Reședință - Portal SEI Portalul educațional SEI  Admitere Admitere Bacalaureat Bacalaureat Titularizare Titularizare Euro 200 Euro 200 Bani de Liceu Bani de Liceu
Găzduire WEB pentru școli și licee Găzduire WEB pentru școli, licee și instituții educaționale Dictionare online Dicționare online Subiecte examene naționale "2007-2008" Subiecte examene naționale "2007-2008"
Subiecte examene naționale începând cu 2002 Subiecte examene naționale începând cu 2002 .campion .campion
SIVECO Romania  Ministerul Educației și Cercetării



Pagini: (96) « Primul ... 94 95 [96]  ( Primul mesaj necitit ) Răspunde la acest subiectSubiect nou Sondaj nou

> Cu ochii spre cer, Fascinația stelelor
Vasile Tudor
Trimis: 12 Oct 2017, 12:53 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Problematica României poate fi comparată sugestiv cu destinul unei fecioare cu doruri în trecut, responsabilități în prezent și proiecte eficiente pentru viitor.

Imagine atașată
Imagine atașată


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 12 Oct 2017, 01:02 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Proiectul personal pentru viitor este aprofundarea și promovarea teoriei dipolilor vortex.

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 40 )
Fișier atașat  TDV_2017.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 13 Oct 2017, 06:35 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Sinteze de fizica solidului cristalin

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 11 )
Fișier atașat  Fizica_solidului_cristalin.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 13 Oct 2017, 11:47 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Vă propun să reflectați la afirmația “Statul sunt eu!” a lui Ludovic al XIV-lea, Regele Soare, care în 7 iunie 1654 a fost încoronat rege al Franței și a condus vreme de 72 de ani.

Imagine atașată
Imagine atașată


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 14 Oct 2017, 05:55 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina

Imagine atașată
Imagine atașată


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 14 Oct 2017, 05:57 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (I)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 28 )
Fișier atașat  MCD_1.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 15 Oct 2017, 07:22 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (II)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 24 )
Fișier atașat  MCD_2.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 15 Oct 2017, 06:33 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (III)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 21 )
Fișier atașat  MCD_3.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 16 Oct 2017, 06:05 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (IV)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 19 )
Fișier atașat  MCD_4.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 17 Oct 2017, 06:10 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (V)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 17 )
Fișier atașat  MCD_5.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 18 Oct 2017, 05:55 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (VI)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 16 )
Fișier atașat  MCD_6.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 18 Oct 2017, 04:13 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (VII)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 15 )
Fișier atașat  MCD_7.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 19 Oct 2017, 06:07 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (VIII)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 12 )
Fișier atașat  MCD_8.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 20 Oct 2017, 10:09 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (IX)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 11 )
Fișier atașat  MCD_9.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 20 Oct 2017, 04:19 PM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (X)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 12 )
Fișier atașat  MCD_10.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 21 Oct 2017, 07:15 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (XI)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 10 )
Fișier atașat  MCD_11.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 21 Oct 2017, 10:12 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (XII)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 10 )
Fișier atașat  MCD_12.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 21 Oct 2017, 10:14 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (XIII)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 6 )
Fișier atașat  MCD_13.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 21 Oct 2017, 10:15 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Monografia comunei Dragalina (XIV)

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 6 )
Fișier atașat  MCD_14.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 21 Oct 2017, 10:26 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Duminică, 22.10.2017, puteți participa la simpozionul "Universul Știintelor" de la Iași, ediția a VIII-a.

Imagine atașată
Imagine atașată


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 22 Oct 2017, 06:35 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Sinteze de electronică

Fișier atașat ( Număr de descărcări: 4 )
Fișier atașat  Dispozitive_si_circuite_electronice.docx


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
Vasile Tudor
Trimis: 23 Oct 2017, 05:51 AM


