Reședință - Portal SEI Portalul educațional SEI  Admitere Admitere Bacalaureat Bacalaureat Titularizare Titularizare Euro 200 Euro 200 Bani de Liceu Bani de Liceu
Găzduire WEB pentru școli și licee Găzduire WEB pentru școli, licee și instituții educaționale Dictionare online Dicționare online Subiecte examene naționale "2007-2008" Subiecte examene naționale "2007-2008"
Subiecte examene naționale începând cu 2002 Subiecte examene naționale începând cu 2002 .campion .campion
SIVECO Romania  Ministerul Educației și Cercetării



Pagini: (12) « Primul ... 9 10 [11] 12  ( Primul mesaj necitit ) Răspunde la acest subiectSubiect nou Sondaj nou

> O "mostra" din realitatea educationala de zi cu zi..., Vom muri cu zile in miinile "medicilor"...
little_john
Trimis: 19 Dec 2012, 02:35 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Pentru o revolutie in educatie

Anul acesta am initiat impreuna cu Asociatia Secular-Umanista din Romania (ASUR) o serie de expozitii stiintifice interactive pentru copii. Dintr-un punct de vedere, evenimentele au avut foarte mare succes; cele doua editii au atras peste 20.000 de vizitatori, iar citeva zeci de scoli – inclusiv din provincie (Braila, Pitesti, Ploiesti etc.) au trimis grupuri organizate de elevi.

Pe de alta parte, acesti 1.500 sau 2.000 de elevi care au venit cu clasa la expozitie, de virste diferite, din Bucuresti sau din provincie, de la scoli private sau de stat, mi-au oferit o imagine, deloc favorabila, a invatamintului romanesc. Pe scurt, lucrurile arata cam asa:

1) Elevii nu dispun nici macar de o bruma de cunostinte stiintifice. Vreau sa fiu bine inteles; nu ma refer la cine stie ce teorii avansate si complicate; ci la o perceptie intuitiva, de baza. Atunci cind discuti cu copii de 12-13-14 ani constati ca le lipsesc pina si notiunile elementare. Daca le spui de atomi sau molecule parca ai vorbi in sanscrita veche; compozitia apei este un mister profund, de conservarea energiei ce sa mai spun.

2) Imensa majoritate a vizitatorilor, fie copii, fie adulti (!) nu sint capabili sa citeasca, sa inteleaga si sa urmeze o lista (scurta!) cu instructiuni. Fiecare experiment avea un panou explicativ – 2 sau 3 paragrafe in care se descria sumar fenomenul ilustrat plus o lista cu maximum 3 pasi pentru partea practica. Cam 80% din vizitatori se napusteau direct la butoane si comutatoare apasind pe ele si invirtindu-le in nestire, fara sa faca nici cea mai mica tentativa de a citi si de a intelege ce trebuie facut. Daca se miscau niste ace pe cadrane sau daca se aprindeau niste beculete plecau mai departe satisfacuti.

3) O totala lipsa de curiozitate. Un exemplu tipic l-a reprezentat aparatul de electroliza; efectuata corect, la finalul demonstratiei se obtinea o bubuitura de toata frumusetea, cu conditia de a respecta instructiunile! Cele trei butoane, mari si colorate, trebuiau apasate un timp minim specificat si intr-o ordine precisa. Ce sa vezi, majoritatea vizitatorilor apasau haotic pe butoane apoi, deoarece nu se intimpla nimic spectaculos, treceau netulburati mai departe. Nu incercau sa citeasca explicatiile, nu-i intrebau pe supraveghetori de ce nu merge exponatul, nu-si puneau nici o intrebare; pur si simplu se duceau la alt stand sa mai apese pe niste butoane.

4) Incapacitate de abstractizare, de gindire logica si de argumentare. De fiecare data cind am prezentat expozitia unui grup de elevi, am incercat sa-i fac sa descopere unele lucruri singuri, incurajindu-i sa construiasca si sa argumenteze un rationament care sa duca la explicarea unui fenomen sau al altuia. Aproape invariabil, in locul unei insiruiri logice de idei, sareau sa raspunda cu cuvinte izolate, cu iz stiintific, dar fara nici o legatura cu problema in cauza (intreb la un moment dat, “Din ce e compusa apa, din oxigen si…?” “Din oxigen si celule!” mi se raspunde…). Mai mult, indiferent ca nimereau sau nu raspunsul la intrebarile mele, nu am intilnit nici macar un caz in care vreun elev sa-si sustina si sa-si argumenteze pozitia.

5) Elevii nu pun si nu-si pun intrebari. La sfirsitul fiecarui tur ii intrebam daca au nelamuriri, daca vor sa mai afle ceva. De obicei, se facea liniste…

6) Esecul scolilor private. Un fenomen ciudat la prima vedere: invariabil, elevii “de la stat” au manifestat un interes mult mai mare decit cei “de la privat”, atit fata de exponate cit si fata de explicatii. Mai mult, cei mai interesati s-au dovedit copiii de la scolile din mediul rural sau din cartierele marginase ale Bucurestiului. Si la scolile private am putut observa o diferentiere – cu cit taxa de scolarizare era mai mare, cu atit elevii erau mai apatici. Nu glumesc!

7) In fine, mai ales cei de la scolile private, sunt obisnuiti sa primeasca lucrurile de-a gata. La expozitia din toamna am organizat un concurs; daca raspundeai corect la 4 intrebari (simple), primeai un rucsac. Foarte putini au fost capabili sa dea raspuns corect la toate intrebarile; de multe ori nici macar un copil dintr-o clasa. Ce conteaza, aproape toti se asteptau sa-si primeasca rucsacul, indiferent de raspunsurile date! Am fost chiar intrebat “Noi nu primim nimic? Macar un premiu ca am participat?“


Concluziile de mai sus, de unele singure, ar putea fi usor atacate; pina la urma se bazeaza doar pe niste observatii personale, departe de rigoarea ceruta de un studiu sociologic. Pe de alta parte, ele nu fac decit sa ilustreze rezultatele fara echivoc ale nenumaratelor cercetari privind invatamintul romanesc: proasta calitate, ineficienta, absolventi sub-mediocri.

In cercetarea nu contam. In top 40 mondial intra Polonia, Cehia, Ungaria, Turcia si Slovenia; noi nu. Intre primele 500 de universitati din lume se afla una din Croatia (Zagreb), una din Slovenia (Ljubljana), una din Serbia (Belgrad), doua din Ungaria (Budapesta, intre primele 400, si Szeged) si doua din Polonia (Varsovia si Cracovia, intre primele 400 amindoua); nici una din Romania nu intra in top. Poate ca imaginea cea mai sumbra o ofera rezultatele obtinute de elevii de 15 ani in cadrul testarilor PISA. In toate clasamentele Romania se afla pe ultimul loc in cadrul tarilor dezvoltate; mai rau, dupa unele criterii se intimpla uneori sa fim depasiti pina si de tari precum Trinidad si Tobago!  Daca intram in detalii e si mai rau: Clasificarea se face pe 7 nivele (de la 0 la 6); aproape jumatate din elevii romani de 15 ani se afla la nivelul 1 sau mai jos, cu alte cuvinte sint practic analfabeti! Mai are rost sa continui? (...)


--------------------
Mesaj personal
Top
tyta
Trimis: 6 Jan 2013, 11:59 AM


Mentor
*****

Grup: Members
Mesaje: 11.963
Înscris: 8 Jul 06


sad.gif Noi, cei ce lucram la clasa, stim aceste lucruri de foarte multa vreme. Si ce daca? Cui ii pasa? Timpul trece, minciuna merge...dupa noi, potopul! Atatea minti luminate si persoane importante au tras semnale de alarma. S-a schimbat ceva? Au fost altceva decat discursuri sforaitoare intr-o minunata limba de lemn? "Trebuie!" "Trebuie!" "Trebuie!" TREBUIE!


--------------------
Fericirea e atunci cand ceea ce crezi, ceea ce spui si ceea ce faci sunt in armonie. M. Gandhi
http://scoalacreanga.blogspot.com/
http://preluca.blogspot.com/
si inca ceva
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 31 Jan 2013, 03:31 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


"O, Tempora! O, Mores!"

QUOTE
Anghel Stanciu, deputat PSD, despre bugetul pentru Educatie: "Sunt cifre la a treia zecimala copiate din bugetul guvernului Boc. De ce am cheltuit bani pentru scoala cu domnii Ponta, Voinea, Chitoiu?"

Deputatul PSD Anghel Stanciu a criticat marti Guvernul Ponta pentru ca a alocat Educatiei un buget de doar 3,14% din PIB si pentru ca ar fi copiat din bugetele prezentate de Guvernul Boc. "Acest buget il stiu de 10 ani. Era bine macar sa se schimbe programul, softul. Sunt cifre la a treia zecimala copiate din bugetul lui Boc. Inseamna ca a fost bun bugetul lui Boc", a spus Anghel Stanciu in Comisia de invatamint.

Cele mai importante declaratii ale deputatului PSD Anghel Stanciu:
- Astazi pentru mine este o zi neagra, pentru ca nu poti sa asisti la rezultatul unei lupte de 20 de ani.
- Si am in fata un articol de 24 septembrie 2003 cu urmatorul titlu: 'PSD promite pentru invatamant 6% din PIB pana in 2007'.
- O am in fata si pe doamna invatamantului romanesc, profesor Ecaterina Andronescu, cu care am reusit sa introducem in legea invatamantului prevederea ca 6% din PIB se va aloca de la bugetul de stat. A fost celebrul articol 170 din legea invatamantului 84/1995.
- Acest text a fost preluat apoi si in Legea 1/2011.
Nu am stiinta ca acest articol sa fie eliminat.
- Ceea ce ma surprinde si ma face sa declar efectiv ca astazi e o zi neagra este faptul ca noi ne-am batut din 1992 pentru a introduce o cota in lege din PIB. Si a fost batalia pentru 4%. Apoi ne-am batut pentru 6% si s-a trecut si acest 6% care a fost sa zicem aproximativ dat intr-un singur an. 
- Astazi ne gasim pe un buget care are 3,14% din PIB , asa cum spune bugetul cetateanului, adica 4,4 miliarde de euro.
- Cu un astfel de buget, obiectivele pe care le-am laudat la investirea domnilor ministri, si frumoase intr-adevar, si un program de guvernare as spune eu aplicat catre elev, dar si catre profesor, sunt greu de indeplinit. Nu stiu ce guvern trebuie sa mai vina sa inteleaga odata ca sansa Romaniei o reprezinta invatamantul si cercetarea.
- Cat va trebui sa mai asteptam sa invatam de la finlandezi, de la norvegieni, de la suedezi, daca vreti si de la nemti - ca n-aveau ce manca dupa al doilea Razboi Mondial cand au dat 8-9% din PIB, de la japonezi. Noi ce dorim?
- A spune ca nu sunt bani, ca nu am o paine sau cum spunea dl Chitoiu ca e un tort - cam amar tortul asta - si ca taiem felii din el. Pai nu conteaza cat de mare e tortul, 6% e 6%. Ne uitam in jur si vedem unde suntem cu aceasta scoala care in unele localitati mai este construita din chirpici.
- Va doresc succes domnilor ministri, dar daca un prim-ministru tanar, un ministru de Finante tanar, un ministru al Bugetului - Liviu Voinea - mult mai tanar si conferentiar universitar daca nu ma insel, gasesc sa copieze de la cap la coada bugetul domnului Gherghina, atunci ma intreb: de ce am cheltuit bani cu dansii pentru scoala? Pentru ca acest buget il stiu de 10 ani. Era bine macar sa se schimbe programul, softul. Sunt cifre la a treia zecimala copiate din bugetul lui Boc. Inseamna ca a fost bun bugetul lui Boc.
- De aceea sunt revoltat si indiferent de consecinte, pentru ca nu mai sunt o tanara speranta dupa al saselea mandat in Parlament si in aceasta comisie, cel putin la rectificare - si aici ma adresez in primul rand domnilor ministri, dar si doamnei ministru si domnului presedinte Tilvar (Angel Tilvar, presedintele Comisiei pentru invatamant din Camera Deputatilor - n.red.) - sa nu mai avem situatia din 2011 cand bugetul invatamantului a fost rectificat in minus.
Am si eu niste amendamente: de crestere la 6% din PIB, chiar prin majorarea deficitului bugetar. Mai am amendamente care privesc scolile din colegiul meu si pe care o sa le discutam la timpul respectiv.
- Sper ca nu va fi nevoie sa ajung sa conduc Camera Deputatilor din postura de decan de varsta ca sa vad odata pentru totdeauna aplicati cei 6% din PIB pe care ii plimbam din 2006 ca moastele Sfintei Paraschiva. Scoatem afara sa vada publicul o data pe zi si pe urma restul de zile in tot anul il ducem inapoi la 3%.

