânii viitoare, la Miercurea-Ciuc, pentru a discuta soarta învățământului din Bălan

http://www.jurnalul.ro/stiri/observator/di...ber-594312.html

Acest mesaj a fost modificat de către little_john la data 21 Oct 2011, 06:15 PM


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 1 Nov 2011, 08:17 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Clase intregi de liceu, de nota 2

Testarile bobocilor de la liceu au scos la iveala faptul ca ei nu au nici macar cunostintele elementare. La disciplinele la care urmeaza sa sustina bacalaureatul, s-au inregistrat medii sub 4. Aceste rezultate au fost obtinute, in special, la grupurile si colegiile cu profil tehnic. "Noi avem in acest an scolar 3 clase, la zi, iar mediile generale obtinute de acestea variaza intre 1,50 si 3,43", spune directorul unui grup scolar. Nici la unitatile de elita rezultatele nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor.

Rezultatele obtinute de elevii de clasa a IX-a de la grupurile scolare si colegiile cu profil tehnic din judet arata faptul ca acestia vin din gimnaziu fara cunostinte elementare. La disciplinele de baza, cele la care urmeaza sa sustina bacalaureatul peste 3 ani, cei mai multi au luat note mai mici de 4. Rezultatele de la aceste testari nu sint o pata in cataloagele unitatilor scolare, insa constituie un barometru important pentru nivelul de pregatire al claselor de inceput. Profesorii au aflat astfel ca, in demersul lor didactic, trebuie sa o ia cu acestea aproape de la zero. „Rezultatele de la testari arata un nivel foarte scazut al elevilor din clasa a IX-a. Noi avem in acest an scolar 3 clase, la zi, iar mediile generale obtinute de acestea variaza intre 1,50 si 3,43. La romana, mediile pe clasa sint intre 1,50 si 2,50, la matematica intre 1,75 si 2,17, la chimie intre 1,65 si 2,20, la fizica intre 1,70 si 3,20, iar la biologie intre 2,66 si 3,43. Practic, ei nu au baza, dar vom face tot ce se poate ca sa ii aducem la media de promovare a fiecarui obiect, apoi a bacalaureatului. Si cei de anul trecut nu aveau baza, iar anul acesta au ajuns sa ia la testarea initala peste 5. Ma refer la fizica, disciplina pe care o predau", a precizat Mariana Stana, director al Grupului Scolar „A. Saligny".

„Media generala este 2,55"
La nivelul unitatii, cadrele didactice vor sa vada daca rezultatele foarte slabe pot fi puse pe seama faptului ca elevii au venit cu goluri mari din gimnaziu ori a faptului ca au o dotare intelectuala slaba. „Noi le-am distribuit teste de inteligenta, iar rezultatele acestora le vom analiza si le vom comunica parintilor, ca sa stie de unde pornim cu ei", a explicat Mariana Stana. Mediile pe clase, la materiile de bacalaureat sint foarte mici si la Colegiul Tehnic „CFR". Aici, la cele sase clase de a IX-a, mediile generale sint intre 2,55 si 4,18. „La matematica, media generala este 2,55, la romana 3,58, la fizica 3,19, la chimie 4,18, iar la biologie 3,11. Ne asteptam sa fie rezultate atit de slabe, stiindu-le mediile de admitere. Atita timp cit pot intra la liceu cu medii sub 4 si nu mai sint scoli de arte si meserii ori scoli profesionale spre care sa se indrepte... Noi le-am distribuit chestionare pentru a vedea care sint stilurile lor individuale de invatare - adica cum prind mai repede, astfel incit sa ne adaptam metodele de predare in functie de acestea", a mentionat Carmen Ciobotaru, director adjunct la Colegiul „CFR".