Utilizator avansat
****

Grup: Members
Mesaje: 3.061
Înscris: 18 Jan 10


Retrospectivă în știință
Zorii omenirii. Din necesități practice, omul primitiv a început contemplarea naturii odată cu dezvoltarea conștiinței sale. Soarele dătător de viață, animalele ca sursă de hrană dar și fulgerele, trăsnetele și uraganele pustiitoare au fost înzestrate cu puteri supranaturale. Astfel, au luat naștere idei mistice și religioase, cultul morților, credințe în zeii care dirijează lumea și intervin în viața oamenilor.
În mintea omului primitiv, lipsit de apărare, s-a plămădit un tablou tulbure și fantastic despre realitatea înconjurătoare. Succesiunea regulată a zilelor și nopților, ca și a anotimpurilor, potolirea setei prin apă, a foamei prin hrană, i-au sugerat legăturile cauzale din natură.
Conștiința umană a evoluat cu greu în procesul muncii, odată cu limba, descoperind Eul de Non-Eu, întregul de parte în conexiunea universală a fenomenelor. Medicină empirică a făcut omul primitiv, fără să știe, atunci când își alina durerile cu plante tămăduitoare; geologie rudimentară a practicat atunci când scormonea pământul în căutare de xilex dur, tocmai bun pentru confecționarea de arme și unelte.
Un salt în cunoaștere s-a produs în perioada neolitică, odată cu domesticirea animalelor, selecționarea culturilor vegetale, țesutul dar și supunerea focului. Cine a privit „Gânditorul” (statuetă neolitică găsită în Dobrogea) are confirmarea profundelor mutații din gândirea omului primitiv. Că știa să socotească, stă dovadă câte un răboj pe stâncile din peșterile locuite de acesta, iar imaginile constelațiilor scobite pe monumentele megalitice din Franța și Marea Britanie indică contemplarea cerului în nopțile senine de vară. Probabil, urmărind firul granulelor metalice până la zăcămintele din care proveneau a luat nastere „aventura minelor”.
Inițial, cunoștințele empirice despre natură se împleteau cu speculații mistico-religioase. Este de înțeles că cercetarea naturii nu a pornit doar de la o simplă curiozitate, ci, mai degrabă, dintr-o strictă necesitate.
Antichitatea. Noi posibilități se oferă omului, prin dezvoltarea cunoștințelor și a mijloacelor de existență, care au permis unei categorii de gânditori, iubitori de înțelepciune, să elaboreze idei îndrăznețe prin care să explice lumea. Se conturează acum cele două direcții fundamentale în filozofie: materialismul naiv (Lao-Tzî, Confucius în China antică; școlile Lokayata, Vaisesika, Samkhya în India antică; Leucip,Democrit,Epicur în Grecia antică, Titus Lucretius Carus cu lucrarea sa „De rerum natura” în Roma antică) și idealismul (de pildă, Pitagora, Socrate, Platon în Grecia antică).
Pe tărâmul teoriei cunoașterii, lupta de idei se poartă între dialectica spontană (Heraclit din Efes, Platon si Aristotel) și metafizică (Școala eleată, Parmenide, Xenofan, Zenon), respectiv între ateism și concepțiile mistico-religioase.
Este meritul gânditorilor greci, Leucip și Democrit de a fi inițiat la mijlocul secolului al V-lea î.H. concepția atomistă prin care atomii (gr.a-tomos=indivizibil) devin cărămizile substanței. După părerea lui Democrit „principiile tuturor lucrurilor sunt atomii și vidul; toate celelalte nu-s decât închipuiri”. Se credea încă de atunci că atomii sunt particule infinite ca număr, imperceptibile, necreate, invariabile și indivizibile, având diferite forme și aflându-se în permanentă mișcare, ca rezultat al ciocnirii lor reciproce în vid. Deosebirile dintre lucruri, inclusiv sufletul, se explicau prin diversele configurații ale atomilor, legate de poziția și ordinea diferită a acestora în spațiu.
Un alt gânditor, Hipocrat, a trasat metoda raționamentului deductiv și a calculat ariile unor figuri geometrice formate din arce de cerc. El are meritul de a fi primul care a notat cunoștințele medicale ale timpului său, deși rolul unor formațiuni anatomice este prezentat eronat. Astfel, arterele erau considerate ca și bronhiile, drept tuburi pneumatice, deoarece pe cadavre au fost găsite golite de sânge. Această eroare a fost corectată mai târziu de Claudius Galenus; prin practicarea vivisecției (disecție pe animale vii) a observat că arterele conțin sânge, ca și venele.
Însă, cei mai proeminenți gânditori ai culturii clasice grecești au fost Platon si Aristotel.