QUOTE
Cristiana Anghel, învățătoarea grevistă, vede altfel realitatea din Senat

În luna decembrie a anului trecut, Cristiana Anghel (PC) spunea că va renunța la funcția din Parlament dacă bugetul Educației nu va crește. Acum le mai dă răgaz un an colegilor din Guvern.

Odată cu proiectul de buget pe 2013, guvernul condus de Victor Ponta a ratat testul respectării promisiunilor electorale. Alocarea a doar 3,14% din PIB domeniului Educației este departe de acel 6% la care s-a angajat USL, prevăzut și în Legea Educației/b]. Ajunsă membru PC, senator și chiar membră a Comisiei de învățământ, Cristiana Anghel, învățătoarea care, în 2010, a stat 70 de zile în greva foamei, nu a mai cerut nici ea mai mulți bani pentru profesori, pentru că a văzut cum stau lucrurile "în realitate". "Nu sunt mulțumită de ceea ce se întâmplă în sistem, dar [b]am și realizat că anul acesta este important să plătim cele 5 miliarde de euro la FMI", a explicat, ieri, pentru EVZ, Cristiana Anghel. Senatoarea, care, în luna decembrie, amenința cu plecarea din Parlament, dacă Guvernul va amâna majorarea bugetului pentru Educație, s-a răzgândit. Anul acesta le mai dă o șansă guvernanților. "Începând de anul viitor nu voi mai înțelege, mai ales dacă va crește bugetul Curții Constituționale, de exemplu", a spus Anghel, subliniind că banii pentru Educație sunt "oricum" mai mulți decât în 2012. Și-a retras amendamentul  Fosta grevistă a foamei nu-și amintește ca Victor Ponta să fi promis 6% din PIB pentru Educație. "A spus că va încerca să dea învățământului sume mai mari", îl scuză ea pe premier. Anghel, de fapt, a inițiat ea însăși un amendament în acest sens la bugetul pe 2013, dar și l-a retras. Cât despre creșterea salariilor cadrelor didactice, și aceasta va trebui să mai aștepte. Întrebată despre greva foamei care a făcut-o cunoscută, fosta învățătoare explică acum că doar primele trei zile au fost ca protest față de neacordarea măririlor salariale promise de PDL profesorilor. "Următoarele zile am continuat greva nemulțumită că în România nu există stat de drept", a spus ea. Singurul nemulțumit  Deputatul PSD Anghel Stanciu a fost singurul care și-a exprimat nemulțumirea față subfinanțarea învățământului. "În loc să creștem bugetul Educației, plimbăm acest 6% din PIB, din 2006, ca moaștele Sfintei Paraschiva" spus el. L-a pus la punct Victor Ponta: "Dacă poate cineva să înmulțească banii din buget ca în minunile biblice, eu sunt fericit", a comentat premierul. În Opoziție, USL vroia 6% din PIB Pe vremea când se aflau în Opoziție, reprezentanții USL s-au plâns de multe ori că învățământul este subfinanțat, promițând că această problemă va fi rezolvată odată ce ei vor ajunge la guvernare. Când Emil Boc a decis amânarea alocării a 6% din PIB de la 1 ianuarie 2012 la 1 ianuarie 2013, senatorul PSD Ecaterina Andronescu a luat foc. Ea declara că decizia Guvernului este ilegală și va degrada până la colaps învățământul. Amânarea aplicării cu doi ani a Legii Educației va face ca subfinanțarea învățământului să devină critică, mai spunea Andronescu.
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 7 Feb 2013, 08:42 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.160
Înscris: 18 Jan 10


Cuantificarea proceselor educaționale

Imagine atașată
Imagine atașată


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 12 Mar 2014, 09:43 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03




--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 18 May 2014, 10:58 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
România se situează detașat pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de sărăcie a copiilor

România se situează detașat pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de sărăcie a copiilor. Aceasta este de 1,3 ori mai mare decât la vecina noastră ceva mai puțin prosperă, Bulgaria, și de opt ori mai ridicată decât media celor mai mari patru țări ale UE. Datele au fost prelucrate de UNICEF și vizează neîndeplinirea a două sau mai multe din 14 criterii stabilite uniform pentru 27 de state ale UE, Norvegia și Islanda.
Aceste criterii, aplicate pentru copiii cu vârste între 1 și 16 ani, includ cerințe ale unui trai civilizat, pornind de la trei mese pe zi, dintre care una cu carne, trecând prin posibilitatea de a avea haine noi și spațiu pentru a învăța și până la sărbătorirea zilei de naștere sau a unor evenimente religioase.

user posted image

user posted image

user posted image

(...) Copiii percep discrepanțele de nivel de trai mult mai acut, deși tocmai ei nu pot întreprinde mai nimic pentru a schimba această stare de lucruri.  (...) Dacă nu introducem politici radicale care să ne întoarcă rapid în Europa (unde până și bulgarii au rămas la limită, deși cu venituri situate sub ale noastre), ne vom confrunta în perspectivă cu probleme sociale grave, de la calitatea forței de muncă și până la delincvența în creștere rapidă.


--------------------
Mesaj personal
Top
ancanegrescu
Trimis: 28 May 2014, 03:06 PM


Utilizator
**

Grup: Members
Mesaje: 14
Înscris: 25 Apr 14


sunt de acord cu tot ce s-a discutat mai devreme....tocmai de aceea fiul meu a plecat la studii in Anglia printr-o agentie numita Mirunette.Ofera consiliere pentru admiterea la facultate in strainatate. Recomand tuturor sa apeleze cu incredere la ei si sa isi trimita copii la studii in afara pentru a putea invata ceva.
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 28 May 2014, 04:33 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.160
Înscris: 18 Jan 10


Educația sub semnul creativității reprezintă "cheia" cu care tinerii valoroși deschid larg orizontul pentru România de mâine.

Acest mesaj a fost modificat de către Vasile Tudor la data 28 May 2014, 04:41 PM


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 10 Jul 2014, 07:21 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Bugetul Educației s-a dublat în ultimul deceniu, iar numărul de elevi a scăzut. De ce nu crește calitatea absolvenților? Cine este responsabil?



--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 12 Nov 2014, 10:42 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Federatia Editorilor din Romania: "Industria cartii a ajuns in Romania la cel mai jos nivel de dupa 1990"

In ultimii cinci ani au disparut doua treimi din edituri si numarul angajatilor din industria cartii s-a redus cu aproape 50%, in Romania. Aceasta este una dintre concluziile Conferintei nationale a editorilor si difuzorilor de carte din Romania, care s-a desfasurat in perioada 7-8 noiembrie la Sinaia, anunta intr-un comunicat Federatia Editorilor din Romania.

"In anul 2013, din cele 1.420 edituri care au rezistat recesiunii economice, crizei lecturii si interventiei haotice a statului in domeniu, 898 (63,2%) n-au produs mai mult de 10 titluri si doar 45 de case si grupuri editoriale au trecut de 100 de aparitii. Piata de carte nu valoreaza mai mult de 90-100 milioane euro (la pretul de coperta), incluzand aici manualele si editiile de chiosc (carte +ziar). Practic, la noi se cumpara o carte pe an pentru fiecare locuitor, in timp ce in tarile vestice media este de 7 ori mai mare", se arata in comunicat.

Cele mai importante cauze care contribuie la o piata subdezvoltata a cartii in Romania sunt nivelul scazut al puterii de cumparare in randul populatiei, problemele sistemului de distributie (mai ales diminuarea 'tragica' a numarului de librarii), lipsa strategiilor si programelor guvernamentale in domeniul industriei editoriale, carentele cadrului legislativ, esecul sistemului de invatamant de a stimula lectura, valorile, educatia, sustin editorii. (...)


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 24 Mar 2015, 10:55 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


confused59.gif confused59.gif confused59.gif
QUOTE
Geniul medicinei își dă casa pe o carte

Geniul neurochirurgiei românești și unul dintre cei mai mari neurochirurgi ai lumii, academicianul născut la Darabani, Leon Dănăilă își vinde apartamentul, singurul bun pe care îl deține, pentru a face rost de banii necesari tipăririi unei cărți de specialitate.(...)

Autor și coautor a peste 40 de cărți de specialitate, acad. prof. dr. Leon Dănăilă a plătit în urmă cu trei ani 130.000 de lei pentru publicarea celor trei volume ale tratatului „Functional neuroanatomy of the brain”. Cum sponsori nu se mai găsesc, iar posibilitățile sale financiare sunt extrem de reduse, pentru publicarea următorului tratat de neorochirurgie la care spune că ține foarte mult va încerca să facă rost de bani într-un mod ce-i va aduce prejudicii. „Acum scriu încă o carte și mă gândesc cum s-o plătesc. Dar am găsit o soluție - eu am donat casa de la Darabani și tot ce am acolo Primăriei, iar casa soției de la Davidești, Argeș, am donat-o tot Primăriei. Am apartamentul în care stau ca avere și acum m-am trezit că nu am bani cu ce să public. Am găsit pe cineva să-i vând apartamentul în care stau, cu condiția să stau în el până când mor și-mi dă o sumă de bani și așa o să pot publica o altă carte pe care o am aproape”, spune Leon Dănăilă.

Potrivit academicianului, venitul său lunar, obținut de la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare se ridică la 2.500 de lei, lucru demonstrat și de fluturașul de salariu. Mai mult, profesorul consultă gratis pe oricine, de la politicieni și oameni de afaceri, până la boschetari. Pe ușa cabinetului său este chiar lipit un afiș pe care chiar scrie că toate consultațiile oferite de acad. prof.dr. Leon Dănăilă, de luni până vineri între orele 7.00 și 8.00, sunt gratuite.