„Nu e neaparat numai vina lor"
Performantele inregistrate de boboci la testarile initiale sint dezamagitoare si la Grupul Scolar „St. Procopiu". „La a IX-a, unde avem doua clase, mediile variaza intre 2 si 3,50. Ma refer la disciplinele de bacalaureat, dar la nici o testare initiala nu s-a depasit 4,50. Chiar daca au venit cu lipsuri mari din generala, sa stiti ca elevii manifesta interes pentru scoala. Nu e neaparat numai vina lor ca vin cu lispuri mari, problema tine si de familie. Multi dintre ei au parintii plecati sa munceasca in strainatate si sint lasati in grija bunicilor sau a vecinilor", a explicat Mihai Alexandru, director al Grupului Scolar „St. Procopiu". Chimia si fizica sint pentru cei mai multi elevi de clasa a IX-a discipline „de pe alta lume".
„Eu predau chimie la patru clase de a IX-a, iar media cea mai mica este 1,81, iar cea mai mare 3,60. Din cele 13 clase de a IX-a cite sint in total, la trei sau patru ai cu cine discuta. Majoritatea elevilor, dupa doi ani de chimie facuti in gimnaziu, nu au nici cele mai elementare notiuni. Nu stiu sa scrie compusi, nu stiu simbolurile, nu stiu tipurile de reactii, nu stiu nimic, ce mai... Sint dintre ei care nu inteleg sensul cuvintelor, ce sa le spun eu de electroni negativi, ca se uita la mine ca la...", s-a plins Lorela Iancu, director al Grupului Scolar Tehnic din Hirlau. Pentru cei care au facut gimnaziul cu 10-15 ani in urma, chimia si fizica sint discipline ceva mai prietenoase. „La cele 3 clase de la zi, media generala este intre 2,50 si 3. La clasa de seral, unde sint tineri cu virste cuprinse intre 21 si 35 de ani, s-a vazut ca nivelul de pregatire este mai bun, dovada ca notele la testarile initiale au fost de 5 si peste 5. Cu ei nu a fost necesar sa iau de la 0, fiindca au acea cultura generala cu care promotiile curente nu mai vin la liceu. Si cei de la zi ar avea potential, numai ca ei vin din gimnaziu cu handicapul ca nu sint in stare, ca fizica nu e de ei", a precizat Manuela Cislaru, director al Grupului Scolar Nicolina.

Inspectoratul nu are o statistica
Disciplinele exacte i-au pus in dificultate si pe elevii de la colegiile de elita. „La romana, media generala variaza intre 8,57, la clasele de a IX-a, si 8,08, la clasele de a XII-a. La romana, cea mai mare pondere la cele cinci clase de liceu o au notele intre 8 si 9. La matematica, mediile pleaca de la 6,18, la a IX-a, si ajung inspre 6 la a XII-a. Profesorii de matematica au spus ca si in anii anteriori elevii luau 6 si 7 la testarile de la inceput de an scolar, dupa care isi inteteau efortul, pentru a obtine rezultate bune. Totodata, mi-au semnalat ca nu toti itemii de la testarea initiala au fost la fel de importanti si de relevanti in ceea ce priveste pregatirea elevilor pentru examenele viitoare", a explicat Camelia Gavrila, director al Colegiului „C. Negruzzi".
Rezultatele de la testarile initiale nu vor fi comunicate public, la nivel judetean, facind obiectul unor analize realizate la nivelul fiecarei unitati scolare. „Conform «Foii de parcurs», rezultatele la testele initiale sint confidentiale. La nivelul comisiilor metodice se vor face analize si se vor stabili masuri, se vor face informari in cadrul consiliilor profesorale, dar nu s-a solicitat o statistica pentru Inspectoratul Scolar", a precizat Sabina Manea, purtator de cuvint al ISJ.


--------------------
Mesaj personal
Top
temsan
Trimis: 9 Nov 2011, 05:19 PM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 14
Înscris: 9 Nov 11


ce sant alea mai de sus frate... studii despre ce??

un mc rezumat se poate
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 19 Nov 2011, 09:49 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Prințesa viorii: 15 ani, 50 de premii, n-are ce mânca. “Pește la masă? Ce frumos ar fi!”