Platon a expus în admirabile „Dialoguri” teoria ideilor, concepție idealist-obiectivă, potrivit căreia adevărata realitate o constituie lumea ideilor, entități eterne, imuabile, perfecte, situate în afara spatiului și a timpului. Deși elev al lui Platon, Aristotel a combătut teoria ideilor. După el, lucrurile și fenomenele sunt o unitate a materiei(substrat pasiv) și formei (principiu activ), prin care se face trecerea de la posibilitate la actualitate. Despre cunoașterea științifică, marele gânditor a spus că aceasta pornește de la percepție, dar se ridică, de la concret și individual, la general și esențial, prin intelect.
Până la Aristotel, știintele făceau corp comun cu filozofia. Această personalitate enciclopedică a antichității este cea care în lucrarea „Organon” a fundamentat logica, concepută ca „știintă a demonstrației”, a dat în „Istoria animalelor” prima clasificare a speciilor, s-a ocupat în „Fizica” de problemele mecanicii, rezervând „Metafizica” pentru cugetarea filozofică. În studiile sale a făcut distincție între patru feluri de cauze (materială, formală, eficientă, finală) și a deosebit trei tipuri de mișcări - mecanică, creșterea și diminuarea, precum și transformarea calitativă. În astronomie a emis sistemul geocentric, dezvoltat ulterior de Ptolomeu, prin care punea în mod greșit Pământul în centrul universului, concepție care va dăinui multe secole mai târziu.
Evul Mediu. În Evul Mediu, dezvoltarea culturii este frânată din cauza frământărilor sociale și a restrictiilor impuse de biserică. Scolastica, prin dictonul „crede și nu cerceta”, a transformat filozofia într-o „servantă a religiei” și a cenzurat spiritul științific și cutezanța în gândire.
Sunt demne de remarcat preocupările tehnice și în constructii - dezvoltarea morii de apă (cunoscută încă din antichitate), conceperea unor instrumente utile pentru navigație, dar mai ales ridicarea unor biserici și palate monumentale.
Un merit deosebit revine matematicienilor arabi, prin studiile acestora despre numere și crearea trigonometriei, dar și pentru rolul lor de intermediari prin care cultura greacă s-a răspândit în Europa apuseană medievală.
Arabii sunt cei care au transformat termenul de chimie (cuvântul apare sub forma „chemeia” într-un decret al împăratului roman Diocletian, din anul 296 î.H., prin care ordona arderea cărților egiptenilor despre arta facerii aurului sau argintului) în alchimie, care s-a răspândit rapid în lumea occidentală.
Deși faptele îi contraziceau, alchimistii se trudeau cu transmutația metalelor în aur și găsirea unui medicament universal „piatra filozofală” sau „elixirul vietii”, care să vindece maladiile umane și să aducă întinerirea. În laboratoarele lor, dotate cu alambice (gr.alambix) s-au descoperit substanțe chimice importante ca acidul azotic, unele săruri etc. S-au sintetizat apoi medicamente în perioada iatrochimiei (gr.iatros-medic).
Abia mai târziu, alchimistul și medicul elvețian Paracelsus a promovat o orientare materialistă a fiziologiei. El a revizuit concepțiile medicale din acea perioadă, considerând că bolile pot fi explicate prin factori chimici.
Renașterea. Bazele științei moderne au fost puse în perioada Renașterii (sec.XV-XVI), odată cu apariția relațiilor de producție capitaliste. Aceeași Renaștere, care a lăsat opere nepieritoare în artă, transformă profund conștiința umană, prin raportarea la o nouă scară de valori și situarea pe alte direcții de acțiune, pentru promovarea încrederii în om și în posibilitățile sale, dreptul său la gândire și acțiune liberă.
În această perioadă, se cercetează cu venerație operele antichității, cu precădere, cele din cultura greacă și romană.
Umaniștii au promovat ideea demnității omului ca ființă autonomă, creatoare, au îndemnat la o morală independentă de religie, bazată numai pe rațiune și natură.
Odată cu formarea statelor naționale are loc emanciparea teoriei politice și juridice de sub tutela religiei și negarea caracterului divin al puterii de stat. Posibilitatea desființării proprietății private este zugrăvită în operele socialiștilor utopici (Thomas Morus, T. Campanela).
Tehnica cunoaște un progres considerabil, fiind marcată de inventarea tiparului, telescopului, lunetei, microscopului. Se dezvoltă mai ales ramurile științei legate de formele simple ale mișcării cerești și terestre. Heliocentrismul, concepție care atribuie un rol central Soarelui în Univers, inițiată de Nicolaus Copernicus, a reprezentat un pas important în separarea științei de religie.