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu[b], a fost contactat de reporterii „Monitorului” pentru a-și expune punctul de vedere în această chestiune, însă consilierii săi au susținut că [b]oficialul a avut un program extrem de încărcat și nu a avut timp să se documenteze.
QUOTE
Leon Dănăilă s-a născut la data de 1 iulie 1933, în orașul Darabani (jud. Botoșani).
(...)

Realizări profesionale[modificare
Datorită acestor specializări și aplicării celor mai moderne tehnici operatorii, a reușit să facă operații neurochirurgicale din cele mai complexe și să scadă mortalitatea operatorie la procente comparabile cu ale celor mai renumite clinici de neurochirurgie din lume. Astfel, în cazul neurinoamelor de acustic a redus mortalitatea operatorie de la 51% la 4%, iar în domeniul anevrismelor intracerebrale de la 49% la 4%. Aceste rezultate se datorează unei tehnici operatorii bine pusă la punt, precum și faptului că a introdus în arsenalul sălii de operație din Romania microscopul operator (1979) și laserul (1984).

Până în prezent a efectuat peste 27.000 intervenții chirurgicale din care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul.

Gradul de dificultate al intervențiilor chirurgicale (anevrisme intracraniene - peste 2700, malformații arteriovenoase peste 300, neurinoame de acustic peste 350, tumori hipofizare peste 250, meningioame peste 1300, tumori de trunchi cerebral, tumori medulare, tumori intraorbitare, tumori de bază a craniului, tumori intraventriculare, tumori de glandă pineală etc). Numărul mare al acestora precum și excelentele rezultatele obținute postoperator prin reducerea semnificativă a mortalității (sub 4%) îl situează în rândul celor mai mari neurochirurgi din lume.

(...)
Brevete, cărți și lucrări științifice
Deține 18 brevete de inventator și 10 de inovaor. Este autor a 39 cărți de specialitate dintre care menționăm :

Nerurinomul Spinal – Teză de Doctorat 1972
Tratat de Neurologie – vol.1 – Editura Medicală 1979,
Tratat de Neurologie – vol. II – Editura Medicală 1980,
Tratat de patologie chirurgicală – vol.IV – Editura Medicală 1983,
Sistemul arterial aortic. Patologie și tratament chirurgical vol. II - Editura Medicală 1983,
Psihoneurologie - Editura Academiei RSR 1983,
Bolile Vasculare ale Creierului și Măduvei Spinării vol II. Bolile vasculare ischemice. Partea a II-a - Editura Academiei RSR 1984
Bolile Vasculare ale Creierului și Măduvei Spinării vol. III Hematoamele Intracraniene și Spinale Editura Academiei RSR 1985,
Romanian Neurosurgery vol.I Editura Academiei RSR 1986 ,
Romanian Neurosurgery Vol. II Editura Academiei RSR 1987
Tromboembolismul Cardiovascular Editura Științifică și Enciclopedică 1987,
Ateroscleroza Cerebrală din Sistemul Carotidian Editura Științifică și Enciclopedică 1988
Chirurgia Psihiatrică Editura Academiei RSR 1988
Tratamentul Tumorilor Cerebrale Editura Academiei Române 1993 Maladia Alzheimer Editura Militară 1996,
Sculptură în creier Editura Du Style 1998;
Apoptoza, Editura Academiei 1999;
Tratat de Neuropsihologie, Editura Medicală 2000 (Ediția II-a, 2002);
Actualități și perspective în Neurochirurgie Editura Național 2000;
Atlas de patologie chirurgicală a creierului” Editura Moonfal Press 2000;
Lasers in Neurosurgery Editura Academiei 2001;
Atlas of Surgical Pathology of the Brain Editura Moonfal Press 2001;
Vascularizația arterială și venoasă a creierului Editura Tipart Group (2001),
Sinteze Neurochirurgicale Editura Ceres (2001),
Apoptoza (Ediția II-a -revăzută și adugită), Editura Academiei 2002;
Ateroscleroza cerebrală ischemică Editura Medicală 2004;
Atlas de patologie cerebro-vasculară Editura Cartea Universitară București (2005);
Programed cell death in the vascular diseases of the brain Editura Cartea Universitară București (2005);
Clinica și morfopatologia proceselor expansive ale sistemului nervos central Editura Cartea Universitară București (2005);
Cerebrovascular malformations - an atlas of histopathology and ultrastructure, Editura Cartea Universitară București (2005);
The vascular wall and the intracerebral hemorrhage – an atlas of light and electron microscopy, Editura Cartea Universitară București (2005),
Hemoragia Subarahnoidiană Anevrismală - Editura Cartea Universitară București (2006);
The interstitial cells of the human brain - Editura Cartea Universitară București (2006), * Cerebral Vascular Occlusions – an atlas of hystopathology and ultrastructure (2006) - Editura Cartea Universitară București,
Tratat de Neuropsihologie vol II Editura Medicală (2006),
Patologia neurochirurgicală a hipofizei – Editura Didactică și Pedagogică (2006),
Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular Tumorigenesis in the Brain – an atlas of cerebrovascular cytohistopathology - Editura Cartea Universitară București (2007),
Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular tumorigenesis in the Brain – an atlas of cerebrovascular cytohistopathology – second edition (2007),
Anevrismele cerebrale - Editura Academiei Române 2007

http://ro.wikipedia.org/wiki/Leon_Dănăilă

Oare ministrul Educației și Cercetării Științifice are tot așa "un program extrem de încărcat" care nu îi permite să se ocupe și de astfel de "amănunte nesemnificative"?! Oare toți ceilalți "guvernanți responsabili" din tot felul de "comitete și comiții" (departamentale, inter-ministeriale, naționale, etc.) au și ei un astfel de "program extrem de încărcat"???!!!

În orice caz, nu poți decât să ajungi la concluzia că o țară care așa înțelege să își trateze VALORILE (atâtea câte au mai rămas și încă nu au luat calea pribegiei) nu mai are nici un viitor și pur și simplu nu merită să mai existe pe suprafața pământului...

Acest mesaj a fost modificat de către little_john la data 24 Mar 2015, 10:57 AM


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 23 May 2015, 10:12 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
România a ocupat anul trecut locul 26 din 28 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește părăsirea timpurie a sistemului de învățământ, având în continuare una dintre cele mai mari rate ale abandonului școlar

Astfel,  peste 18% din românii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul nu și-au exprimat în niciun fel dorința de a-și con­tinua studiile anul trecut. Iar procentul acestora este din nou în creștere, după un 2013 și un 2012 în care românii începuseră să fie mai preocupați de continuarea studiilor. Astfel, un alt subcapitol al educației plasează România pe o poziție net defavorabilă în UE, având în vedere că țara noastră mai ocupă locuri codașe și în ceea ce privește finanțarea sistemului de învățământ, salariile acordate profeso­rilor sau investițiile făcute de stat pentru fiecare elev.

user posted image


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 16 Jun 2015, 07:25 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Cu ochii pe scoala

Solomon Marcus

Am în față un test de matematică propus recent la clasa a patra primară. Câteva zeci de întrebări, toate cerând efectuarea unor calcule. De câteva ori e nevoie și de un mic raționament. Aplicarea atentă, corectă a regulilor de efectuare a celor patru operații aritmetice garantează reușita. Acestui test i se atribuie o deosebită relevanță, suntem anunțați că cei care obțin un punctaj superior au perspectiva de a deveni peste ani participanți cu succes la olimpiade naționale și chiar internaționale.

Calculul, în totă generalitatea sa, este una dintre competențele umane fundamentale, ne naștem cu această predispoziție. A fost nevoie de un efort istoric pentru a se realiza o analiză moleculară a calculului uman în componentele sale ireductibile, efort care a culminat prin rezultatul britanicului Alan Turing în urmă cu 80 de ani, prin ceea ce știința desemnează cu sintagma mașina Turing și care a prefațat calculatorul electronic pe bază de program realizat de John von Neumann și echipa sa în 1948. În mod inadmisibil, acest itinerar, care realizează trecerea de la calculul tradițional, numeric, la calculul calitativ, cu entități de natură abstractă, nespecificată lipsește din programa școlară.

Dar calculele pe care le avem în vedere în cele ce urmează revin la o simplă aplicare rutinară a unor reguli. Ceea ce se intâmplă la clasa a patra se repetă la clasele următoare iar problemele propuse la bacalaureat intră și ele în același scenariu al calculelor de rutină repetate la nesfârșit. Desigur, de fiecare dată un alt tip de calcule, culminând cu matrice, cu derivate și cu integrale la ultima clasă iar la bacalaureat cu de toate.  Nu negăm necesitatea însușirii lor, ci modul în care ele acaparează viața școlară și nu lasă loc atâtor stări de grație pe care școala le-ar putea prilejui.

Să încercăm să analizăm această proliferare a regulilor de operare, a căror stăpânire este considerată drept scop principal al educației matematice, dacă nu singurul ei scop. Nu e greu de ghicit atracția pentru acest mod de a vedea educația. A reduce matematica la aspectul ei operațional, sintactic revine la a o încorseta în logica binară corect-greșit , baremurile de evaluare se construiesc fără dificultate, în avantaj pentru evaluatori, iar asimilarea cunoștințelor necesare pentru a face față cerințelor respective revine aproape exclusiv la un efort de memorie și de atenție, în aparent avantaj pentru  elevi. Pe măsură ce se avansează sintaxa matematică se complică și ea, are subtilitățile și capcanele ei, pe care le speculează olimpiadele inernaționale  de matematică și cercetarea matematică, sintaxa și semantica interacționează tot mai complex. Dar asta este o altă poveste.

Să fie oare accentul aproape exclusiv pe modul de operare direcția potrivită pentru educația școlară? Nu, nu este. Nevoia de sens, de semnificații, de idei este mutilată. Ne aflăm în prezența unei patologii care de multă vreme își arată efectele negative. Este sacrificat limbajul natural. Simbolurile, fie ele numerice, literale sau de altă natură, devin acaparatoare, în dauna cuvintelor. Limba română este marginalizată, schilodită. Cele câteva cuvinte admise sunt câteva imperative de tipul Să se arate că. Dar o educație sănătoasă are nevoie de întrebări, de ipoteze, de explicații, de argumentare, de idei, de istorie, de comentarii; toate acestea apar rar în matematica școlară și nu sunt posibile fără cuvinte. Să ne mirăm că tot mai mulți elevi resping matematica, resping școala?

La vârsta școlii primare, copilul își apropie lumea pe cale senzorială, intuitivă, empirică, afectivă, emoțională.  Numere și cuvinte, culori și sunete,  gusturi și mirosuri îl asaltează din toate direcțiile.  Lumea numerelor și lumea cuvintelor sunt legate prin relații multiple și profunde, dar în educație aceste relații sunt aproape total ignorate. Există un alfabet al culorilor, cele 7 culori ale curcubeului, și un alfabet muzical, cele 7 note ale scalei diatonice, o adevărată coardă vibrantă unea imaginar Pământul și Cosmosul, pe vremea vechilor greci,  și din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat legăturile dintre toate aceste universuri. Acea muzică a sferelor care încânta lumea antică s-a făcut mereu auzită de-a lungul istoriei, dar programele școlare au ignorat-o. Aspecte ale acestor legături pot fi prezentate diferențiat, după gradul lor de accesibilitate, pe parcursul școlii primare și apoi, în continuare, la gimnaziu și la liceu.
Mai e nevoie să argumentăm potențialul cognitiv și ludic al acestor lucruri, gradul lor ridicat de atractivitate?