Este cea mai răsfățată când urcă pe scenă și cântă. Blondă, suavă, strălucitoare, cu aer de top model, zici că Anna e un personaj de pe covorul roșu. Așa e la fiecare recital, prințesa scenei. La final, după flori și aplauze, prințesa nu mai zâmbește. Își trage pe ea un palton ponosit și pleacă acasă cu tramvaiul. Acasă, adică într-un apartament prăfuit din București, cu mobilă șubredă, veche de 20 de ani.
E seară și mama e încă la serviciu, face curățenie acasă la un client. Și-a luat cu ea și medicamentele pentru depresie. Bunica e în sufragerie, așteaptă să vină ora să-și ia pastilele de cancer. Îi pune masa Annei: o farfurie micuță cu cartofi prăjiți. Sunt mai mult fripți, căci bunica n-a mai avut decât o lingură de ulei în casă. Până la pensie mai e mult, iar uleiul e scump. Și oricum, pensia ei abia trece de 200 de lei, iar mama nu ia mai mult de 500 de lei salariu. Nu le dă mâna să-și cumpere nici măcar deodorant, folosesc bicarbonat de sodiu ca antiperspirant. Se scaldă toate trei în aceeași apă, pe rând, căci apa caldă costă o avere pentru ele. 
La prânz au împărțit în trei o singură porție de ciorbă. Au primit-o de la Fundația Sfânta Macrina și, ca să le ajungă, bunica a lungit-o cu trei căni de apă. Au mâncat-o așa, mai mult apă chioară. Tot de la fundație a primit și cutia cu pateu pe care i-a dat-o Annei la școală, la pachet. Fata e în clasa a zecea la Liceul de Muzică George Enescu. I-a fost rușine să-și întindă pateul pe pâine acolo, chiar în fața colegilor. Ei își cumpără hamburgeri și pizza și îi aduc părinții cu mașini scumpe la școală. Unii au chiar mașină cu șofer personal. Așa că Anna s-a dus într-un colț mai ferit și acolo a desfăcut pateul, ascunsă de colegi. Și asta a fost o zi bună, când a avut ce să mănânce. Altă dată a trecut ziua cu un singur măr.
“La magazinul de jos știu eu un depozit unde dau merele mai stricate cu un leu 50 kilul. Le cureți cu cuțitul partea stricată și sunt ca noi. Numai de acolo îi cumpăr fructe, sunt cele mai ieftine. Pește la masă? Hm, ce frumos ar fi! N-am mai mâncat de la începutul anului”, ne spune bunica.
Uneori, pe copilă o mai încearcă ispita și îndrăznește să-și dorească și ea un sandviș de la Mc-ul de alături, unde se strâng în pauză, la masă, colegii ei. Dar un sandviș acolo e scump, banii ăia mai bine îi ține să-și cumpere sacâz pentru vioară. Odată, ca să-și cumpere o carte la 37 de lei a făcut economii trei luni de zile. Dulciuri mănâncă atunci când ia bunica pensia. Când vine poștașul, bunica repede coboară la magazin și, fericită, cumpără două ciocolate mici cu rom, la ofertă: două bucăți la un leu. 

La trei ani știa tabla înmulțirii, la patru ani scria
Așa trăiește Anna zi de zi. Are 15 ani, iar tata, un neamț, nu mai vrea să știe nimic de ea. Când era ea mică, el era atât de zgârcit, încât aproape că ținea frigiderul sub lacăt. Fetița avea un an și tata nu o lăsa să mănânce nimic până nu sosea el acasă. “Era zgârcit cât toată Germania la un loc!”, își amintește bunica. Din fericire, mama a reușit să fugă într-o zi din Germania cu copila în brațe și așa a reușit să și divorțeze. 
Muzică Anna face de la cinci ani, când un profesor s-a decis că are “auz absolut”. A câștigat 50 de premii și are mai bine de 100 de recitaluri. Este cea mai bună din clasa ei, aproape în fiecare an are zece pe linie. Anul trecut, însă, a fost cam supărată căci a scos “numai” 9. 78, cea mai mică medie din viața ei de elevă.
La trei ani știa tabla înmulțirii, la patru ani scria. În clasa întâi îi speria pe toți profesorii: era singurul copil care reușea să stea nemișcat ore întregi, cu mâinile agățate de o vioară aproape cât ea. Ziceai că e răstignită. Băieții, de pildă, nu prea reușeau. Vioara cântărea prea mult pentru ei, după câteva minute picau leșinați. Pe vremea aia, fetița Anna jinduia să aibă și ea o păpușă Barbie. Dar ea avea numai păpuși ieftine și urâte, din acelea cărora le cădea capul imediat cum le luai în mână să te joci cu ele. De abia pe la zece ani a avut prima ei păpușă Barbie, primită. N-a avut mama bani să i-o cumpere ea.