Galileo Galilei a formulat conceptul de lege științifică, a subliniat valoarea experimentului în cercetare, a descoperit legile pendulului și principiul inerției, a pus bazele cinematicii. Confectionându-și o lunetă, a studiat corpurile cerești, munții de pe Lună, sateliții planetei Jupiter, petele solare. Pentru concepțiile sale novatoare a fost judecat de Inchiziție și obligat să-și retracteze afirmațiile. De menționat că legile mișcării planetelor au fost descoperite de Kepler.
Nicolo Tartaglia a prezentat o metodă generală de rezolvare a ecuațiilor algebrice de gradul III. Ecuațiile algebrice de gradul I și II, fuseseră deja rezolvate cu circa 2000 de ani î.H., așa cum indică unele documente indiene și caldeene. Relațiile dintre rădăcinile și coeficientii unei ecuații algebrice au fost găsite de François Viète.
Bazele anatomiei moderne au fost puse de A. Vesalius iar M. Servet a descoperit circulatia mică a sângelui. Tot acum, medicul englez William Gilbert face experiențe de electrizare a corpurilor, iar în anul 1600 compară globul terestru cu un magnet uriaș.
Pe drept cuvânt se poate spune că Renașterea reprezintă o revenire la raționalitate în cunoaștere, dar pe un plan superior, după o îndelungată perioadă de cenzură din istoria tulburătoare a omenirii.
Epoca modernă. Secolele al XVII-lea și al XVIII-lea au însemnat dezvoltarea relațiilor de producție capitaliste în economie, iar în cultură, pe lângă concepțiile idealiste și materialiste, are loc orientarea raționalistă a filozofiei (René Descartes în Franța, Baruch Spinoza în Olanda, Gottfrid W. Leibniz în Germania), la care se adaugă progresul deosebit al stiinței.
Prin așezarea în prim plan a rațiunii se caută noi metode de cercetare a realității : inducția incompletă (Francis Bacon), principiul „îndoielii metodice” (René Descartes).
Compromisul social dintre burghezie și nobilime se manifestă pe plan spiritual prin dezvoltarea, alături de materialism, a concepțiilor idealiste. În maniera unui idealism subiectiv dus la extrem, George Berkeley consideră lucrurile și fenomenele reale, drept un complex de senzații manifestate la nivelul subiectivității. Linia materialistă este urmată în Anglia de F.Bacon, Thomas Hobbes, John Locke, iar în Franța secolului XVIII, de Diderot, Helvetius, La Mettrie, d’Holbach. Ei adâncesc conținutul categoriei de materie, subliniază rolul simțurilor în cunoaștere, pe care le consideră izvorul cunoștințelor certe.
Din păcate, caracterul contemplativ al cunoașterii, reducerea tuturor formelor de mișcare la cea mecanică, incapacitatea de a concepe lumea ca proces și autodezvoltare, îi situează pe pozițiile mecanicismului în știință. Se ajunge la un determinism rigid, de tip Laplace, care exclude din Univers rolul întâmplării în manifestarea realității obiective.
O amploare deosebită o au cercetările în domeniul matematicii. Se inventează logaritmii (John Neper) și apar noi direcții în matematică: teoria probabilităților (Blaise Pascal), geometria analitică (R. Descartes, Pierre Fermat), geometria proiectivă (Desargues), geometria diferențială (Leonard Euler, Gaspard Monge). Formalizarea definitivă și expunerea sistematică va fi dată în secolul al XVIII-lea si si începutul secolului al XIX-lea de către L. Euler, pentru geometria analitică, G. Monge pentru geometria diferentială și Poncelet,
pentru geometria proiectivă.
Gottfrid Wilhelm Leibniz și Isaac Newton creează calculul diferențial și integral, L. Euler a introdus integrala dublă, iar Joseph Lagrange, integrala triplă.
Se pun bazele teoriei seriilor, care extind operația de adunare la sume cu un număr infinit de termeni. Astfel, Leibniz și d’Alembert stabilesc criterii de convergență a seriilor numerice, Brooke Taylor dă regula dezvoltării în serie de puteri a unei funcții de o variabilă, care va fi generalizată de J.L.Lagrange pentru funcții de mai multe variabile.
Tot acum Joseph Fourier descoperă metoda dezvoltării unei funcții periodice în serie trigonometrică. Se fundamentează studiul ecuațiilor diferențiale ordinare (L. Euler, Jacopo Riccati, Alexis Clairot, J.L.Lagrange), se inițiază studiul ecuațiilor cu derivate parțiale (d’Alembert, J.L.Lagrange, Simon Laplace), precum și al functiilor de variabilă complexă (d’Alembert si L. Euler).