Să mai ținem seamă de faptul că simbolismul numeric ca și celelalte sisteme de simboluri la care ne-am referit sunt încărcate de semnificații culturale asociate cu marle tradiții ale omenirii și ele ar fi trebuit să intre în atenția educației școlare, desigur, pentru fiecare găsindu-se locul potrivit ca accesibilitate. In actuala birocrație educațională, ar fi trebuit ca la matematică, dar și la religie să se urmărească acest aspect al culturii. Școala a găsit a treia cale, ignorându-le.
Cum să se realizeze programul pe care tocmai l-am schițat si pe care-l  vom urmări în continuare,  în condițiile împărțirii pe discipline a educației timpurii, la clasa zero și la clasele primare? Dacă un lucru are ramificații in două discipline diferite, el riscă sa nu intre in niciuna dintre ele și exact așa s-a întâmplat. El nu mai intră în competența cuiva. Așa s-a ajuns la o stare cvasigenerală  de incultură.

Disciplinele au apărut foarte târziu în istorie, s-au cristalizat abia în urmă cu câteva sute de ani, o imens de lungă perioadă de timp învățarea s-a făcut fără vreo împărțire pe discipline iar evoluția educației unui copil ar trebui să fie în acord cu istoria. Împărțirea pe discipline la școala primară ese o piedică majoră în calea unei educații conforme cu nevoile vârstei respective. Abia la gimnaziu ar trebui să apară segmentarea pe discipline, dar nu ca acum, cu discipline care nu prea colaborează, nu comunică între ele, ci cu discipline aflate într-un metabolism puternic; iar clasele superioare ale liceului ar trebui să facă pași clari spre transgresarea granițelor disciplinare, spe transdisciplinaritate, fără de care nu se poate înțelege cultura ultimilor o sută.

Intorcându-ne la vârsta școlii primare și chiar preșcolare, nu pot lipsi din educație acele elemente care-l insoțesc mereu pe copil: propriul său corp, persoanele care alcătuiesc familia sa, universul tehnologic în care trăiește, aspectele economice și financiare care apar la tot pasul, . Eram la o gradiniță din Oradea și îl invit pe un copil să numere degetele de la mână. Le numără și imi declară triumfător: cinci. Îi cer sa le numere și pe ale mele, apoi pe ale unui coleg și descoperă mereu, cu mirare, același rezultat. Educația mirării și întrebării este esențială la toate vârstele, dar mai cu seamă la copii. Să-și mențină și să-și dezvolte capacitatea de a se mira și de a-și pune întrebări, inclusiv acele întrebări la care, la vârsta lor, nu poate căpăta un răspuns sau poate nu îl va căpăta niciodată. Școala ignoră aproape total această obligație a ei.

Dar universul familiei? Invită-l pe copil să descopere identitatea părinților săi, a bunicilor, a străbunicilor etc și va asimila cu această ocazie o lecție care ține și de geografie, și de istorie, și de economie, de psihologie, de sociologie, fără ca acestea să fie numite,  o lecție de tot ce vreți, inclusiv de matematică, deoarece strămoșii săi merg după un șir de numere care sunt toate puteri ale lui 2 iar când îl vei întreba de câte ori să-l tot înmulțim pe 2 cu el însuși va descoperi că această întrebare, aplicată la strămoșii săi,  îl depășește, dar curiozitatea sa, nevoia de a înțelege lumea vor fi stimulate. Copilul retrăiește, reface acea perioadă istorică în care nu apăruseră încă disciplinele, să-i respectăm personalitatea.

Mai mult decât adultul și altfel decât acesta, copilul, adolescentul sunt marcați de universul tehnologic în care trăiesc. Câte probleme, de toate felurile, apar în interacțiunea copilului cu acest univers tehnologic, de la televizor și internet la telefon mobil și la jocurile pe care ele le prilejuiesc! In loc de a fi incorporate educației școlare, ele sunt lăsate la voia întâmplării. Analfabetismul computațional face ravagii. Frecventarea haotică a internetului, în cel mai bun caz dedicată rețelelor de socializare, contrastează cu nevoia imperioasă de a se articula internetul la cultura tradițională și de a folosi, prin cuvinte-cheie potrivite, resursele nelimitate ale internetului descoperirea de conexiuni între chestiuni aparent fără legătură între ele.

Ajungem astfel la nevoia educației conviețuirii într-o lume globalizată. Internetul și limba engleză ar trebui sa aibă aici un rol esențial în împrietenirea copiilor de pretutindeni, în respectul pentru diferențele de naționalitate, religie, rasă, culoarea pielii, vârstă, [***], limbă, nivel de cultură etc. Să se deprindă a considera, de la cea mai fragedă vârstă, că ceea ce contează în primul rând este faptul de a fi oameni iar violența se exclude din relațiile umane. Cât de departe suntem de acest deziderat!  Să ne mai mirăm de rata tot mai ridicată a abandonului școlar? Ce e de făcut?

1.    Să punem o frână schizofreniei calculelor nesemnificative.
2.    Să ținem seamă de faptul că scopul principal al școlii nu este pregătirea pentru universitate. Școala trebuie sa se motiveze prin ea însăși și tot mai frecvent eșuează in această privință. O mare parte din materia prevăzută acum de programa de matematică nu îndeplinește această condiție, trebuie fie eliminată, fie drastiic scurtată.
3.    Împărțirea pe discipline înainte de gimnaziu și practica unor discipline a căror interacțiune este slabă produc mari daune deschiderii orizontului școlarilor spre marile comori ale culturii, spre tradiții, spre istorie, de natură să vină în întâmpinarea nevoilor spirituale și  sufletești ale vârstei școlare, a nevoii firești de reprezentare integrativă, holistică, a nevoii de a da un sens vieții.
4.    Învățarea nu constă în primul rând în însușirea unor moduri de operare, chiar dacă acestea sunt cele mai vizibile. Ne naștem cu nevoia de a învăța și cu ea trăim pe tot parcursul vieții. Este pentru ființa umană ceea ce este respirația pentru corpul uman.
5.    Școala trebuie să dezvolte nevoia noastră de retrospectivă, nevoia de a ne nedumeri acolo unde anterior crezusem că ne-am lămurit; nevoia noastră de punere sub semnul întrebării; nevoia de explicație, de argumentare, de ezitare, de contemplare, de poveste, de poezie, de încântare. Nu doar să răspundă la întrebările altora, cum se întâmplă acum, ar trebui să fie menirea elevului, ci să fie educat și stimulat să construiască întrebări și să descopere  că fiecare răspuns la o întrebare generează noi întrebări. De aceea creația umană este inepuizabilă.

Baremurile practicate in evaluarea prestațiilor candidațiilor la diverse examene, prin ambiția lor de a evalua farmaceutic calitatea acestora, ar merita o discuție specială. Am urmărit de multe ori lucrările scrise ale candidaților și am realizat inadecvarea acestor baremuri, de multe ori generatoare de umor involuntar. Diversitatea infracțiunilor comise de candidați depășește de departe imaginația autorilor de baremuri și infracțiuni dinre cele mai grave rămân neevaluate. Baremurile nefericite dictează din păcate comportamentul multor elevi și contribuie semnificativ la eșecul școlar.


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 12 Jul 2015, 04:25 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Un elev japonez din Bacau, evacuat dupa dezastrul de la Fukushima, vorbeste perfect limba romana si e olimpic la istorie

Evacuat în Bacău după dezastrul de la Fukushima, un elev japonez uimește pe toată lumea. În trei ani a învățat perfect românește, a obținut 9,25 la Evaluarea Națională la Limba și literatura română și este olimpic la istorie.

Ceea ce poate părea de neimaginat pentru un român a reușit un băiat de 13 ani, din Japonia. În doar trei ani de școală, Kevin Kashiwazaky nu numai că a învățat la perfecție limba română, dar și obținut 9,25 la Evaluarea Națională la Limba și literatura română, este olimpic la istorie și unul dintre cei mai buni elevi din clasă. Și asta fără măcar un minut de meditații, și nu oriunde, ci într-un sătuc din județul Bacău, și doar printr-o voință uimitoare și o tenacitate specific japoneză.

După Fukushima
Destinul lui Kevin și a familiei sale s-a schimbat brusc după data de 11 martie 2011, când la Fukushima s-a înregistrat cel mai mare seism din istoria Japoniei și al doilea de pe continent, cu o magnitudine de 9,0 pe scara Richter, urmat de un violent tsunami. Seismul a provocat și explozia centralei nucleare din localitate. În urma dezastrului, peste 20.000 de oameni au murit sau au fost dați dispăruți, iar peste 160.000 au fost evacuați din localitate și din zonele învecinate ca urmare a riscului ridicat de radiații. Printre ei s-au aflat și frații Kevin și Marius Kashiwazaky care, împreună cu mama lor, locuiau la mai puțin de 200 de kilometri de Fukushima.
Cei doi frați și-au adunat în grabă strictul necesar și, împreună cu mama lor, Maria Kievici, au fost îmbarcați într-un avion militar românesc și au ajuns în satul Verșești, comuna Sănduleni, pe malul Tazlăului, unde Maria are o soră, pe Gabriela Kievici. În momentul dezastrului, Maria era despărțită de soțul său japonez și avea dublă cetățenie, la fel ca și cei doi copii ai săi, astfel că aceștia au fost considerați refugiați români.

Își lua notițele în japoneză și apoi le traducea în română
Pentru Kevin și Marius, venirea în România, despre care auziseră doar de la mama lor, a fost ca o binecuvântare, deși niciunul nu știa o boabă românește. “Ne-am acomodat foarte repede. Cel mai mult ne-a impresionat faptul că aveam multă libertate, mult spațiu, multă verdeață, puteam să mergem unde voiam. Am văzut pentru prima oară animalele, păsările, ne fascinau până și banalele gâze. Acolo, în șase clase, eram peste 750 de elevi și profesori, și totul era foarte rigid, aproape mecanic. Practic, eram niște roboți, spun cei doi frați ajunși dintr-un apartament de oraș ticsit din Țara “ Soarelui Răsare” pe malul Tazlăului.

Cum era normal, cei doi și-au continuat studiile la școala din sat, unde au repetat un an pentru echivalarea claselor, iar în trei ani au ajuns primii din școală. “Nu știau niciun cuvânt în limba română și le-a fost foarte-foarte greu. Kevin doar înțelegea vag câte ceva, dar nu știa să scrie și să citească. Toate notițele și le lua în japoneză, apoi venea acasă, le traducea și le rescria în limba română. Efectiv ca un elev de clasa întâi”, spune Gabriela Kievici, mătușa la care cei doi frați locuiesc în prezent, și de care are grijă ca de ochii din cap.