“Cred că e foarte trist să nu-ți mai dorești nimic”
La 12 ani deja era vedetă în școală, era unul dintre copiii cu cele mai multe premii. Colegii îi pronunțau numele cu respect; ajunsese, așa, un fel de model pentru fetițele mai puțin talentate, trimise de părinți cu forța să devină artiste. Își doreau să fie în pielea Annei. Anna avea o dorință secretă: să-i cumpere mama acel hanorac alb cu mov și cu glugă pe care îl văzuse ea odată într-o vitrină. Dar costa 30 de lei, foarte scump. Nu i l-a cumpărat, așadar, niciodată. Și acum, după trei ani, Anna stă pe marginea patului și încă mai visează la hanoracul acela. Dar cum ar fi fost, oare, să aibă o viață îndestulată și să nu-și mai dorească nimic? Stă un pic pe gânduri: “Mai bine nu. Cred că e foarte trist să nu-ți mai dorești nimic”.
Marele ei vis este ca într-o zi să cânte în Orchestra Vienei. Dar până atunci se luptă să facă rost de bani ca să-și continue școala de muzică. În medie, o costă 1000 - 1.200 de lei pe lună să facă liceul și să meargă la concursuri. Plătește 100 de lei ore suplimentare pe săptămână, taxe pentru concursuri, drum și cazare și apoi mai sunt o grămadă de alte mărunțișuri de întreținere a viorii. 140 de lei costă corzile noi, 100 de lei părul nou de arcuș (toate acestea se înlocuiesc o dată la câteva luni) și multe altele…
Dacă n-ar mai strânge ceva bani din concursuri, fata ar trebui să abandoneze școala căci n-ar avea de unde plăti totul. Anna nu este numele ei real. Ne-a explicat, însă, că sărăcia este o umilință mult prea mare pentru ea ca să poată suporta să-i dezvăluim identitatea în ziar.


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 23 Nov 2011, 02:22 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Câți absolvenți inutili am format în 21 de ani de haos în educație

În ultimii 21 de ani nicio autoritate din România nu a vrut să afle câți absolvenți de facultate din fiecare domeniu poate absorbi piața muncii, ce domenii sunt suprasaturate, și ce domenii au deficit de specialiști. Nimeni nu s-a îngrijorat că numărul universităților a urcat, și cu el și numărul șomerilor cu diplomă la absolvire.
Nici ministerul Muncii cu instituțiile subordonate, nici Ministerul Educației nu știu si nu au vrut să afle de câți specialiști e nevoie, în mod real, în piață, în ultimii 21 de ani, care sunt domeniile care înregistrează deficit de oameni specializați și care sunt domeniile suprasaturate, care formează licențiați șomeri.
MONEY.ro a solicitat ministerelor de resort o evidență cu privire la strategia/planul pe termen lung a României cu privire la cererea și oferta de absolvenți de facultate din fiecare domeniu de studiu, în piața locală.
Răspunsul primit din parte autorităților a fost lămuritor. Până acum, nicio autoritate publică nu a comandat și nu a citit vreun studiu longitudinal cu privire la cererea de specialiști în piață, care să ne dea indicii despre domeniile în care piața e suprasaturată și despre cele în care e loc de noi specialiști.
Mai mult, Ministerul Educației nu a urmărit evoluția numărului de absolvenți în domeniile suprasaturate, nici nu a găsit oportun să formuleze soluții pentru a frâna explozia de absolvenți în aceste domenii, când inflația de specialiști deja devenise evidentă, pentru a corela astfel oferta la realitatea din piață.