Algebra a avut de câștigat de pe urma lui Michelle Rolle ( a dat o regulă de separare a rădăcinilor unei ecuații algebrice), Etienne Bézout (a stabilit teorema care îi poartă numele, referitoare la împărțirea unui polinom printr-un binom), J.L. Lagrange (a sintetizat teoria ecuațiilor algebrice, a introdus formele pătratice).
Proprietățile determinanților au fost studiate de Théophile Vandermonde, iar S. Laplace dă regula dezvoltării determinanților după minori de diferite ordine. Rezolvarea comodă a sistemelor de ecuații liniare cu ajutorul determinanților este datorată lui Gabriel Cramer.
Bazele mecanicii analitice sunt puse odată cu calculul variațional (L.Euler, J.L. Lagrange, A. Legendre). În fizică se descoperă legea transformării izoterme a gazelor (Robert Boyle, Edme Mariotte), legea refracției luminii (Snellius, Descartes), se măsoară presiunea atmosferică (Evangelista Toricelli), se studiază transmiterea presiunii prin fluide (B.Pascal), deformațiile elastice ale corpurilor (Robert Hooke).
Se fac cercetări în teoria cinetico-moleculară a gazelor de către Daniel Bernoulli, fizician care are și meritul fundamentării hidrodinamicii moderne, prin studiul curgerii lichidelor din conducte.
În domeniul electricității se exprimă cantitativ interacțiunile dintre sarcinile electrice (Charles-Auguste Coulomb), se construiește pila galvanică de către Alessandro Volta, considerată cea dintâi sursă practică de curent electric.
În chimie se remarcă Lavoisier, care a sistematizat datele cercetării de până atunci și a elaborat o teorie a proceselor oxidative (arderi). Fiziologia urcă noi trepte în cunoașterea funcționării organismelor vii, prin descrierea circulației sângelui de către Wiliam Harvey și observarea vaselor capilare de către Malpighi.
Dar cel care domină întreaga gândire modernă, prin cercetări profunde și multilaterale (matematică, fizică, chimie, astronomie, filozofie) este genialul savant englez Isaac Newton (1642-1727). În celebra lucrare „Principiile matematice ale filozofiei naturale”, prin formularea principiilor dinamicii și a legii atracției universale, a fundamentat mecanica terestră și a corpurilor cerești. Împreună cu Leibniz, este considerat creatorul calculului diferențial și integral.
În domeniul opticii a studiat dispersia luminii (descompunerea luminii albe în componente monocromatice) și a construit telescopul cu oglindă, care nu prezintă aberații cromatice.
Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru la Royal Society din Londra, precum și membru fondator al Academiei de Știinte din Franța. La Trinity College, unde a ținut regulat cursuri de matematică, i s-a ridicat un monument pe care s-a săpat un text din opera lui Lucretiu „Qui genus humanum supervit” (Cu mintea lui depășea speța omenească). Legea atracției universale a contribuit din plin la cunoașterea Universului, la care se adaugă saltul calitativ produs în astronomie de către Kant și Laplace prin formularea concepției cosmogonice privitoare la originea naturală a planetelor din sistemul solar.
Ipoteza lui Kant, publicată în 1775 și completată de Laplace în 1796, a fost pentru secolul al XVIII -lea o separare tranșantă dintre știință și religie. Ambii gânditori consideră că sistemul solar s-a format dintr-o uriață nebuloasă de materie gazoasă aflată în mișcare de rotație.
După Kant, apariția unor centre de condensare în masa a nebuloasei de gaz a condus la formarea Soarelui în centru și a planetelor spre periferie, spre deosebire de Laplace, care consideră că în stadiul inițial cantități mari de materie au „evadat” prin planul ecuatorial, după care s-a produs procesul de condensare. Ipoteza Kant-Laplace va juca un rol esențial în secolele următoare asupra concepțiilor despre formarea și evoluția sistemului solar.
Am prezentat succint unele etape importante pe traiectoria devenirii spiritualității umane, pentru a marca disponibilitățile fascinante ale ființei umane în descifrarea enigmelor Existenței.
În concluzie, destinul omului în Univers trebuie raportat la tendința de perfecțiune și apropiere progresivă de adevărul absolut prin adevăruri relative din ce în ce mai riguroase.


--------------------
Când te afli la frontierele cunoașterii trebuie să privești dincolo de orizont.
My Webpage
Mesaj personal
Top
0 utilizator(i) citesc acest subiect (0 vizitatori și 0 utilizatori anonimi)
0 utilizator(i):

OpțiuniPagini: (96) « Primul ... 94 95 [96]  Răspunde la acest subiectSubiect nou Sondaj nou

 

 
  © 2002 SIVECO Romania SA. All Rights Reserved