Ceea ce la început părea de neimaginat s-a întâmplat și în doar trei ani cei doi frați au devenit premianți. Acum vorbesc și scriu perfect românește, Kevin este chiar olimpic la istorie, iar Marius îi calcă apăsat pe urme. Cu media generală de 9,37, Kevin va fi din acest an elev la Colegiul “Vasile Alecsandri” din Bacău, vrea să termine o facultate și să devină translator, iar Marius visează să ajungă biolog marin. Ei spun că s-au îndrăgostit de România și că nu s-ar mai întoarce niciodată de unde au plecat.

Umiliți de statul român
Toate bune și frumoase până când Maria Kievici a aflat că acum îi este datoare statului român. Deși inițial toată lumea știa că avionul cu care veniseră era unul gratuit, pus la dispoziție de stat din considerente umanitare pentru refugiați, femeia a fost înștiințată că are de achitat 9.000 de lei pentru călătoria din Japonia spre România, efectuată în urmă cu trei ani. Cum nu are nicio sursă de venit, femeia a plecat la muncă în străinătate, de unde le mai trimite copiilor rămași acasă câțiva bani, dar nu crede că va putea vreodată să achite datoria pe care acum statul român i-o pretinde. O datorie pe care, cel puțin moral, au plătit-o deja copiii ei, prin seriozitatea, devotamentul și rezultatele deosebite obținute de aceștia. Rezultate pe care, cu siguranță, niciun român nu le-ar fi obținut în Japonia într-un timp așa de scurt. Sau, poate, niciodată!

user posted image
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 22 Sep 2015, 09:40 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Industria diplomelor, în colaps. Universităților private le-a scăzut profitul de 200 de ori

Scăderea promovabilității la bacalaureat și declinul demografic, concurența făcută de universitățile de stat și scumpirea traiului sunt câteva dintre explicațiile care pot lămuri prăbușirea bruscă a unei „industrii“ care a beneficiat de un real sprijin politic, dar care a plasat performanța academică în zona umbrelor.

De la debutul crizei economice in Romania, numarul studentilor care frecventeaza universitatile private a scazut considerabil, odata cu veniturile acestora. In 2009, institutiile private de invatamant superior din Romania au inscris 127.000 de tineri, pentru ca pana in 2014, numarul sa scada de sase ori, la 22.000. Reducerea se reflecta si in veniturile inregistrate de cele mai mari sase universitati private din tara: cu 33 pana la 141% mai mici, potrivit bilanturilor depuse la Ministerul Finantelor. In aceste conditii, doua institutii de invatamant superior au intrat anul trecut pe pierdere: Universitatea Spiru Haret si Universitatea Romano-Americana. Cumulat, profitul celor mai mari sase universitati private era, in 2009, de 207 milioane de lei. In 2014 a ajuns la numai un milion de lei.

Scăderea numărului de studenți se va menține
Rectorul Universității Româno-Americane, profesorul Ovidiu Folcuț, a explicat pentru „România liberă“ că defictul de 5 milioane de lei înregistrat în 2014 de instituția de învățământ pe care o conduce poate fi justificat prin faptul că s-a cumpărat o fostă bază sportivă, de câteva milioane de euro, și prin începerea lucrărilor de refacere a acesteia. Rectorul susține că la Universitatea Româno-Americană nivelul taxelor este mai mare decât la celelalte școli private, în condițiile în care nu a renunțat la organizarea unui examen de admitere. Totuși, Ovidiu Folcuț a prezentat câteva dintre cauzele care au dus la scăderea generală a numărului de studenți.

„Principala cauză este legată de evoluțiile demografice și cred că numărul foarte mare de studenți existenți în sistem, la un anumit moment, a fost excepția de la regulă și nu invers. Având în vedere că nici evoluțiile demografice viitoare nu sunt semnificativ diferite, consider că tendința se va menține și în următorii ani. Criza economico-financiară s-a suprapus peste cea demografică și acest lucru a accentuat declinul numărului de studenți, deoarece costurile vieții de student au devenit inaccesibile pentru și mai multe familii“.

Rectorul a precizat că, în plus, mulți tineri studiază astăzi în Italia sau Spania, țări unde părinții lor au migrat de mai mulți ani. Și, spune Ovidiu Folcuț, tot în afara țării au ales să studieze și absolvenții de liceu cu rezultate academice bune, speriați de imaginea negativă a învățământului românesc. „Creșterea semnificativă a numărului de locuri cu taxă în învățământul public a determinat o reducere și mai accentuată a numărului de studenți înmatriculați, per ansamblu, în universitățile particulare“, este o altă explicație. Conducătorul Universității Româno-Americane spune că încearcă să atenueze acestă tendință negativă „prin deschiderea mai multor programe de studii în limba engleză, care se adresează preponderent studenților internaționali“ și prin atragerea candidaților cu rezultate academice foarte bune care vor fi scutiți de taxe.

Cauza elevilor nepregătiți
Obstacolul de netrecut care a devenit examenul de bacalaureat pentru o mare parte dintre absolvenții de liceu este principala cauză a regresului economic al universităților private în viziune profesorului  Corina Dumitrescu, președintele Senatului Universității Creștine „Dimitrie Cantemir“ (UCDC), instituție care a înregistrat anul trecut un profit cu 69% mai mic decât în 2009. Promovabilitatea scăzută de la bac a afectat în egală măsură și instituțiile de învățământ superior de stat, a precizat Corina Dumitrescu.

„Regresul financiar al tuturor universităților din România nu are legătură cu criza economică din ultima vreme. Cauza fundamentală este reprezentată de acel număr de 500.000 de tineri care în ultimii patru ani nu au mai reușit să obțină bacul“, a menționat președintele Senatului UCDC.

Cadrul universitar consideră că situația actuală a deficitului de studenți nu doar că nu se va rezolva în perioada următoare, ci se va agrava. „Peste un an vom vorbi de 600.000 de elevi nepromovați la bac, peste încă un an de 700.000 și tot așa, până riscăm să ajungeau la un milion de tineri“. Iar această agravare are, la rândul său, două cauze profunde în învățământul preuniversitar, potrivit Corinei Dumitrescu, cea care a fost propusă în 2012 să devină ministru al Educației în Guvernul Ponta. „Orice elev vă poate spune că la clasă profesorul nu îi predă materia cum trebuie, pentru ca să meargă la meditații. Este ceva absolut sfidător. Mulți elevi nu își permit aceste meditații și ajung nepregătiți în fața examenului de bacalaureat. Problema este cunoscută, dar puțină lume are curajul să o spună“, este prima cauză identificată de aceasta. Mai mult, președintele Senatului UCDC a constatat că nici măcar diploma de bacalaureat nu garantează, de multe ori, un tânăr bine pregătit.

„Studenților le lipsesc noțiuni fundamentale pe care ar trebui să le dobândească în liceu. Iar noi, la universitate, în loc să punem o suprastructură intelectuală, trebuie să refacem baza“, a precizat profesoara.

A doua cauză a lipsei de studenți se regăsește în faptul că în România s-a renunțat la examenul de admitere la facultăți, ceea ce a făcut ca examenul de bacalaureat să devină, în percepția Corinei Dumitrescu, prea important. “S-a mutat absolut artificial accentul pe bacalaureat. Dar până la momentul în care remotivezi profesorii din mediul preuniversitar să îi facă meserie performant, ne trezim cu un milion de tineri fără diplomă de bac. Dacă s-ar introduce examenul de admitere în facultate, deja începi să salvezi destine“, este poziția cadrului universitar.

România nu are destui studenți
Asta în condițiile în care România se află deja pe ultimele locuri în Europa la numărul de tineri cu studii superioare. „Nu e reală nici percepția că România are prea mulți studenți. Suntem deja pe ultimele locuri și riscăm să rămânem chiar pe ultimul loc în UE. Pe date reale, România, în loc să aibă 40% populație tânără până în 34 de ani cu studii superioare, va ajunge undeva la 20%“, precizează Corina Dumitrescu.

Reprezentanții Universității Titu Maiorescu au identificat cauze similare pentru micșorarea veniturilor universității în ultimii cinci ani. „Vorbim de scăderea numărului de candidați, datorată, pe de-o parte, unui bacalaureat absolvit de din ce în ce mai puțini elevi, dar și de mărirea numărului de locuri la admitere în universitățile de stat concurente, pe de alta parte. În plus, o parte din profit au fost investiți pentru cofinanțarea unor proiecte europene, dar și în vederea extinderii ofertei educaționale cu noi specializări cărora le trebuie timp pentru a deveni eficiente economic“, ne-a explicat profesorul Ana Maria Birtalan, din partea Universității „Titu Maiorescu“.

Am încercat un dialog și cu re­prezentanții celorlalte uni­versități private menționate în articol, dar nu am primit nici un răspuns la solicitările noastre.

Motive directe și indirecte
Dincolo de explicațiile invocate de către conducătorii universităților private, de-a lungul anilor au existat o serie de decizii legislative care au influențat scăderea numărului studenților înscriși la facultățile private. Dacă în anul 2009 promovabilitatea la  bacalaureat era de 81,4%, procentul a scăzut constant  pe fondul introducerii camerelor de supraveghere video în sălile de examen. Astfel, în anul 2011, au absolvit doar 45% din liceeni, pentru ca în 2012 să se atingă cel mai scăzut nivel, cu doar 44% promovabilitate. Se poate observa o scădere dramatică a numărului celor care au trecut examenul de bacalaureat și care, implicit, s-au putut înscrie la o universitate.

O lovitură de imagine dată universităților private a avut loc în 2011, o dată cu intrarea vigoare a noii Legi a educației, care împărțea instituțiile de învățământ superior în trei categorii valorice. Ministerul Educației, condus la acea vreme de Daniel Funeriu, a inclus toate universitățile private în cea de-a treia categorie valorică, denumită generic „a universităților centrate pe educație“.

În plus, în jurul unor universități private au gravitat numeroase scandaluri care au influențat negativ imaginea, în ansamblu, a tuturor instituțiilor de învățământ superior. Universitățile private au fost numite, nu o dată, fabrici de diplome. Astfel, ca urmare a descoperirii unor nereguli, în iulie 2014 Guvernul a anunțat intrarea în lichidare a Universității Financiar-Bancare din București, a Universității „Mihail Kogălniceanu“ din Iași și a Universității „Mihai Eminescu“ din Timișoara.  Autoritățile au decis ca în anul universitar 2014-2015 să fie monitorizate alte trei universități private, anume Universitatea Bioterra din București, Universitatea Română de Științe și Arte “Gheorghe Cristea“ din București și Universitatea Apollonia din Iași. Dar probabil cel mai mare scandal a vizat Universitatea „Spiru Haret“, cea care în 2008 devenise cea mai mare instituție de învățământ superior din lume, cu peste 300.000 de studenți. În 2009, unul din trei studenți din România învățau la această instituție privată. Acest lucru fusese posibil și pentru că în anul 2001, ministrul de atunci al Educației Ecaterina Andronescu a dat o hotărâre care, în opinia specialiștilor, a dat posibilitatea facultăților private să nu mai ceară autorizație pentru formele de învățământ de la distanță și fără frecvență dacă aveau deja autorizație pentru aceeași specializare la zi. O serie de scandaluri izbuncite în ultimii ani care au vizat Universitatea „Spiru Haret“  s-au repercutat și în cifrele financiare. În 2009, instituția înregistra un profit de 168 de milioane, dar de atunci veniturile sale au fost în scădere continuă, astfel încât anul trecut s-a încheiat cu un minus de 12 milioane de lei.