Perspectiva Ministerului Educației asupra acestui fenomen s-a fundamentat exclusiv pe informațiile primite de la ANOFM. Dar cifrele furnizate de ANOFM nu sunt reprezentative la nivel național și nici nu aproximează amploarea fenomenului. De ce? ANOFM contabilizează doar locurile de muncă pentru a căror ocupare angajatorii solicită medierea Agenției. Prin urmare, perspectiva Ministerului Educației asupra fenomenului e trunchiată.
Răspunsul primit din partea Ministerului Educației, la mai bine de o lună de la primirea solicitării noastre, se referă la formularea intențiilor Ministerului de resort să gestioneze această problemă pe viitor.
”Vă informăm că în acest moment a fost demarat proiectul „Evaluarea și prognozarea cererii de muncă potențiale pentru absolvenții de învățământ superior, în structură ocupațională, la orizontul anului 2020, în vederea dezvoltării corespunzătoare a politicilor privind instruirea de nivel universitar”, finanțat prin MECTS-ANCS, care urmărește identificarea informațiilor relevante referitoare la problema în discuție”, au declarat pentru MONEY.ro oficialii Direcției Generale Învățământ Superior, Recunoașterea și Echivalarea Studiilor și Diplomelor.
(...)
Unde suntem astăzi
Doar în anul universitar 2009/2010 am format peste 72.000 de economiști, peste 20.000 de pedagogi, aproape 18.000 de absolvenți de Științe Juridice, peste 13.000 de specialiști Științe Politice, și peste 10.700 de filologi. Acesta este doar vârful aisbergului, însă. Pe lângă aceștia, am mai format doar în 2010 peste 6.600 de ingineri eletronică & electrotehnică, aproape 6.400 de mediciniști, peste 4.000 de absolvenți de Arhitectură și Construcții. Iar lista poate continua.
Poate absorbi piața aceste cifre astronomice? Ce facem cu acești absolvenți, al căror număr urcă irațional, de la an la an?

CÂȚI SPECIALIȘTI AM FORMAT ÎN ULTIMII 21 DE ANI
Primul trend: perioada 1990-1996
Între anii universitari 1990-1995 am format, în această succesiune, ingineri metalurgiști și construcții de mașini, ingineri energie electrică și electrotehnică, economiști, medici, juriști, arhitecți și proiectanți. Iată numărul absolvenților de facultate pe specializări, furnizat de Institutul Național de Statistică, la solicitarea MONEY.ro:

47.078 absolvenți de Metalurgie și Construcții de Mașini.
27.361 absolvenți de Energie Electrică și Electrotehnică.
27.313 de economiști.
19.485 de absolvenți de Medicină Umană.
13.341 absolvenți de Științe Juridice.
11.599 de absolvenți de Arhitectură și Construcții.
10.248 absolvenți de Mate-Fizică.
9.459 filologi.
6.809 absolvenți de Istorie-Filosofie.
4.497 absolvenți de Pedagogie.
0 absolvenți  Științe Politice.


Care sunt particularitățile trendului:
Numărul absolvenților de Științe Juridice a urcat de la 314 în anul universitar 1990/1991, la 7.830 pe an (în anul universitar 1995/1996).
Numărul economiștilor a urcat de la 2.209 pe an (în anul universitar 1990/1991), la 9.672 de absolvenți pe an (în anul universitar 1995/1996).
Numărul filologilor a crescut abrupt în perioada menționată: de la 388 de absolvenți în anul universitar 1990/1991, la 3.352 de absolvenți doar în anul 1995/1996.
Numărul absolvenților de Istorie-Filosofie a urcat de la 168 pe an (în 1990/1991), la 2.752 pe an (în 1995/1996).
Juriști: de la 314 pe an (în 1990), la 7.830 doar în 1995/1996.
Economiști: de la 2.209 pe an (în 1990), la 9.672 pe an (în 1995).
Filologi: de la 388 pe an (în 1990), la 3.352 pe an (în 1995).
Absolvenți Istorie-Filosofie: de la 168 pe an (în 1990), la 2.752  pe an (în 1995).


Al doilea trend: perioada 1996-2009
În intervalul 1996-2009 (luați ca ani universitari) am format: economiști, juriști, pedagogi, filologi, ingineri, medici. Vezi mai jos lista specializărilor cu cei mai mulți absolvenți.
502.988 de economiști.
175.590 absolvenți de Științe Juridice.
133.628 absolvenți de Pedagogie.
115.769 de filologi.
103.645 ingineri energie electrică și electrotehnică.
77.196 medici.
71.436 absolvenți de Istorie-Filosofie.
68.787 absolvenți de Științe Politice.
47.697 absolvenți de Metalurgie.
46.228 absolvenți de Mate-Fizică.
35.573 absolvenți de Arhitectură și construcții.


Care sunt particularitățile celui de-al doilea trend:
Ce a marcat schimbarea radicală a trendului în 1996: creșterea pantagruelică a numărului de economiști, la peste 22.000 de absolvenți pe an, din 1996. Dacă în 1995 am format 9.600 de economiști în facultățile de stat și private, în anul următor cifra absolvenților de ASE/ISE s-a apropiat de 23.000. În 2007 am raportat cei mai mulți absolvenți de Economie într-un an, din istoria învățământului superior românesc: 91.884 au absolvit facultatea doar în anul universitar 2007/2008.
Mai remarcăm o creștere abruptă și a numărului absolvenților de Pedagogie, de la an la an: de la circa 2.000 pe an (în 1996), la peste 20.000 de absolvenți pe an (în 2009).
În anul 2000 am avut prima promoție de absolvenți de Științe Politice (SP), formată din aproape 1.000 de tineri specialiști. Numărul absolvenților a urcat de la an la an, la peste 4.000 de absolvenți de SP pe an, apoi peste 6.000 de absolvenți de SP pe an universitar, pînă la peste 13.600 de absolvenți în anul universitar 2009-2010.

Economiști: de la 22.887 pe an (în 1996/1997), la 72.641 pe an (în anul 2009/2010).
Juriști: de la 10.362 pe an (în 1996-1997), la 17.954 absolvenți pe an (în anul 2009/2010).
Filologi: de la 6.803 pe an (în 2001/2002), la 10.705 absolvenți pe an (în anul 2009/2010).
Pedagogi: de la 2.404 pe an (în 1996-1997), la 20.647 pe an (în anul universitar 2009-2010).
Absolvenți de Științe Politice și Administrative: de la 986 pe an (în anul universitar 2000-2001), la 13.625 pe an (în anul universitar 2009-2010).


Concluzie: nu avem statistici care să reflecte fidel amploarea șomajului în rândul absolvenților de facultate din fiecare domeniu/specializare, astfel că nimeni nu știe exact care e ponderea absolvenților de ASE/ISE, de Drept sau din orice altă specializare, din anul universitar x, care sunt șomeri.
Nu avem nicio statistică de încredere și reprezentativă referitoare la șomajul în rândul absolvenților de facultate, defalcat pe specializările/domeniile din care provin absolvenții.  Concret, nimeni nu a găsit oportun să măsoare câți dintre absolvenții de Științe Economice, Științe Politice, Pedagogie sau Drept, dintr-un an reușesc să se angajeze și câți sunt șomeri. Iar acest vid de informație se rostogolește cu fiecare generație de absolvenți de facultate - oameni care-și aleg traseul academic și profesional "în orb". Până când nu vom  ști exact care sunt domeniile care formează preponderent șomeri licențiați, candidații își vor fundamenta alegerea traseului academic pe cifre care cosmetizează piața muncii și angajabilitatea lor la absolvire.


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 12 Oct 2012, 07:45 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Secretul celui mai bun sistem de invatamant din lume

Copiii finlandezi de azi vor fi intr-o zi profesionistii cei mai bine pregatiti din lume. Nu o spun astrele, ci date obiective: din anul 2000, cand OECD a inceput sa elaboreze raportul PISA - Programul pentru evaluarea internationala a elevilor - Finlanda a ocupat primele locuri ale podiumului in Europa, datorita nivelului excelent al educatiei sale.

Doar 8% dintre elevii finlandezi nu termina studiile obligatorii, fata de 30% din elevii spanioli sau 50% dintre cei romani care nu iau bacalaureatul, noteaza ziarul ABC, citat de Agerpres. Pentru a gasi cheia succesului finlandez, Javier Melgarejo, psiholog si fost director la colegiul Claret din Barcelona, a studiat acest sistem de invatamant timp de zece ani.