Ecaterina Andronescu a mai dat o mână de ajutor universităților private (chiar dacă indirect) desființând în timpul mandatului ei de ministru din 2009 școlile profesionale. De asemenea, Ecaterina Andronescu a încercat să ajute universitățile - pe fondul scăderii numărului de studenți – propunând înscrierea celor care nu au luat bacul într-un an universitar pregătitor.

Scădere mai mică la stat
Numărul studenților înscriși în anul I de studii la universitățile private, în anul universitar 2013/2014 a fost de aproape șase ori mai mic decât în 2008/2009, conform unei ana­lize realizate de portalul Economica.net. În același timp, la universitățile de stat, numărul tine­rilor care au fost admiși în anul I, la buget și cu taxă, a scăzut de numai 1,5 ori.  Trei universități private din țară au terminat 2014 în pierdere, după câțiva ani de scădere:
Universitatea „Spiru Haret“, cu un minus de 12,75 milioane de lei,  Universitatea Româno-Americană, cu o pierdere de 5,27 milioane, Universitatea Creștină Partium din Oradea, cu un minus de 612 mii de lei (al șaselea an consecutiv de pierdere).


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 1 Mar 2016, 09:24 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Numărul de copii înscriși în preuniversitar a scăzut cu 10% în 5 ani. Din 1990 încoace școala românească a pierdut 1,8 milioane de elevi


Numărul copiilor înscriși în în­vă­țământul preuni­ver­sitar în anul școlar 2015-2016 a fost de puțin peste 3 mi­lioane, arată da­tele de la Ministerul Educației, în scă­dere cu 5% față de 2014, după ce în fie­care an învă­țământul românesc pierde din sta­tis­tici zeci de mii de preșcolari și elevi.

Datele de la Institutul Național de Sta­tistică (INS) arată că în 1990 Ro­mânia avea 4,8 milioane de copii în gră­di­nițe, școli și licee, iar în 2014 numărul acestora scăzuse cu 1,8 milioane.

Statistica are date doar până în 2014, însă un calcul simplu pe baza datelor publice existente arată că numai în cinci ani școala românească are un efectiv redus cu 10%, iar față de 1990 de­clinul este de aproape 40%, potrivit calculelor ZF.

Un motiv al scăderii numărului de copii înscriși la nivelul învățământului preuniversitar este scăderea natalității și anume rata scăzută a fertilității. Dacă ne uităm la generațiile de dinainte de 1989 se nășteau în jur de 360.000 de copii pe an, iar în prezent s-a ajuns la o medie de 200.000 de copii“, spune Marian Preda, profesor și decan al Fa­cul­tății de sociologie și asistență socială din cadrul Universității din București.

Învățământul preuniversitar cu­prinde copii cu vârsta între 0 și 6 ani, învă­ță­mântul preșcolar, elevii cu vârste între 3 și 6 ani, învățământul primar și secun­dar, respectiv învățământul supe­rior care poate fi liceal, profesional cu durată de minimum trei ani, cât și învă­ță­mântul post­liceal. Numărul ele­vilor din școlile ro­mânești a scăzut de la an la an cu 14 mii, până la 72 mii de elevi pe an. În anul școlar 2015-2016, sistemul preuniver­sitar de învățământ românesc a cuprins circa 3 milioane de copii, în scădere față de anul anterior cu aproximativ 154 de mii de copii, iar tendința de scădere arată că în anul școlar viitor s-ar putea coborî pentru prima dată sub pragul de 3 milioane de elevi și preșcolari.

„Problemele demografice, cât și migrația sunt probleme extrem de grave în ceea ce privește numărul copiilor înscriși în sistemul educațional preuni­ver­sitar, acesta se va înrăutăți în urmă­torii 20 de ani. În situația migrației, ro­mânii aleg să plece și să își ia copiii cu ei deoa­rece alocațiile și facilitățile în rân­dul străinilor sunt mult mai mari. De exemplu o alocație per copil în străină­tate poate ajunge la 800 de euro“, ex­plică sociologul Alfred Bulai. Feno­menul migrației prinde și familiile de români ai căror copii se nasc în străină­tate, care urmează din start grădinițe și apoi școli din statele de rezidență.

În 2013, numărul de copii români născuți de mamele de cetățenie română în străinătate a ajuns la 30.000, iar raportat la un „stoc“ total de 2,35 milioane de emigranți români rezultă o rată a fertilității de 12,5 copii la mia de locuitori, mult peste cea din țară. Numărul copiilor născuți în străinătate a fost dublu față de cel înregistrat în 2008, al doilea an cu o migrație externă semnificativă, ceea ce înseamnă că tot mai mulți emigranți români își înte­meiază familiile peste granițe.

Unii copii se nasc în străinătate. Dacă am aduna toți copiii până în 18 ani, am ajunge la aceste pierderi ilustrate de statistici“, mai spune Marian Preda. Sociologul adaugă că dincolo de migrație și de scăderea natalității și abandonul școlar trebuie luat în calcul atunci când ne raportăm la declinul populației școlare din România.

http://www.zf.ro/companii/cele-mai-ingrijo...-elevi-15090268

Acest mesaj a fost modificat de către little_john la data 1 Mar 2016, 09:25 AM

Imagine atașată
Imagine atașată


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 14 Aug 2016, 01:23 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Peste 270.000 de tineri cu vârsta între 20 și 24 de ani nici nu lucrează și nici nu învață

Unu din patru tineri români cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani, adică peste 270.000 de persoane, nu este angajat și nici nu se duce la școală sau la alte tipuri de cursuri de pregătire, arată datele publicate ieri de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Astfel, ponderea tinerilor din așa-numita generație NEET (acronimul pentru sintag­ma „Not in Education, Employment or Training“) a ajuns în 2015 la 24,1% din populația cu vârste cuprin­se între 20 și 24 de ani, înregistrând una din cele mai mari creșteri de la nivelul UE față de anul 2006, când era de sub 19% din total.

Situația în care au ajuns cei 270.000 de tineri are o explicație și în istoricul pe care l-au avut părinții lor. Tinerii care au astăzi între 20 și 24 de ani provin din familii de părinți care s-au născut în anii 1965 - 1970, care au crescut și care s-au format înainte de 1990 și care au intrat pe piața muncii în perioada tumultuoasă din primii ani de capitalism.

„Părinții tinerilor care au acum 20 - 24 de ani au asistat la mari cutremure sociale și economice. Ei au fost părtași la punerea pe butuci a industriei românești, iar mulți dintre ei au rămas fără loc de muncă și s-au mutat în acea perioadă la țară, au fost copleșiți de instabilitatea unui loc de muncă, fenomen pe care nu îl cunoșteau până atunci. Iar copiii lor au crescut fără să aibă părinții în preajmă prea mult și s-au dezvoltat într-un mediu în care pierdeau timpul la televizor sau pe jocuri pe calculator, ceea ce i-a făcut vulnerabili din punct de vedere emoțional“, a explicat Constanța Mihăescu, profesor în cadrul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Eco­nomică din cadrul ASE Bucu­rești. De asemenea, un alt factor care a influențat pregătirea slabă a unora dintre tinerii care formează astăzi generația NEET este reprezentat și de scăderea calității profesorilor care au ajuns să predea, mai ales în mediul rural. Profesorii slab pregătiți au format elevi slab pregătiți, iar educația deficitară, la care s-a adăugat și lipsa resurselor financiare, reprezintă un alt motiv pentru care unu din cinci tineri de 20 - 24 de ani nu își găsește rostul în viață.

„În plus, transformarea școlilor profesionale în școli de arte și meserii, apoi desființarea și, de curând, reînființarea acestor forme de învățământ au influențat aceste date. S-a promovat mentalitatea potrivit căreia, după clasa a VIII-a, ori faci liceul, ori nu mai faci nimic, iar această concepție a înlăturat opțiunea copiilor de a învăța o meserie. Aceste generații încă mai pot fi recuperate, dar este nevoie de proiecte de tip «a doua șansă» pentru ei“, a mai spus Constanța Mihăescu.

România are o rată de 24% a șomajului în rândul tinerilor, pe când state precum Germania se confruntă cu un șomaj scăzut, între 5 și 7%, în rândul acestei categorii de populație, pentru că tinerii sunt bine pregătiți și absorbiți de piața muncii germană.

„Deși nu avem date certe, în România tinerii care nu sunt absorbiți pe piața muncii nu își găsesc un loc de muncă deoarece nu sunt bine calificați. Ei fie sunt absolvenți de învățământ obligatoriu, fie de liceu, dar pregătirea lor nu este conformă cu așteptările companiilor. Dintr-o generație de absolvenți de clasa a opta – adică aproximativ 200.000 de persoane – 100.000 se duc la licee teoretice, 30.000 în școli profesionale și 70.000 la licee tehnologice. Dacă ar exista parteneriate reale între companii și școli pentru formarea profesională a acestor tineri, cu siguranță ei ar fi ușor de angajat“, a explicat Anca Hociotă, Manager Membership Services & Vocational Training în cadrul Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK). Ea a mai spus că spre deosebire de pregătirea în liceele tehnologice, în învățământul profesional implicarea companiilor e mai mare, iar pregătirea tinerilor este mai bună, deși diploma de tehnician este superioară, teoretic, celei obținute de la o școală profesională.


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 21 Sep 2016, 07:59 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Aveți săpun la baie, la școală? Aveți hârtie igienică? Dar colac la wc?

Sunt cel puțin cincisprezece ani de când, an de an, scriu știri despre școli care, la mijloc de septembrie, nu au încă autorizații sanitare de funcționare. Adun cifre seci, iar exprimarea a devenit, recunosc, adeseori, deja un clișeu. În acest an, sunt aproape 3.500 de școli, adică aproximativ 20 la sută din unitățile de învățământ, în care copiii fie nu au unde fie nu au cu ce să se spele pe mîini, fie nu au apă potabilă, fie nu au apă deloc iar wc-ul e o gaură împuțită în care inevitabil unul dintre ei va cădea.

(...) Iar dacă vă imaginați că asta se întâmplă doar la sate, haideți să vă povestesc ce am aflat eu anul acesta despre școlile din București, Capitala țării noastre…

Mi-am dus copilul acum o săptămână pentru prima dată la școală. După ceremonia de deschidere, prima ușă pe care am deschis-o a fost cea de la baie. Bălți pe jos, toalete fără colace, hârtie igienică și săpun NU, dar ce m-a îngrijorat mai tare a fost că lipseau și suporturile pentru așa ceva, semn că nici n-au existat vreodată.

Așa e la început de an, că și profesorii și directorii vin târziu din vacanță, mi-am zis. A trecut o săptămână, am verificat iar. Bineînțeles că situația e neschimbată. Am pornit o discuție cu grupul de părinți, pe whatsApp (că telefoane deștepte avem și dacă n-avem toalete). Încercările de a convinge părinții să cumpărăm la comun hârtie igienică și săpun au eșuat. Totuși, au fost de acord să angajăm o firmă care să igienizeze clasa, dar mi-e și jenă să povestesc despre cum a decurs dezbaterea.