Prima lui surpriza a fost sa afle ca pana la varsta de 4-5 ani, mai putin de jumatate din copiii finlandezi merg la gradinita si nu incep scoala pana la 7 ani. Totusi, dupa doi ani punctajul lor este mai mare decat al celorlalti copii din tarile studiate de OECD. In primii sase ani de scoala primara, la majoritatea materiilor elevii au singur invatator, care are grija ca nimeni sa nu fie exclus. Este un mod de a le intari stabilitatea emotionala si siguranta de sine. In primii cinci ani nu exista note, doar calificative. Nu se cauta impulsionarea competentei si nici comparatiile intre elevi.

Invata mai putin, dar ies mai destepti
Invatamantul gratuit de la varsta prescolara si pana la universitate include sali de clasa, bufet, carti, manuale si alte materiale scolare, care sunt platite doar in caz de pierdere. Programul incepe la orele 8.30-9 dimineata pana la 15.00 dupa-amiaza, cu o pauza de masa intre orele 12-12.30. In total sunt 608 ore de curs la scoala primara, fata de 875 de ore in Spania si cam tot atatea in Romania, cu teme pentru acasa care nu sunt excesive.

Cum pot obtine rezultate atat de bune? "Succesul finlandez se datoreaza imbinarii a trei elemente: familia, scoala si resursele socio-culturale (biblioteci, activitati de recreere, film)", asigura Melgarejo. Cele trei elemente sunt strans legate si functioneaza in mod coordonat.

"In Finlanda, 80% din familii merg la biblioteca la sfarsitul saptamanii", spune psihologul catalan, potrivit caruia stimularea lecturii acasa este fundamentala. Sistemul social finlandez contribuie prin numeroase ajutoare oficiale acordate familiilor care isi pot coordona programul de munca cu cresterea copiiilor. In Finlanda exista o mostenire culturala luterana a responsabilitatii bazate pe disciplina si efort, stimulata si de mediul climatic care ii obliga sa ramana in casa in perioada rece. Este totusi un punct comun cu alte tari vecine, precum Suedia sau Danemarca, mai avansate economic, dar care figureaza cateva locuri mai jos in clasamentul PISA.

Finlandezii considera ca tezaurul unei natiuni sunt copiii
"Nu variabilele socio-economice sunt cele determinante", adauga Melgarejo. Deosebirea sta in calificarea profesorilor, mai ales la cursurile primare. "Finlandezii considera ca tezaurul unei natiuni sunt copiii, iar pentru educatia lor recurg la cel mai buni profesionisti din tara", spune psihologul catalan. Cei mai buni docenti predau la cursurile primare unde se deprind elementele fundamentale care vor sta la baza educatiei viitoare. Se considera ca la varsta de 7 ani copilul este intr-o faza manevrabila, cand se realizeaza conexiunile mentale fundamentale care ii vor structura intreaga viata. Este esentiala selectionarea celor care il vor calauzi in acest proces. Pentru a fi invatator este nevoie de o medie buna la bacalaureat si de o mare doza de sensibilitate sociala (participare activa, voluntariat etc.).

Admiterea la facultate, cel mai dur examen
Fiecare universitate isi selecteaza candidatii printr-un interviu pentru a estima capacitatea de comunicare si de empatie. Se cere rezumatul unei lecturi dintr-o carte, explicarea unei teme in fata clasei, o demonstratie de aptitudini artistice, o proba de matematica si alte aptitudini tehnologice. "Este cel mai greu examen din tara", asigura Melgarejo. Procesul de selectie pretinde candidatului diplome si perioade practice. Nu intamplator profesorii sunt bine apreciati social in Finlanda. "Este o onoare sa fii invatator la scoala primara", spune el. Finlanda aloca intre 11 si 12% din bugetul statului si primariilor pentru a finanta modelul sau. Este o politica inteligenta care da roade, fara presiuni precum in Coreea sau Japonia, alte tari situate pe primele locuri in PISA.


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 19 Nov 2012, 03:19 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 561
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
10% din profesori au plecat. Restul?

În ultimii trei ani, din învățământ „au dispărut“ peste 40.000 de cadre didactice. Ce cale au apucat acești oameni și ce i-a determinat să renunțe la „cea mai nobilă profesie“?

Anca Radian, fostă profesoară de istorie pentru ciclul gimnazial, spune că, „e greu să arăt cu degetul spre un singur motiv. Salariul era batjocură, elevii sunt sub orice critică, în pauze nu auzeam decât bârfe. Eram convinsă că pot demonstra că se poate face ceva în sistemul ăsta absurd, așa că pierdeam mult timp căutând metode de a atrage copiii spre materia mea. La un moment dat, am realizat că îmi ratez viața încercând să mut munții din loc. Am avut o șansă și am luat decizia corectă. Am plecat.“ Șansa a constat în intrarea într-un proiect cu finanțare europeană câștigat de un ONG clujean. La câteva luni de când a început colaborarea pe proiect, și-a dat demisia din învățământ.

În alt capăt al țării, în Iași, Vera Tudosie s-a retras și ea, anul trecut, „fără niciun regret“. „Mi-a plăcut mult meseria asta și am făcut multe eforturi să ajung titular pe un post decent. Și totuși, nu mai aveam timp pentru nimic, eram epuizată de dezinteresul generalizat al elevilor, profesorilor, directorilor, inspectorilor... Apoi, aveam două masterate în matematică, simțeam că merit mai mult.“ Acum are o mică firmă de IT, pentru care și soțul său a renunțat la meseria anterioară.

Spune că poate în sfârșit să petreacă timp cu cei doi copii și că, în privința câștigurilor, nu există termen de comparație. Pe de altă parte, povestește cazul unei colege care și-a luat concediu fără plată (legea le permite profesorilor să lipsească de la catedră un an de zile), iar acum a ajuns să lucreze în agricultură, în Germania, „de unde a jurat că nu se mai întoarce. Și ca ea sunt multe“.

user posted image

4 din 10 profesori își fac bagajele
Întrebați ce cred că vor profesa peste cinci ani, 41% din respondenții sondajului „Viața tânărului profesor”, realizat acum câteva luni de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, au declarat că vor renunța, cu siguranță, la învățământ (în timp ce, detaliu deloc de ocolit, 29% spun că încă nu s-au decis).

Ce vor face după încheierea carierei la catedră? Fie se văd tot în țară, dar activând în mediul privat (60% din opțiuni), fie vor alege să plece din țară (25%), fie, a treia cea mai populară opțiune, își vor lansa propria afacere (10%).

Principalele motive ale evadării din sistem sunt, în ordine, salariul prea mic, dotarea slabă a școlilor, lipsa de respect față de profesori și incoerența legislativă. (Un alt motiv, nu întotdeauna valabil și nici transparent, este valoarea mare a șpăgilor acordate pentru un loc de titular, de ordinul miilor de euro).

Potrivit reprezentanților Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, „calitatea personalului continuă să fie o problemă la nivelul întregului sistem. Astfel, lipsa cadrelor didactice calificate, a celor titulare, precum și lipsa abilităților privind activitatea de cercetare științifică constituie motivele cele mai importante de neîndeplinire a nivelului minim de calitate din școli. La fel, aproape 1 din 6 cadre didactice sunt noi, iar aproape un sfert fac naveta - această stare afectând negativ rezultatele elevilor.“ Conform calculelor instituției, fluctuația personalului din educație ajunge la 30%-40%.

http://www.capital.ro/detalii-articole/sti...tul-174319.html

Acest mesaj a fost modificat de către little_john la data 19 Nov 2012, 03:20 PM


--------------------
Mesaj personal
Top
0 utilizator(i) citesc acest subiect (0 vizitatori și 0 utilizatori anonimi)
0 utilizator(i):

OpțiuniPagini: (12) « Primul ... 8 9 [10] 11 12  Răspunde la acest subiectSubiect nou Sondaj nou

 

 
  © 2002 SIVECO Romania SA. All Rights Reserved