Nu contează… important e altceva… Mi-am luat la rând cunoștințele, rudele, prietenii, pe toți cei care au copii mai mici sau mai mari: Aveți săpun la baie, la școală? Aveți hârtie igienică? Dar colac la wc? TOȚI părinții, dar ABSOLUT TOȚI, din Berceni și până la Piața Victoriei, mi-au spus că NU, nu există nimic din toate astea și nici n-au existat vreodată. Unii mi-au spus că-și învață copiii să se urce cu picioarele pe vasul de wc, ca să evite riscul bolilor și infecțiilor, alții că-i sfătuiesc să nu bea apă multă ,,ca să nu-ți vină să te duci” , alții că le dau dezinfectați cu gel la ei. Unii mi-au spus că oricum, nu are rost să cumperi săpun și hârtie igienică la școală pentru că dispare în cel mult o zi. Din peste douăzeci de persoane cu care am vorbit în prima săptămână de școală, niciuna nu a găsit la toaleta școlii strictul necesar.

Una dintre rude, mi-a spus chiar că, în timpul liceului, ajunsese la performanța de a rezista chiar și opt ore fără să meargă la toaletă. Dacă nu se mai punea ține până acasă fugea la toaleta de la McDonalds-ul de lângă școală. O verișoară plecată în Italia mi-a spus: ,,Tu mă întrebi dacă vreau să mă întorc, dar cum să-i explic eu copilului despre haznaua din fundul curții? Ei au la școală piscină…”

Dar nu cumva tolerăm de prea mult timp asta?

Deci eu ce-i spun copilului când îl trimit la școală? This is Sparta, mamă! Ce nu te omoară te face mai puternic?

http://www.biziday.ro/2016/09/20/aveti-sap...ca-colac-la-wc/

Acest mesaj a fost modificat de către little_john la data 21 Sep 2016, 08:01 AM


--------------------
Mesaj personal
Top
ezragsit
Trimis: 21 Sep 2016, 02:50 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 4.913
Înscris: 23 Jul 03


Ei, lipiți aici comentariul lui Funeriu despre home-schooling și vom începe să credem că școala „de stat” este un fel de sectă religioasă fanatică a înlocuirii hârtiei igienice „nenaturale” cu coceanul (la țară) ... „deștul” ... la oraș ...

Dar dl. ministru Funeriu ne învață de bine.

Dacă va fi vreodată home-schooling în România (evident unul strict controlat de Minister, să nu cumva să cumpere copilul vreun manual pentru care nu s-a luat șperțul la autorizare, sau, Doamne Ferește, să învețe după vreo programă alternativă, diferită de aia unică, din care să și rămână cu ceva...), probabil că va fi o echipă de inspectori anume desemnați de Minister, care vor vizita domiciliile elevilor și vor retrage autorizația de home-schooling celor prinși cu hârtie de toaletă și săpun prin baie...

Tare am avea nevoie de un Kafka, pentru a descrie școala berthelot-iană...

Apropo ... Kafka e inclus în vreo programă școlară din România? ... Dar Orwell?

Dar nu știu de ce bat câmpii... Shakespeare, Dostoievski, Cervantes și Twain ... la câți elevi din România ajung ... prin programe?


--------------------
„Păcat că Brucan n-a ținut cont că îndepărtându-ne de 1989 ne îndepărtăm și de educația de dinainte de 1989 și cu fiecare an de noi «stupid people» ne îndepărtăm cu câte doi de acel efemer «peste douăzeci de ani»”
Mesaj personalTrimite emailYahoo
Top
little_john
Trimis: 16 Oct 2016, 09:07 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Suntem fruntași în Europa la abandon școlar. Lipsa banilor e principalul motiv pentru care elevii renunță la școală

România este singura țară din UE cu o tendință clară de creștere a abandonului școlar, iar lipsa banilor este motivul care cântărește cel mai mult în decizia de a părăsi timpuriu școala, arată o serie de cercetări reprezentative la nivel național.

România este singura țară din Uniunea Europeană cu o tendință clară de creștere a abandonului școlar. Mai mult, România a avut în 2015 a treia cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii de către tinerii cu vârste de 18-24 de ani - de 19,1%, cu tendință de creștere, după Spania și Malta, arată cercetarea "Educație, bună guvernare, securitate națională", publicată de Centrul pentru Studiul Democrației.

România se află constant pe ultimele poziții dintre țările UE în evaluările internaționale ale calității educației. Durata medie de frecventare a învățământului, participarea tinerilor în educație școlară și pregătire profesională, proporția tinerilor care nu sunt cuprinși într-o formă de educație, pregătire profesională sau angajați sunt câteva capitole la care România se află pe ultimele locuri în clasamentele europene.

Concret, de ce crește abandonul școlar? Lipsa banilor, cel mai important motiv pentru care elevii de liceu renunță definitiv la școală

Rezultatele unei cercetări reprezentative la nivel național, publicate de autorii raportului Acces și echitate în învățământul superior, arată că motivul principal pentru care elevii de liceu renunță la școală e lipsa banilor (pentru 38,3% dintre tineri). Următoarele motive care cântăresc cel mai mult în decizia elevilor de liceu de a renunța la școală sunt problemele din familie (pentru 38% dintre elevi) și felul în care au fost tratați de profesori (pentru 14,2% dintre elevi). Al patrulea ca pondere în decizia de a abandona școala e lipsa mijloacelor de transport de acasă la liceu. Rezultatele cercetării arată că problema de fond e însăși lipsa mijloacelor de transport de acasă până la liceu, sau distanța mare dintre locuința elevului și liceu, iar nu veniturile necesare cumpărării biletului pentru un mijloc de transport. "În ceea ce privește lipsa mijloacelor de transport de acasă la liceu, trebuie subliniat că această situație nu este asociată cu prezența unor venituri scăzute ale familiei, ci cu timpul necesar pentru a ajunge la școală. Acest lucru arată că nu lipsesc resursele financiare necesare pentru a plăti biletul (abonamentul) pentru un mijloc de transport, ci chiar lipsa mijloacelor de transport sau distanța mare dintre locuință și liceu sunt posibile surse ale abandonului școlar", se explică în raportul citat.

Lipsa banilor, principalul motiv pentru care studenții din primul an din facultăți de stat renunță la facultate
19,2% dintre studenți au fost în situația de a abandona școala pe parcursul anului I de studii. Motivul principal e și în acest caz lipsa banilor. Aceasta e una dintre concluziile unei cercetări reprezentative la nivel național realizate de autorii studiului "Acces și echitate în învățământul superior din România".
De ce avem puțini absolvenți de facultate din mediul rural?
Un studiu făcut de Banca Mondială și Ministerul Educației în 2008 arată că doar 3,7% dintre tinerii din mediul rural, cu vârste cuprinse între 25-29 de ani au absolvit o facultate, față de peste 27% dintre tinerii din aceeași grupă de vârstă din orașe. "Același studiu arată că instrumentele de susținere financiară a studenților - locuri finanțate de la buget, burse, locuri de cazare în cămine, facilități de transport - sunt concepute pe baza unei filosofii care datează din anii ’60 -’70, respectiv pe bază de competiție, ceea ce face ca cele mai mari resurse să fie îndreptate către copiii care provin din cele mai bogate familii, și nu din medii dezavantajate. Fără a contesta principiul competiției, autorii consideră că este necesar să se investigheze în ce măsură aceste instrumente mai pot fi utilizate astăzi, într-o societate în care discrepanțele dintre tinerii proveniți din mediile dezavantajate și cei proveniți din familii cu un statut social ridicat sunt atât de mari", potrivit raportului "Acces și echitate în învățământul superior din România".


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 7 Nov 2016, 04:13 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Circa 42% dintre elevii romani de 15 ani sunt analfabeti functional, nu inteleg ce citesc

Aproximativ 42% dintre elevii romani de 15 ani sunt analfabeti functional, potrivit unui studiu al Centrului de Evaluare si Analize Educationale prezentat luni, la Cluj-Napoca. Copiii pot sa scrie si sa citeasca, dar nu inteleg textele asimilate.

"Este un numar absolut nepermis de mare de tineri care finalizeaza scoala fara ca ceea ce au acumulat in scoala sa le permita sa functioneze in societate. (...) Media europeana este de 20% cu o tinta de sub 15% pana in 2020. Noi, la 42%, nici macar nu puteam tinde spre asa ceva intr-un timp atat de scurt, asa ca in primul rand ar trebui sa avem o definire a fenomenului", explica Ligia Deca, consilier de stat in Departamentul Educatie si Cercetare din Administratia Prezidentiala.

"Rata abandonului scolar este de 19% in conditiile in care ne-am asumat, ca tara, un nivel de 11%, doar ca a merge la scoala nu este suficient si multi copii vin degeaba la scoala", a adaugat ea.

Potrivit studiului Centrului de Evaluare si Analize Educationale, elevii de 15 ani stiu sa scrie, sa citeasca sau sa opereze calcule, dar nu inteleg notiunile invatate. (...)


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 20 Jan 2017, 03:27 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Facultatea de Drept de la Univ. Bucuresti renunta la licente: "Lucrarile se vand pe Internet, nu putem controla fenomenul plagiatului"

Conducerea Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti a decis sa elimine lucrarile de licenta, pastrand doar exemene de tip grila, argumentul suprem fiind ca oricum lucrarile pot fi cumparate de pe Internet, iar fenomenul plagiatului nu poate fi stopat.

Decizia a putut fi luata in baza unui ordin, 6125/2016, dat in urma cu doua saptamani de fostul ministru al Educatiei, Mircea Dumitru, ordin care spune ca diplomele de absolvire vor putea fi obtinute dupa una sau doua probe alese de fiecare facultate in parte, relateaza Digi24.

Decanul Facultatii de Drept, Flavius Baias, a explicat la postul de televiziune citat care au fost argumentele avute in vedere.

"Deschideti Internetul si veti gasi de vanzare lucrare de diploma. Nu doar la Drept, la toate facultatile. Un fenomen pe care nu avem cum sa il controlam (...) Nu se justifica sa achizitionam un soft pentru lucrarile de diploma care costa cateva zeci de mii de euro si apoi alimentarea lui cu baze de date pentru a verifica daca lucrurile sunt plagiate sau nu. Nu avem cum sa controlam fenomenul scrierii de catre alta persoana", a declarat decanul.

Intr-adevar, cine cauta pe Internet "vand lucrari de licenta" gaseste o sumedenie de oferte la diverse preturi si in toate domeniile, nu doar specifice Dreptului.(...)

Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 12 Mar 2017, 04:31 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
Conjectura lui Maci in educatie

Conjectura lui Maci în educație: cel mai slab student dintre cei care au terminat în urmă cu trei ani era mai bun decât cel mai bun student care intră acum în facultate.
(...)
Varianta lui Maci a paradoxului săgeții al lui Zenon din Elea: dacă fiecare om luat în parte, acolo unde e, își face treaba cu onestitate și dedicație, cum se face că sistemul – în ansamblul lui – funcționează din ce în ce mai prost?
(...)
Mă opresc aici cu contraargumentele – acestea sunt primele care îmi vin în minte; dacă mi se vor formula și altele, voi încerca să le răspund. Acum se cuvine să enunț câteva constatări ale diferențelor dintre studenții mei de acum 6 ani și cei de acum.

1. În urmă cu șase ani procentul care veneau cu o lucrare copiată (la seminar sau la examen) era rezonabil – cam o treime -; astăzi sunt aproape toți. Dealtminteri, asta e și miza: numărul impune: dacă toți fac același lucru, acesta se cere considerat ca normă. Pot să bănuiesc că sunt profesori care cedează în fața acestui argument.

2. În urmă cu șase ani cei cărora le atrăgeam atenția că au copiat lucrarea aveau o tresărire morală; astăzi nu mai are niciunul. Atenție: predau unor studenți de diverse confesiuni religioase; n-am observat, niciodată, nici o diferență de raportare morală la copiat (care e o formă de furt) în funcție de confesiune. Pentru toți copiatul e una, credința e altceva. Credința – la fel ca iubirea – e “un sentiment frumos”, copiatul e o strategie de supraviețuire în cotidian.

3. La întrebarea de ce-și copiază referatele de pe internet, toți (dar absolut toți) răspund că această practică e generalizată în școala generală și în liceu. Toți mi-au spus că au luat note mari cu lucrări copiate (și nimeni nu i-a răsplătit când și-au făcut treaba onest). Lucrul s-a banalizat într-atât încât a devenit rutinier. Morala e simplă: copiii aceia primesc note fără ca lucrările lor să fie citite.

4. Aproape fără excepție, studenții mei sunt plictisiți de școală; nu-i interesează aproape nimic din ceea ce le spun (ori le-aș putea spune) eu sau oricare dintre colegii mei. Ei vor “practică”. Nu fac nici o deosebire între Facultate, unde practica decurge din exercițiul gândirii, de școala profesională, în care practica se face manual. În fapt, studenții vor să spună că ar prefera să nu citească și să nu învățe.

5. Reperele lor domeniale sunt, practic, nule. Ei nu au nevoie de Facultate, ci de un gimnaziu și de un liceu temeinic făcut. Îi împingem dintr-un ciclu universitar într-altul cu speranța că, în următoarea stație, își vor mai spo®i puțin cunoștințele. În realitate, la finele facultății, abia au niște idei generale despre un domeniu sau altul. Majoritatea răman la acest nivel. Altădată era numit școală generală.


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 3 May 2017, 04:54 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


Recent a fost publicat un Studiu OECD privind evaluarea si examinarea in domeniul educatiei in România.

Autorii Hannah Kitchen, Elizabeth Fordham, Kirsteen Henderson, Anne Looney si Soumaya Maghnouj scriu ca Romania ofera doar unui numar redus de elevi sansa de a excela. Cei din varf dau dovada de acelasi nivel de cunostinte si abilitati sofisticate ca si colegii lor din alte state UE si OCDE, insa mult mai multi tineri nu stapanesc competentele de baza necesare participarii pe deplin in societate. Potrivit PISA, 40% dintre elevii romani sunt analfabeti functionali, respectiv nu detin abilitatile cognitive fundamentale de care au nevoie pentru invatarea pe tot parcursul vietii si ocupare productiva. Ratele abandonului scolar sunt in crestere, in special in mediul rural, si unul din cinci elevi nu reuseste sa treaca in invatamentul secundar superior, care este nivelul minim de studii necesar intr-o economie a cunoasterii. Raportul analizeaza maniera in care sunt concepute si puse in practica procesele de evaluare a elevilor, a personalui didactic, a unitatilor de invatamant si a sistemului, punand accent pe modul in care dezvolta acestea procesul de invatare al elevilor.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21746...functionali.htm

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 24 )
Fișier atașat  studiul_oecd_despre_educatie_in_Romania_2017_.pdf


--------------------
Mesaj personal
Top
little_john
Trimis: 28 Jun 2017, 11:42 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 556
Înscris: 4 Jul 03


QUOTE
user posted image

Informaticiana de la Colegiul Național "Al. I. Cuza" a făcut luni după-amiază infarct, în timp ce introducea datele de la contestațiile de la Evaluarea Națională, după ce fusese dimineață și în comisia de Bacalaureat. Colegii și prietenii susțin însă că oboseala și epuizarea n-ar fi făcut ravagii, dacă femeia n-ar fi fost stresată și de un conflict pe care-l avea cu conducerea instituției de învățământ.

Doi copii, unul de trei și altul de zece ani, au rămas, de luni, orfani de mamă. Rozina Miron, informaticiana de la Colegiul "Al.  I. Cuza", a făcut infarct, ieri, în jurul orei 18,00, în timp ce introducea datele de la contestațiile care se depuneau la Evaluarea Națională. Un echipaj SMURD a fost la fața locului, medicii au început imediat resuscitarea, care a continuat atât în autospecială, cât și la UPU. După o oră, medicii au fost nevoiți să declare decesul.   
Femeia era plecată de dimineață de la 6,00 de acasă, pentru că fusese și în comisia de la Bacalaureat, la multiplicat subiectele și la verificat sistemul de supraveghere. Informaticiana trecuse printr-o perioadă foarte aglomerată, lucrând uneori chiar și până târziu noaptea, și în zilele libere, fiind obligată să fie în ambele comisii de examen. Acestei epuizări fizice i s-a adăugat și stresul generat de un conflict pe care îl avea cu directoarea liceului și cu unii colegi. Chiar în ziua în care se simțea sufocată de volumul de muncă primise o înștiințare pentru a se prezenta în comisia de disciplină pentru a răspunde în legătură cu niște greșeli pe care le-ar fi făcut în timpul probelor de competențe la Bacalaureat.

"Hârtia aia i-a pus capac!"
Despre disperarea care o frământa pe Rozina Miron de câteva zile ne-a vorbit o prietenă apropiată și o fostă colegă de facultate, care a dorit să nu-și facă numele cunoscut. "Ne-am întâlnit, vineri, săptămâna trecută, la ședința de instruire. Era foarte palidă și obosită. Mi-a spus că are probleme mari cu directoarea școlii. De probleme cu directoarea și cu unii colegi s-a plâns tot timpul, în ultimul an. Vineri, la ora 11,00 noaptea, ea era în liceu și a cărat singură 20 de calculatoare, pentru a pune în funcțiune sistemul de supraveghere pentru bacalaureat. Duminică m-a sunat plângând. Clacase, nu se mai putea concentra să introducă repartizările pentru Bacalaureat. Am stat până la opt seara împreună, ca să terminăm treaba. A doua zi am plecat amândouă la Bacalaureat. Avea aceeași neliniște. I-am promis c-o ajut. M-a sunat pe la 16,30, începuseră contestațiile la Evaluare. Se bloca aplicația, pentru că așa se întâmplă când într-un sistem național intră să introducă date sute de școli în același timp. Mi-a zis că e supărată tare și că-mi trimite să văd ceva. Eu aveam treabă atunci, am încurajat-o, i-am zis să nu intre în panică. Pe la opt seara am aflat murise. Nu mi-a venit să cred! Șoc! Abia pe la zece, mi-am adus aminte că-mi trimisese ceva. Am văzut hârtia de convocare în fața comisiei de disciplină. Hârtia aia i-a pus capac", ne-a povestit, plângând, prietena Rozinei Miron.

"Nu era cazul să fie chemată în comisie disciplinară"
Conducerea ISJ a trimis ieri o comisie la Colegiul "Cuza" pentru a stabili ce s-a întâmplat, mai ales că pe toate canalele, inclusiv cele de socializare, au circulat mesaje de revoltă împotriva conducerii liceului care ar fi creat această tragedie. Colegii din toate școlile erau în stare de șoc, deplângeau soarta femeii și susțineau că era un om profesionist și că micile greșeli pe care le-ar fi făcut sunt mai mult decât admisibile, ținând cont de condițiile în care se lucrează în timpul examenelor. 
Unul dintre colegi, care deplângea soarta informaticienei, posta ieri pe  pagina de socializare: "Rozina nu a murit pentru că a fost bolnavă. Avea o familie frumoasa și doi copii mici care aveau multă nevoie de dragostea ei. În ultima perioadă am primit semnale și mesaje din partea ei că o parte din colectivul din care făcea parte a dus o adevărată campanie de hărțuire la adresa ei".
"Am vorbit cu inspectorii care au fost să ancheteze situația. Nu era cazul să fie chemată în comisia disciplinară, pentru că nu făcuse milimetric toate lucrurile. Directoarea, Iulia Chirnoagă, este o profesionistă ca dascăl, dar se poate să-i lipsească abilitățile manageriale, comunicarea, care e atât de importantă în aceste condiții de stres în care se lucrează. Directoarea a făcut propunere către Consiliul de Administrație, iar acesta a aprobat chemarea în fața comisiei de disciplină. La rândul nostru, vom solicita Consiliului de Administrație din școală să o cheme pe doamna directoare în comisia de disciplină. Vom vedea ce se va stabili", a declarat inspectoarea generală, Mioara Enache. 
Anchetă a demarat și Inspectoratul Teritorial de Muncă, având în vedere că tristul eveniment s-a petrecut în timpul orelor de muncă, urmând a stabili ulterior dacă se impun sancțiuni. 
Directoarea colegiului, Iulia Chirnoagă, a declarat însă că nu este vinovată, că infarctul s-ar fi produs pe fondul stresului și a lipsei de alimentație corespunzătoare și că toate comentariile de pe rețelele de socializare la adresa ei sunt răutăcioase. Aceasta susține că informaticiana știa de hârtia respectivă de o săptămână, deși documentul care a circulat pe Facebook, era înregistrat de vineri, 23 iunie și semnat de Rozina Miron că a luat cunoștință pe 26 iunie, în ziua în care s-a produs tragedia.

"Mi-a cerut să mediez conflictul, dar după Bacalaureat"
La intrarea în Liceul „Al. I. Cuza” a fost făcut un altar în memoria Rozinei Miron. Câteva lumânări aprinse, flori și fotografia femeii atrag atenția tuturor celor care trec pragul unității de învățământ. Aici l-am întâlnit și pe Adrian Andrășescu, liderul de sindicat cu care Rozina Miron a luat legătura încă de săptămâna trecută. „Am fost contactat pe 23 iunie, când mi-a relatat că este în conflict cu doamna directoare, că nu mai suportă persecuțiile la care este supusă și că vrea să vin în școală să mediez conflictul. Am încercat cu ajutorul liderului de sindicat  din școală, dar nu a putut-o ajuta prea mult. Nu mi-a dat detalii de la ce a pornit, dar se cunoștea că este marcată de acest conflict. Mi-a spus că este în comisia de bacalaureat și m-a rugat, ceea ce m-a impresionat foarte mult, să intervin pentru medierea conflictului după terminarea examenului de bacalaureat. Mi s-a spus că aseară la ora 18,09 ar fi decedat. Dacă începuse programul la ora 7,00, era după 11 ore de muncă. Cred că s-au cumulat mai multe aspecte”, ne-a explicat Adrian Andrășescu.       


--------------------
Mesaj personal
Top
0 utilizator(i) citesc acest subiect (0 vizitatori și 0 utilizatori anonimi)
0 utilizator(i):

OpțiuniPagini: (12) « Primul ... 9 10 [11] 12  Răspunde la acest subiectSubiect nou Sondaj nou

 

 
  © 2002 SIVECO Romania SA. All Rights Reserved